Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bâstroe, din Ucraina, a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al instituţiei, Viorica Bîscă.

Ea a menţionat că adâncirea canalului ar presupune un proiect de amploare care ar intra pe o procedură de aprobare transfrontalieră, respectiv evaluarea impactului transfrontalier a iniţiativei asupra habitatelor din rezervaţie.

"Ce putem spune cu siguranţă este că în zona respectivă se află nişte utilaje. Ce activităţi desfăşoară utilajele respective nu putem preciza. Pot desfăşura activităţi de întreţinere, ceea ce nu înseamnă adâncirea canalului, pot desfăşura alte activităţi, dar noi nu am primit nicio solicitare de aprobare a vreunui proiect. O adâncire de canal ar presupune un proiect de amploare care ar intra pe o procedură de aprobare, respectiv de evaluare a impactului transfrontalier", a menţionat directoarea Bîscă.

Reprezentanta ARBDD a afirmat că Ucraina are voie să facă lucrări de întreţinere a canalului, la fel cum în partea românească a Deltei se pot face lucrări de decolmatare, dar a susţinut că adâncirea şenalului navigabil ar afecta debitul Dunării pe partea românească.

"Dacă în momentul de faţă, Ucraina ar începe din nou să sape, evident că impactul nu ar putea fi acceptat de partea românească. Şi aşa ne confruntăm cu debite tot mai mici ale Dunării, cu nivel de apă extrem de scăzut pe canale sau în lacuri, din cauza perioadei de secetă. Dacă la toate acestea s-ar adăuga şi o scădere de nivel cauzată de dragajele din zona respectivă, de o preluare de debit mai mare pe partea ucraineană decât în zona românească, evident că România ar solicita din nou întreruperea unor asemenea lucrări", a mai spus directorul executiv al ARBDD, Viorica Bîscă.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat miercuri că există semnale că în momentul de faţă Ucraina ar draga canalul Bîstroe, activitate cu impact asupra mediului.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat joi că nu a primit nicio informare de la autorităţile române privind execuţia unor lucrări de adâncire a canalului Bâstroe şi a reiterat poziţia României care nu este de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe în reţeaua europeană de transport.

De asemenea, Ministerul Mediului a anunţat că nici legislaţia naţională a României şi nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea.

Ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a anunţat vineri că negocierile privind prelungirea coridorului pentru cereale prin Marea Neagră vor începe într-o săptămână, potrivit Reuters.

În luna august a anului trecut, în contextul în care camioanele încărcate cu cereale din Ucraina aşteptau cel puţin o săptămână să treacă Dunărea cu bacul la Isaccea, autorităţile tulcene au anunţat că doresc dragarea canalului Sulina pentru a creşte capacitatea de transport a navelor încărcate cu cereale care pleacă din Ucraina, însă anunţul nu s-a concretizat într-un proiect.

Anul trecut, după ce a invadat Ucraina, Rusia a aplicat o blocadă asupra porturilor din zona Odesa, principalul punct de încărcare a cerealelor ucrainene destinate exportului.

La finalul lunii iulie, blocada a fost ridicată în cazul a trei porturi ucrainene la Marea Neagră, în virtutea unui acord încheiat în Turcia de Moscova şi Kiev, cu medierea Naţiunilor Unite.

Acordul a fost extins cu încă 120 de zile în luna noiembrie şi ar urma să expire în martie, dar Rusia a lăsat să se înţeleagă că doreşte schimbarea unor aspecte ale acordului şi a cerut ridicarea sancţiunilor care îi afectează exporturile de cereale.

Iniţiativa Cereale pe Marea Neagră (BSGI) a creat un coridor de tranzit pe mare şi a fost menită să soluţioneze penuria alimentară la nivel mondial, clienţii exporturilor de cereale ucrainene fiind unele dintre cele mai sărace ţări din lume. Ţări în curs de dezvoltare, precum Somalia şi Eritreea, se bazează şi ele masiv pe importuri de grâu din Rusia.

Kievul a acuzat în mod repetat Rusia de întârzierea inspecţiilor vaselor ce transportă produse agricole ucrainene, ceea ce a dus la pierderi pentru producători. Moscova a respins acuzaţiile, susţinând că îşi respectă toate obligaţiile care îi revin în virtutea BSGI.

Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dãdârlat)