"Absenţa României şi a Bulgariei este un handicap pentru spaţiul Schengen însuşi", a declarat miercuri, la Bucureşti, în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru AGERPRES, ministrul grec pentru migraţie şi azil, Notis Mitarachi, care a lansat săptămâna trecută o iniţiativă diplomatică în sprijinul celor două ţări. În cadrul unei vizite la Viena, el le-a transmis cancelarului austriac Karl Nehammer şi ministrului de interne Gerhard Karner că "protejarea frontierelor externe ale UE în Bulgaria şi România nu poate fi decât un lucru pozitiv pentru Uniunea Europeană".

Oficialul elen a motivat lansarea acestei iniţiative de către Grecia în primul rând prin faptul că România şi Bulgaria merită aderarea la spaţiul Schengen, întrucât "au îndeplinit toate condiţiile, au respectat pe deplin acquis-ul Schengen". În al doilea rând, el a subliniat că în lupta cu migraţia ilegală este necesar "să avem mai multă, nu mai puţină Europă" şi, în al treilea rând, a arătat că acest lucru este, de asemenea, important pentru Grecia, "pentru industria turistică, pentru cooperarea economică bilaterală".

Ministrul grec a spus că "este foarte dificil în acest stadiu să avansăm un calendar, dar sper să rezolvăm criza în anul 2023" şi a precizat că speră ca la Stockholm, la Consiliul informal Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la sfârşitul lunii, să poată face un anunţ privind paşii făcuţi până în prezent.

Notis Mitarachi s-a pronunţat împotriva decuplării aderării la Schengen a României şi Bulgariei, o variantă discutată după eşecul de la Consiliul JAI din decembrie anul trecut, afirmând că "ar fi foarte dificilă pentru ambele ţări, atât practic, cât şi politic".

Întrebat ce a ar însemna un eşec al aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ministrul grec pentru migraţie şi azil a spus că ar fi ceva foarte negativ chiar pentru zona Schengen, subliniind că "absenţa României şi a Bulgariei este un handicap pentru spaţiul Schengen însuşi".

Tot în interviul acordat AGERPRES, oficialul elen a vorbit despre soluţiile pe care le vede pentru combaterea migraţiei, afirmând că "(regulamentul) Dublin este mort" dar că nu s-a ajuns încă la o alternativă care să pună accentul pe mai multă solidaritate pentru ţările de primire a refugiaţilor, cum este şi Grecia. În acelaşi timp, a spus Mitarachi, referindu-se la consolidarea protecţiei frontierelor externe, "trebuie construite garduri acolo unde este nevoie de ele".

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Notis Mitarachi: În primul rând aş dori să-mi exprim condoleanţele familiilor şi guvernului din Ucraina pentru tragicul accident de elicopter care a provocat pierderea a 18 vieţi. Este un eveniment foarte trist, invazia rusă a Ucrainei continuă să producă victime. Este foarte important ca întreaga comunitate internaţională să rămână fermă în rezolvarea crizei ucrainene într-un mod corect.

