Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, a cărui reuniune anuală se desfăşoară în perioada 16-20 ianuarie 2023, a anunţat o participare record a liderilor politici şi reprezentanţilor mediului de afaceri, care vor aborda teme precum încetinirea economică globală sau provocările de mediu, dar şi războiul din Ucraina, într-un context de crize multiple şi mutaţii geopolitice, au anunţat agenţiile Reuters şi EFE.

* * *

Întâlnirea anuală reuneşte lideri de stat, din afaceri şi societatea civilă pentru a aborda starea lumii şi a discuta despre priorităţile anului. Evenimentul furnizează o platformă pentru angajarea în dialoguri constructive, orientate spre viitor şi ajutor în găsirea soluţiilor prin intermediul cooperării publice-private.

Forumul este prezidat de profesorul Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv, sub coordonarea unui Consiliu de administraţie format din 29 de personalităţi ce acţionează ca "gardieni" ai misiunii şi valorilor organizaţiei şi supraveghează activitatea Forumului în promovarea adevăratei cetăţenii globale. Din Consiliul de administraţie fac parte, printre alţii: Chrystia Freeland, vicepremier şi ministru al finanţelor în Canada; Kristalina Georgieva, director al Fondului Monetar Internaţional; Fabiola Gianotti, director general al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN); Al Gore, fost vicepreşedinte al SUA (1993-2001); Paula Ingabire, ministru al Comunicaţiilor, Tehnologiei şi Inovării în Rwanda; Christine Lagarde, preşedinte al Băncii Centrale Europene; Ngozi Okonjo-Iweala, directoare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului; Regina Rania a Regatului Haşemit al Iordaniei; Mark Schneider, director executiv al companiei Nestle; Tharman Shanmugaratnam, ministru în guvernul statului Singapore; Jim Hagemann Snabe, preşedinte Siemens; Julie Sweet, preşedintă şi directoare executivă a companiei Accenture; Heizo Takenaka, profesor emerit al Universităţii Keio din Tokyo; Zhu Min, preşedinte al Institutului Naţional de Cercetare Financiară din cadrul Universităţii Tsinghua din Beijing.

O istorie de peste 50 de ani

Întâlnirea anuală din luna ianuarie, desfăşurată în cea mai înaltă staţiune din Elveţia, Davos, reprezintă evenimentul de referinţă al fundaţiei elveţiene Forumul Economic Mondial (WEF). Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum), potrivit site-ului oficial al WEF -www.weforum.org.

Iniţial, profesorul Klaus Schwab a orientat întâlnirile pe modalităţile în care companiile europene ar fi putut să se adapteze practicilor de management americane. A dezvoltat şi a promovat, de asemenea, abordarea managementului ''părţilor implicate'' (stakeholder), care baza succesul corporaţiilor pe managementul ce ia în considerare toate interesele: nu numai ale acţionarilor, clienţilor şi beneficiarilor, ci şi ale angajaţilor şi comunităţilor în cadrul cărora operează, inclusiv ale guvernelor.

Viziunea profesorului Klaus Schwab pentru ce avea să devină Forumul Economic Mondial s-a dezvoltat odată cu marcarea unor momente-cheie. Evenimentele din 1973 - colapsul sistemului monetar de la Bretton Woods şi Războiul Arabo-Israelian - au determinat expansiunea temelor abordate de la management la probleme economice şi sociale. Politicienii au fost invitaţi pentru prima dată la Davos în ianuarie 1974.

În 1976, organizaţia a introdus un sistem de apartenenţă pentru "cele 1.000 de companii de top din lume''. Forumul European de Management a fost prima organizaţie non-guvernamentală care a iniţiat un parteneriat cu instituţiile de dezvoltare economică din China. În 1979, a fost publicat primul Raport de Competitivitate Globală (Global Competitiveness Report).

În 1987, Forumul European de Management a fost redenumit Forumul Economic Mondial, iar Simpozionul European de Management a devenit Reuniunea Anuală, reflectând expansiunea sferei de abordare, notează istoricul prezentat de site-ul citat.

