Sute de arădeni şi-au cumpărat case în estul Ungariei doar în ultimii doi ani, atraşi de preţurile mici, care pot porni de la 10.000 de euro pentru o locuinţă de 100 de metri pătraţi cu 1.500 metri pătraţi de teren, familiile mutate peste graniţă continuând însă să lucreze în judeţul Arad, pentru că în ţara vecină nu găsesc posturi libere.

Arădenii şi-au îndreptat atenţia spre casele din localităţile ungare de frontieră cu România imediat după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, în 2007, când astfel de achiziţii au devenit legal posibile. La vremea respectivă, în oraşul Bătania, aflat la doar şase kilometri de frontiera română, se găseau case şi cu 2.500 de euro. Între timp, preţurile au crescut, odată cu interesul tot mai mare al arădenilor de a investi în aceste case ieftine, dar chiar şi acum se găsesc case cu preţuri pornind de la aproximativ 10.000 de euro.

Unul dintre cei mai cunoscuţi agenţi imobiliari care se ocupă de piaţa din Ungaria, Bogdan Holocan, a declarat, pentru AGERPRES, că în ultimii doi ani sute de arădeni au cumpărat locuinţe în estul Ungariei, unde acestea sunt ieftine pentru că este zona cu cele mai puţine locuri de muncă din ţara vecină.

"Oamenii sunt atraşi de preţurile foarte mici, multe case fiind părăsite de proprietari, care s-au mutat mai la vest în Ungaria, în căutarea unui loc de muncă. Arădenii găsesc în ţara vecină locuinţe în stare foarte bună, cu toate utilităţile, inclusiv gaz, dar şi infrastructură pusă la punct, autorităţi gata să îi ajute şi o comunitate foarte primitoare, bucuroasă de repopularea localităţilor. În medie, preţul caselor aflate dincolo de graniţă este mai mic de jumătate faţă de preţurile din mediul rural al judeţului Arad", spune agentul imobiliar.

El are în portofoliu, în acest moment, case care pornesc de la 9.000 de euro şi pot ajunge la 60.000 de euro, în cazul celor din oraşe, amenajate după standarde de lux.

"Cea mai ieftină casă pe care am vândut-o anul trecut a costat 5.000 de euro, în Dombegyhaz (5 km de frontieră - n.r.). Este în centrul localităţii, are 100 metri pătraţi utili, trei camere şi 4.000 de metri pătraţi de teren. În momentul de faţă, cea mai ieftină casă pe care o avem în portofoliu este la 9.000 de euro, la circa 7 km de de Variaşu Mic (localitate din Arad aflată la frontieră - n.r.), cu trei camere, utilităţi complete şi teren de 1.500 metri pătraţi. Este în stare decentă, încă se locuieşte în ea, dar familia o eliberează pentru că mai deţine şi alte locuinţe", a declarat Bogdan Holocan.

Un alt exemplu de casă ieftină disponibilă este în oraşul Bătania. Are două camere, baie, bucătărie, un teren de 1.500 de metri pătraţi şi costă 10.000 de euro.

"O astfel de casă costă cel puţin 25.000 euro în mediul rural din judeţul Arad, iar dacă e în municipiul Arad costă cel puţin 100.000 euro. Sigur, în estul Ungariei se găsesc şi case mai scumpe, dar acelea sunt amenajate lux. Avem în Bătania, chiar în centrul oraşului, o casă istorică pentru care proprietarul cere 60.000 de euro, cu suprafaţa locuibilă de 100 de metri pătraţi, garaj sub imobil, teren de 1.500 de metri pătraţi", spune agentul imobiliar din Arad.

Potrivit acestuia, "majoritatea caselor scoase la vânzare în Bătania sunt cumpărate de români", chiar dacă mulţi nu locuiesc acolo ci le achiziţionează pentru a avea unde să meargă în weekend sau pentru a le revinde după ce le reabilitează.

"Doar din datele pe care le cunosc eu, aproape 300 de case au fost cumpărate de arădeni în estul Ungariei, anul trecut. Avem aceste informaţii de la unii notari cu care colaborăm şi care s-au ocupat de tranzacţii, dar probabil că s-au vândut mult mai multe", declară Bogdan Holocan.

Agentul imobiliar spune că majoritatea clienţilor săi care s-au mutat în Ungaria lucrează în continuare în judeţul Arad sau sunt în căutarea unui loc de muncă în Arad.

"Ei spun că preţul locuinţelor i-a determinat să se mute peste graniţă, dar şi costul vieţii, pentru că acolo facturile la utilităţi sunt la jumătate faţă de cele de la noi", a mai declarat agentul imobiliar.