AGERPRES: Domnule ministru, România şi Bulgaria speră din 2011 să adere la spaţiul Schengen, când instituţiile UE au ajuns pentru prima dată la concluzia că îndeplinesc condiţiile tehnice necesare. În tot acest timp Grecia s-a aflat printre ţările care au susţinut aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Totuşi, lumea s-ar putea întreba: de ce lansează Grecia această iniţiativă şi de ce acum?
Notis Mitarachi: În primul rând, Grecia a fost mereu o susţinătoare a aderării României şi Bulgariei la zona Schengen. Am votat pentru la recenta reuniune a Consiliului UE. Am fost dezamăgiţi de faptul că s-a folosit un veto pentru a bloca aderarea României.
Grecia a luat iniţiativa din trei motive. În primul rând, credem că este corect. Bulgaria şi România au îndeplinit toate condiţiile, au respectat pe deplin acquis-ul Schengen şi de aceea sunt pe deplin îndreptăţite să adere la zona Schengen. În al doilea rând, credem că este foarte important în lupta cu migraţia ilegală să avem mai multă, nu mai puţină Europă. Faptul că România şi Bulgaria vor adera la Schengen va însemna că va fi asigurată mai multă securitate pentru Europa. Şi cred că acesta trebuie să fie un scop comun. Şi, cu siguranţă, este de asemenea important pentru Grecia. Am fost foarte clari de la bun început că ne permite să ne conectăm din Grecia cu restul Uniunii Europene, prin Bulgaria şi România. Este foarte important pentru industria turistică, este foarte important pentru cooperarea economică bilaterală şi de asemenea în cadrul Uniunii Europene.
Am vizitat Austria şi m-am întâlnit cu cancelarul austriac Karl Nehammer, cu omologul meu austriac (Gerhard Karner - n.r.), de asemenea m-am întâlnit cu ministrul bulgar de interne (Ivan Demergiev - n.r.) şi astăzi cu ministrul român de interne (Lucian Bode - n.r.). Lucrăm împreună cu preşedinţia semestrială a UE deţinută în prezent de Suedia şi cu Comisia Europeană pentru a găsi paşii necesari pentru a rezolva această criză în viitorul apropiat.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În urma contactelor diplomatice pe care le-aţi iniţiat şi după prezentarea priorităţilor Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, care credeţi că este un calendar realist pentru o nouă extindere a spaţiului Schengen?
Notis Mitarachi: Cred că în primul rând trebuie să ne punem de acord asupra paşilor concreţi care trebuie făcuţi pentru ca Austria şi Olanda să renunţe la veto-ul lor. Şi asta este ceea ce încercăm să facem acum şi, de asemenea, vor fi mai multe întâlniri bilaterale care vor avea loc în săptămânile următoare. Sperăm să facem un anunţ la Consiliul informal din Stockholm despre paşii pe care i-am făcut până acum. Este foarte dificil în acest stadiu să avansăm un calendar, dar sper să rezolvăm criza în anul 2023.

AGERPRES: După eşecul din decembrie al aderării la spaţiul Schengen, mulţi români, inclusiv oficiali ai statului, au vorbit despre o decuplare a României şi Bulgariei în acest proces, ţinând cont şi de faptul că Bulgaria se confruntă, spre deosebire de România, şi cu opoziţia Olandei. Cum vi se pare această idee, mai ales în condiţiile în care miile de români care vin în Grecia cu maşina în fiecare an ar avea cel mai mult de suferit dacă cele două ţări nu aderă la zona Schengen împreună?
Notis Mitarachi: Cred că decuplarea cererilor (de aderare) ar fi foarte dificilă pentru ambele ţări, atât practic, cât şi politic. Ar însemna că va exista o frontieră Schengen ridicată între Bulgaria şi România pentru o scurtă perioadă de timp, ar fi enorm de complicat întrucât ar fi necesară o reproiectare a întregului proces Schengen pentru Bulgaria şi România. Şi, de asemenea, politic ambele ţări au întrunit cerinţele. Înţelegem că există unele preocupări adiţionale referitoare la Bulgaria, dar acestea trebuie să fie rezolvate şi ele sunt rezolvate de Comisia Europeană, prin producerea documentaţiei necesare privind aplicarea principiilor statului de drept în toate statele membre UE. Aşadar, cred că progrese s-ar putea înregistra şi în cazul Ţărilor de Jos şi ar urma să mă întâlnesc cu omologul meu olandez în curând.

AGERPRES: Şefii instituţiilor europene au declarat anul trecut la unison, că România şi Bulgaria vor adera la spaţiul Schengen în anul 2023. Ce ar însemna, din punctul dumneavoastră de vedere, dacă România şi Bulgaria nu ar reuşi să adere la Schengen nici în acest an, având în vedere lunga istorie de dezamăgiri a celor două ţări în această privinţă?
Notis Mitarachi: În primul rând, cred că ar fi negativ pentru însăşi zona Schengen. Toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să adere la Schengen în cele din urmă, cred că acesta trebuie să fie un obiectiv şi că în acest fel vom consolida un sentiment mai puternic de cooperare şi securitate pentru Uniunea Europeană. Cred că faptul că ne-am confruntat cu provocări de-a lungul anilor, nu doar în privinţa migraţiei, face necesară mai multă Europă, face necesară mai multă cooperare instituţională şi structurală şi absenţa României şi a Bulgariei este un handicap pentru spaţiul Schengen însuşi.