În 1988, a fost semnată Declaraţia de la Davos între Grecia şi Turcia. În 1989, Coreea de Nord şi Coreea de Sud au participat la prima reuniune la nivel ministerial, la Davos. La aceeaşi reuniune, premierul est-german Hans Modrow şi cancelarul german Helmut Kohl au purtat discuţii despre reunificare.

În 1992, preşedintele sud-african Frederik Willem de Klerk s-a întâlnit în cadrul evenimentului cu Nelson Mandela şi liderul tribal Mangosuthu Buthelezi.

În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizaţie internaţională.

O agendă în continuă schimbare

De-a lungul anilor, agenda Reuniunii Anuale s-a concentrat pe provocările în schimbare cu care se confruntă lumea. Schimbările climatice au reprezentat o temă constantă, aşa cum au fost şi incluziunea, diversitatea şi modalităţile în care economiile se pot dezvolta astfel încât să răspundă nevoilor tuturor. Dar agenda se schimbă anual, pentru a răspunde celor mai arzătoare probleme.

Forumul Economic Mondial publică un Raport al Riscurilor Globale înainte de fiecare reuniune anuală din ianuarie, pentru a identifica şi analiza riscurile globale critice. Criza costului vieţii, o consecinţă a inflaţiei, agravată de războiul din Ucraina şi redeschiderea economiei după pandemia de COVID, reprezintă cel mai mare risc mondial pentru următorii doi ani, arată studiul publicat la 11 ianuarie 2023 de Forumul Economic Mondial.

În prezent, programul cuprinde peste 300 de sesiuni cu scopul de a accelera progresul şi de a aborda provocările globale. Forumul continuă această muncă pe tot parcursul anului cu o gamă de iniţiative lansate prin intermediul ''centrelor şi platformelor'' sale.

Staţiunea montană Davos permite participanţilor să se întâlnească oriunde în afara sesiunilor. Întâlnirile informale pot avea rezultate şi soluţii la fel de numeroase şi de valoroase precum reuniunile oficiale.

Manifestul Davos - "Davos Manifesto", creat în 1973 şi reînnoit în 2020, expune principiile capitalismului părţilor interesate sau un sistem de obiective comune pentru afaceri, precum cele evidenţiate în Agenda ONU a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Cooperare într-o lume fragmentată

Tema ediţiei cu numărul 53 este ''Cooperare într-o lume fragmentată''. Lumea se află astăzi într-un punct critic de inflexiune. Numărul mare de crize în curs necesită o acţiune colectivă curajoasă, anunţă www.weforum.org.

Ediţia din 2023 revine în luna ianuarie, după ce ediţia din 2022 s-a desfăşurat în perioada 22-26 mai. Liderii lumii s-au reunit la Davos în 2022 pentru reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial pe fondul unor fricţiuni şi fracturi globale tot mai adânci. Era pentru prima dată când evenimentul revenea la prezenţa fizică din ianuarie 2020, când a izbucnit epidemia de coronavirus şi a schimbat rapid cursul conversaţiilor la Davos.

Renumita staţiune elveţiană de schi găzduieşte în 2023 cel mai mare număr de reprezentanţi ai mediului de afaceri, aproximativ 1.500, dintre care aproximativ 600 de directori executivi, organizatorii evidenţiind că în 2023 în rândul acestora va fi şi cel mai mare număr de femei. Tot în 2023, s-a ajuns aproape la paritate în rolurile de moderare a sesiunilor.

În 2022, 2.500 de lideri şi experţi mondiali s-au reunit pentru a aborda cele mai presante provocări ale timpurilor noastre: Ucraina şi viitorul ordinii mondiale globale, urgenţa tot mai mare a crizei climatice şi impactul acesteia asupra alimentaţiei şi sărăciei, perspectivele privind recesiunea şi viitorul muncii, precum şi modalităţi de a pune capăt COVID-19 şi de pregătire pentru următoarea pandemie în situaţia în care multe ţări încă nu aveau acces la vaccinuri.

Temele care au reieşit la ediţia anterioară au conturat abordarea următoarelor luni. Iniţiativele lansate au vizat cooperarea în toate domeniile, de la angajamente privind zero emisii şi pregătire în caz de pandemie până la accelerarea locurilor de muncă şi a abilităţilor, colaborare în domeniul rezilienţei cibernetice şi a metauniversului, aminteşte site-ul organizaţiei.

