Pentru industria energetică, 2022 va fi ţinut minte ca anul în care invadarea Ucrainei de către Rusia a accelerat o criză energetică mondială, transmite Reuters.

Invadarea Ucrainei şi sancţiunile occidentale care au urmat au creat noi presiuni asupra livrărilor de petrol şi gaz, care sufereau deja de pe urma revenirii rapide din pandemie. Marile companii energetice ale lumii au fost nevoite să se retragă rapid din Rusia şi au şters active în valoare de zeci de miliarde de dolari din bilanţurile lor contabile. Statele europene s-au grăbit să se asigure că cetăţenii lor pot să beneficieze în continuare de electricitate şi căldură. Preţul gazelor naturale a atins cele mai ridicate valori din ultimii ani iar petrolul a urcat până la 140 de dolari pe baril, în apropiere de maximumul istoric, accelerând o spirală inflaţionistă post-pandemie care a provocat o criză a costului vieţii în multe ţări.

Invadarea Ucrainei şi sancţiunile occidentale ulterioare au condus la ruperea unor relaţii de aprovizionare cu energie care existau de mai multe decenii.

Marile economii ale lumii s-au grăbit să îşi găsească surse de aprovizionare cu energie, utilizând orice au putut găsi pentru a menţine becurile aprinse. Guvernele au accelerat extinderea energiei fotovoltaice şi eoliene dar în acelaşi timp au majorat achiziţiile de cărbune. Obiectivele privind schimbările climatice au fost trecute în plan secund.

Guvernele au cheltuit miliarde de dolari pentru a susţine marile companii de utilităţi, cum a făcut Germania cu grupul Uniper. Africa de Sud a înregistrat cele mai mari întreruperi în aprovizionarea cu electricitate din istorie iar Sri Lanka, din cauza lipsei de rezerve valutare, a rămas pur şi simplu fără carburanţi.

DE CE CONTEAZĂ

Invadarea Ucrainei de către Rusia a obligat ţările europene să îşi reevalueze parteneriatul cu Rusia, care mult timp a fost principalul furnizor de gaze naturale al continentului. Între timp, statele occidentale au discutat şi au început să implementeze un plafon de preţ privind petrolul rusesc, iar Europa a ajuns la un acord privind plafonarea preţului gazelor şi a investit puternic în gaze naturale pentru a-şi asigura necesarul de energie.

"Ceea ce vedem este pur şi simplu terminarea unui parteneriat de succes în domeniul gazelor naturale care a durat timp de 50 de ani între Rusia şi Europa", spune Michael Stoppard, analist la S&P Global Commodity Insights.

Această dihotomie este limpede în multe ţări. De exemplu, Polonia este piaţa din Europa cu cel mai puternic ritm de creştere a pompelor de căldură. În acelaşi timp, regulile care limitează gradul de poluare a aerului au fost amânate şi polonezii au început să ardă orice materiale pot găsi, inclusiv gunoi, pentru a-şi încălzi locuinţele.

CE ÎNSEAMNĂ ASTA PENTRU 2023?

Turbulenţele nu s-au încheiat. Marile economii industrializate se pregătesc pentru probleme de aprovizionare şi în 2023, dacă nu cumva şi pentru mai mulţi ani care vor veni.

Guvernele din SUA şi Europa au promovat în mod deschis consolidarea aprovizionării cu energie a aliaţilor, indiferent de costurile mai mari, şi au extins folosirea taxelor şi pachetelor de sprijin pentru a dezvolta energia nucleară şi energiile regenerabile. Aceste măsuri nu sunt văzute doar ca un răspuns concret la Rusia dar şi pentru a contracara China, prin dezvoltarea resurselor care să permită diminuarea poziţiei dominante pe care o exercită China în producţia de panouri fotovoltaice şi extracţia de materiale cheie pentru producţia de baterii.

"Va fi privit ca un an important, sau începutul unui sistem complet nou...Este un an de modificare a obiceiurilor şi de schimbare foarte, foarte clară", susţine Francesco Starace, director general la grupul italian Enel, una dintre cele mai mari companii de utilităţi din lume.

Pe măsură ce anul se apropie de sfârşit, preţurile la gaze naturale şi combustibili de încălzire au scăzut pe măsură ce activitatea economică s-a redus. Însă oamenii au în continuare dificultăţi, care ar putea continua pentru o anumită perioadă, pe măsură ce livrările limitate vor provoca mai multe şocuri de preţ. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)