Unul dintre primii arădeni care au cumpărat case în Bătania este Vasile Blidar, din municipiul Arad. În ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, când achiziţia de locuinţe în ţara vecină a devenit posibilă, familia Blidar a plătit 3.000 de euro pentru o casă în zona centrală a oraşului. Are suprafaţa locuibilă de 100 de metri pătraţi, un teren de 1.500 de metri pătraţi şi toate utilităţile.

Vasile Blidar spune că de atunci sute de români s-au mutat în Bătania, iar comunitatea locală i-a primit pe toţi foarte bine şi nu există neînţelegeri etnice.

"Noi am ales să cumpărăm casă în Bătania exact din motivele pentru care maghiarii au plecat de acolo, adică pentru că nu există industrie, şi, implicit, nu există poluare. Este linişte, aerul e curat. În Bătania sunt foarte mulţi români, dar o parte dintre ei nu s-au declarat la recensământ, pentru că îşi folosesc locuinţele doar la sfârşit de săptămână sau în vacanţe. Familia mea s-a declarat ca români în Ungaria, pentru că noi în ultima vreme locuim tot mai mult acolo, chiar dacă avem activităţile în Arad şi suntem legaţi foarte strâns de România. Locuitorii sunt foarte primitori şi vă pot da un exemplu de amabilitate: în 2020, în plină pandemie COVID-19 cu restricţii, nu am putut merge în Bătania timp de trei luni. Vecinii s-au organizat şi ne-au tuns cu rândul gazonul din faţa casei, pentru a nu rămâne neîngrijit. Când ne-am întors, au dat o petrecere în cinstea noastră", spune Vasile Blidar.

Anul trecut, arădeanul a postat pe un vlog un clip în care se filmase într-o livadă de cireşi în Bătania, care a avut sute de mii de vizualizări. A primit mii de mesaje de la români din toată ţara care l-au întrebat despre preţurile caselor din Ungaria, ceea ce l-a determinat să facă un jurnal video pe acest subiect.

"Având în vedere interesul mare al românilor pentru case ieftine în Ungaria, am decis să mă documentez despre preţuri şi să postez exemple, dar şi interviuri cu unii dintre cei care s-au mutat din România în Ungaria. Aceste clipuri au avut peste un milion şi jumătate de vizualizări şi sunt zile în care primesc şi 1.000 de mesaje", spune Vasile Blidar, care s-a mutat în Ungaria împreună cu soţia şi cei doi copii.

Monica Iuhasz, care şi-a cumpărat casă anul trecut tot în Bătania, spune că a decis să se mute în Ungaria în timpul pandemiei de COVID-19, când a început să lucreze de acasă.

"Stăteam în chirie în Arad şi plăteam 400 de euro pe lună. Am căutat să cumpărăm un apartament cu două camere, dar în Arad au ajuns să coste 80.000 de euro şi nu ne-am permis, mai ales că acum sunt condiţii de creditare dificile, aşa că am decis să ne mutăm în Bătania, unde am luat o casă mare cu 30.000 de euro. Suntem la 25 de minute de mers cu maşina de Arad (circa 26 kilometri - n.r.), dar nu e nevoie să călătoresc decât de două ori pe săptămână. Aici există şcoală şi grădiniţă românească, oraşul este drăguţ şi mă simt ca acasă, pentru că sunt foarte mulţi români. Am şi prieteni care stau aici de ani de zile şi ei m-au influenţat în luarea deciziei", a declarat Monica Iuhasz.

Presedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (ATRU), Gheorghe Cozma, a declarat, pentru AGERPRES, că "cei mai mulţi românii care cumpără case în Ungaria lucrează în continuare în România".

"E adevărat, casele sunt mai ieftine în estul Ungariei, iar majoritatea celor achiziţionate de români sunt folosite ca locuinţe de weekend sau de vacanţă. O parte mai mică dintre cumpărătorii români s-au stabilit aici, lucrează în Ungaria, îşi duc copiii aici la şcoală", a spus Gheorghe Cozma.

Conform ATRU, care se referă la datele recensământului din 2011, în Ungaria există o comunitate formată din aproximativ 36.000 de români, concentrată în localităţi apropiate graniţei cu România. Cei mai mulţi români trăiesc în judeţul Bekes, de exemplu în oraşul Gyula, învecinat cu localitatea arădeană Vărşand, locuind aproximativ 2.000 de români. În Bătania locuiesc aproximativ 1.000 de români, trei trei ori mai mulţi faţă de anul 2007. AGERPRES / (AS - autor: Marian Buga, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa fotografii: Bogdan Holocan/Arhiva personală