Mai exact, s-au trasat şase teme de lucru pe agendă, conform www.weforum.org:
* Ucraina pune în lumină importanţa cooperării globale. Davos 2022 a debutat cu o adresare în direct a preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, iar Dialogul special despre Ucraina a reunit 70 de directori executivi alături de premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, care a participat prin teleconferinţă, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ministrul de externe Dmitro Kuleba şi prim-vicepremierul Ucrainei, Yulia Svyrydenko.
* Trei crize interconectate: clima, hrana, energia. Nesiguranţa hranei reprezintă o problemă nu numai pentru sănătatea publică, dar şi pentru geopolitică şi securitate: ''Societăţile înfometate se prăbuşesc oriunde te-ai afla în lume'', a susţinut jurnalista postului CNN, care a moderat panelul de discuţii despre nesiguranţa alimentară. Un jucător esenţial în atingerea scopului privind zero emisii este First Movers Coalition, care a anunţat o expansiune majoră la Davos 2022 şi lansarea a două noi sectoare: Eliminarea dioxidului de carbon şi Aluminiul.
* Nu folosiţi cuvântul care începe cu ''R'' (dar s-ar putea să vină oricum). Panelul asupra perspectivelor economice globale (Global Economic Outlook) de la Davos 2022 a început cu întrebarea: ne îndreptăm spre o recesiune globală? Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a fost precaută, notând că ''orizontul s-a întunecat'' de la cele mai recente prognoze ale FMI, din cauza şocurilor suferite de preţurile alimentelor şi ale energiei, precum şi prin prisma măsurilor blocate în criza climatică şi a căderii bruşte a activelor digitale. Co-fondatorul şi co-preşedintele The Carlyle Group, David M. Rubenstein, a venit cu un sfat: ''Nu folosiţi cuvântul cu 'R'. Sperie lumea''.
* Pregătirea pentru următoarea pandemie necesită eliminarea disparităţilor din sănătate. COVID-19 a fost un subiect fierbinte la fiecare reuniune anuală după ianuarie 2020, când a fost consemnată apariţia virusului, şi datorită vaccinurilor participanţii s-au putut reîntoarce la Davos, doi ani mai târziu. Într-un panel de discuţii dedicat echităţii rasiale, adjuncta secretarului general al ONU şi directoarea executivă a Programului comun al ONU pentru HIV/SIDA, Winnie Byanyima, a declarat: ''Rasismul are loc atunci când persoanele cu piele neagră, maro sau orice culoare îşi dau ultima suflare din cauza violenţei politice, când li se refuză medicamente care salvează vieţi şi care ar putea pune capăt pandemiei, când nu pot accesa servicii de îngrijire sau sănătate din cauza datoriilor care îi îneacă''.
* Inegalitatea de gen şi locurile de muncă ale zilei de mâine. Organizaţia Oxfam a publicat un raport în cadrul Davos 2022 intitulat ''Profitând de durere'' (Profiting from Pain), care a scos în evidenţă creşterea inegalităţii sociale în timpul pandemiei.
* Viitorul nostru este digital. Pentru a promova incluziunea digitală, Edison Alliance, o iniţiativă a Forumului care îşi propune să crească accesul digital cu preţuri accesibile la asistenţă medicală, finanţe şi educaţie, a lansat un navigator de politici digitale, care oferă factorilor de decizie, autorităţilor de reglementare şi întreprinderilor un ''ghişeu'' unic pentru studii de caz, bune practici şi alte resurse unice.

Evenimentul de la Davos a primit şi critici de-a lungul timpului, fiind considerat o adunare a elitelor, iar în ultimii ani Forumul a fost ţinta campaniilor de dezinformare. Dar, aşa cum sugerează şi London School of Economics (LSE), stereotipul aşa-zisului ''Om Davos'' ("Davos Man") este mai puţin relevant în prezent întrucât ''temele de incluziune socială şi ecologism'' au devenit prioritare. În concluzie, ''WEF are acum un modus operandi mai larg: nu doar că întăreşte consensul prin dialog, dar şi identifică liderii şi îi stimulează să se implice'', a transmis LSE citată de www.weforum.org. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: ebbf.org