AGERPRES: Săptămâna trecută aţi avut discuţii, în cadrul iniţiativei dumneavoastră, cu cancelarul austriac Karl Nehammer, şi cu ministrul de interne, Gerhard Karner. Ce v-au spus cei doi oficiali austrieci? Cum au primit iniţiativa dumneavoastră legată de aderarea la Schengen a României şi Bulgariei? La modul mai general, cum vedeţi cererile Austriei privitoare la migraţie şi azil?
Notis Mitarachi: Aşa cum am spus şi în cadrul reuniunii Consiliului din decembrie, înţeleg faptul că Austria s-a confruntat cu un proces migrator considerabil şi cred că am ajuns la un moment în care majoritatea statelor membre ale UE se plâng cu adevărat de nivelul sosirilor din 2022. Aşadar, devine şi mai critică protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Şi ceea ce am discutat cu omologul meu austriac şi cu cancelarul austriac, este că protejarea frontierelor externe ale UE în Bulgaria şi România nu poate fi decât un lucru pozitiv pentru Uniunea Europeană. De asemenea, cred că ar fi pozitiv pentru Uniunea Europeană ca Frontex să devină din nou activă în Ungaria pentru a se asigura că actualul spaţiu Schengen este bine protejat la frontiera externă. Cred că iniţiativa aceasta este bine primită şi sperăm că vom avea o finalitate fructuoasă.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Aţi declarat marţi, la un eveniment în Grecia, că ministerul pe care îl conduceţi are două obiective, şi anume reducerea substanţială a fluxurilor de migraţie şi reducerea drastică a impactului crizei migraţiei asupra comunităţilor locale, despre care aţi spus că acum este deja limitat în Grecia. Cum poate fi redus fluxul de migranţi? Pentru reducerea impactului mizaţi şi pe resurse externe?
Notis Mitarachi: Cred că Europa trebuie să aibă două ţinte în discuţiile privind noul pact privind migraţia şi azilul. În primul rând, Europa trebuie să găsească modalităţi de a reduce numărul celor care sosesc în Uniunea Europeană. Şi, în acest scop, există o serie de lucruri care pot fi făcute, în primul rând este consolidarea dimensiunii externe, mai multe acorduri cu ţările de origine şi cu ţările de tranzit. Trebuie să punem mai mult accent pe protejarea frontierei externe. Cred că trebuie construite garduri acolo unde este nevoie de ele. Este cel mai puţin curajos mod de a proteja frontiera externă. Acesta este un set de priorităţi pe care ar trebui să le avem, iar pentru cel de-al doilea set de priorităţi trebuie să găsim o modalitate mai echitabilă, o modalitate mai eficientă de a oferi solidaritate ţărilor de primire a refugiaţilor. Este evident că (regulamentul de la) Dublin este depăşit. Mulţi reprezentanţi ai Comisiei au declarat oficial că Dublin este mort, dar încă nu am găsit o alternativă, o evoluţie la acest regulament şi cred că trebuie să ajungem la acest lucru prin intermediul noului pact al migraţiei şi azilului. Grecia este un susţinător puternic al avansării pe această cale, dar nu vedem încă progrese considerabile în ceea ce priveşte elementul de solidaritate.

AGERPRES: O ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi. Mulţi responsabili spun că UE începe reforma Schengen în acest an, Comisia va face o prezentare şi apoi va începe întregul proces instituţional. Consideraţi că lansarea acestei reforme Schengen va fi un obstacol pentru extinderea spaţiului Schengen şi aderarea României şi Bulgariei?
Notis Mitarachi: Cred, dimpotrivă, că este şi mai urgent ca România şi Bulgaria să adere pentru a putea deveni participanţi activi la dezbaterea pentru evoluţia Schengen. AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO