"Am luat decizia unei operaţiuni militare speciale". Cu aceste cuvinte, Vladimir Putin lansează, pe 24 februarie 2022, invadarea Ucrainei vecine, declanşând cel mai grav conflict de pe continentul european de după cel de-al doilea război mondial, scrie AFP.

Într-un context de tensiuni sporite cu Occidentul, preşedintele rus dă startul ostilităţilor cu puţin înainte de ora 6.00 a.m. (03.00 GMT), într-o declaraţie-surpriză la televiziune.

Obiectivul este o "demilitarizare şi denazificare a Ucrainei", declară dur liderul de la Kremlin, reiterându-şi acuzaţiile nefondate de "genocid" orchestrat de Ucraina în estul rusofon al ţării şi denunţând o politică "agresivă" a NATO.

Cu două zile mai devreme, Vladimir Putin a declarat "independenţa" teritoriilor separatiste ucrainene din Donbas - pe care Kievul o combate armat din 2014.

Preşedintele rus ameninţă Occidentul cu "consecinţe fără precedent", dacă intervine.


- "Invazie de mare amploare" -

Explozii puternice erup pe cerul fostei republici sovietice. Exploziile zguduie capitala Kiev, Kramatorsk, cartierul general al armatei ucrainene în est, Harkov, a doua metropolă a ţării situată în apropierea graniţei cu Rusia. Ele răsună şi la Odesa, la Marea Neagră, precum şi la Mariupol, principalul port al ţării.

De la un capăt la altul al teritoriului, sirenele de raid aerian încep să urle.

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, denunţă începutul unei "invazii de mare amploare".

Din zori, locuitori se înghesuie în metroul din Kiev, transformat în adăpost. "Am fost trezit de zgomotul bombelor, mi-am făcut bagajele şi am fugit", mărturiseşte pentru AFP Maria Kaşkoska, în vârstă de 29 de ani, ghemuită la metrou, în stare de şoc.

Promiţând că va "învinge", preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski proclamă legea marţială şi le cere celor 40 de milioane de concetăţeni săi "să nu se panicheze", într-un videoclip pe Facebook.

Foto: (c) Gleb Garanich/REUTERS

- La porţile Kievului -

Dimineaţa devreme, blindate ruse pătrund pe pământul ucrainean în nord - dinspre Belarus, aliat al Moscovei -, la sud şi la est.

Înzestrată cu o "superioritate aeriană totală" faţă de Ucraina - limitată în privinţa mijloacelor antiaeriene, în ciuda ajutorului militar în creştere din partea Occidentului -, armata rusă avansează spre Kiev, unde este impusă stare de asediu. Armata rusă vrea să "decapiteze guvernul" Ucrainei şi să instaleze autorităţi favorabile Moscovei, consideră surse militare occidentale.

Elicoptere ruseşti atacă aeroportul militar Hostomel, la porţile capitalei ucrainene.

De-a lungul orelor, trupe venite din peninsula ucraineană Crimeea - anexată în 2014 de Vladimir Putin - progresează în sud, unde preiau controlul la Henicesk, în regiunea Herson.

În nord-est, luptele se încing la Harkov, unde au fost desantaţi paraşutişti ruşi.

"Nu credeam că asta se va întâmpla în timpul vieţii mele", a declarat pentru AFP Olena Kurilo, în vârstă de 52 de ani, cu faţa acoperită de bandaje din cauza rănilor cauzate de tiruri. "Voi face totul pentru Ucraina, cât pot", asigură ea, profesoară într-o localitate lângă Harkov.


- Putin, "proscris" internaţional -

În ţările occidentale, plouă cu condamnări.

Preşedintele american Joe Biden anunţă un arsenal de sancţiuni economice şi financiare, menite să facă din liderul de la Kremlin "un paria pe scena internaţională".

Statele Unite, spune el solemn, vor apăra "fiecare centimetru din teritoriul NATO", dar nu vor trimite trupe în Ucraina, care nu este membră a alianţei militare. Pentagonul anunţă că va trimite încă 7.000 de militari în Germania, ceea ce ridică la 90.000 numărul soldaţilor americani din Europa.

Forţele armate ale ţărilor NATO sunt puse în alertă.

Liderii Uniunii Europene (UE) impun noi sancţiuni financiare "masive" Rusiei.

Între rarele voci disonante, China, având relaţii strânse cu Moscova, spune că "înţelege preocupările" Rusiei.


- Zelenski în rol de comandant de război -

Seara, Kievul anunţă că centrala electrică de la Cernobîl, de lângă Belarus şi scena celui mai grav accident nuclear din istorie în 1986, a căzut în mâinile atacatorilor.

Rusia afirmă că a distrus peste 70 de instalaţii militare, inclusiv unsprezece aerodromuri. Ucraina spune că a doborât cinci avioane ruseşti şi un elicopter.

La sfârşitul acestei prime zile de război, Volodimir Zelenski deplânge moartea a "137 de eroi ucraineni" şi decretează mobilizarea generală.

Prezentându-şi ţara ca "scutul Europei" împotriva Rusiei, acesta critică lipsa de ajutor din partea aliaţilor săi occidentali. "Cine e gata să lupte alături de noi? Nu văd pe nimeni", deplânge el, regretând refuzul NATO de a trimite trupe în Ucraina.

În ţinută de lider militar, fostul actor în vârstă de 44 de ani jură că va "rămâne în capitală", alături de guvernul său, iniţiind o puternică mişcare de rezistenţă populară.

Foto: (c) UKRAINE PRESIDENTIAL PRESS SERVICE HANDOUT EPA

- Panică pe pieţe -

Bursele europene pierd până la 5%, materiile prime sunt în creştere. Investitorii sunt panicaţi de posibile întreruperi în aprovizionarea cu gaz şi petrol, Rusia fiind unul dintre principalii producători.

Temerile legate de exporturile din Rusia şi Ucraina propulsează preţul grâului la un nivel record.


- Aflux de refugiaţi -

Ofensiva aruncă pe drumuri circa 100.000 de ucraineni, dintre care câteva mii se adună la graniţele UE, în special în Polonia, Ungaria şi România. Conflictul va provoca cel mai rapid exod de după al doilea război mondial.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)