Moşoaiele sau şamanii tradiţionali din comuna Luncaviţa au ieşit, sâmbătă seara, pe drumul european 87 într-o scurtă paradă organizată la finele unui spectacol de colinde, defilarea tinerilor cu măşti, coarne şi tălăngi având rolul de a alunga spiritele rele şi a atrage bunăstarea în gospodăriile localnicilor pentru tot anul care vine.

Spre deosebire de anii trecuţi când Moşoaiele deschideau spectacolul de colinde, anul acesta tălăngile moşoaielor s-au auzit doar din când în când în timpul recitalurilor susţinute de copii şi de artiştii populari, decizia de amânare a paradei la finele spectacolului fiind explicată de autoritatea locală prin dorinţa de a nu bloca traficul autovehiculelor.

"Moşoiul are rolul de a intra înainte, de a vesti colindătorii şi de a pune în gardă gospodarul că îi vin colindătorii. Şi măciuca, şi masca aruncă spiritele rele, ca să vină un an îmbelşugat", a declarat pentru AGERPRES coordonatorul ansamblului Moşoaiele din Luncaviţa, Gheorghe Trandafir.

Aceasta nu a fost însă singura modificare a obiceiului tradiţional apărută de-a lungul timpului, potrivit cercetătorului Alexandru Chiselev de la Muzeul de etnografie şi artă populară.

"În trecut, exista un singur mascat. El era anul care moare şi cel care învie. De la moşoiul care este comparat cu un şaman ce practic avea darul de a ajuta lumea să treacă peste această perioadă nesigură de la trecerea dintre ani, acum ceata de mascaţi are în jur de 12 personaje care simbolizează lunile anului, într-o nouă resemnificare. În condiţiile marketizării tradiţiilor, ceata de mascaţi s-a supradimensionat şi a rivalizat chiar cu ceata de colindători prin zgomote. Dar lucrurile acestea se întâmplă în toate zonele etnografice ale ţării pentru a impresiona, pentru a da bine pe scenă. Mascatul, în general, nu avea voie să vorbească, pentru că el purifica spaţiul, cumva fiind marcat de tăcerea rituală. Ceata, în schimb, avea peste 100 de colinde, unele inedite ca 'Hora între îngeri' sau 'Judecata feciorului în mijlocul mării'. Poate că acestea vor fi înviate", a afirmat Alexandru Chiselev.

Reprezentantul Muzeului de etnografie şi artă populară a mai spus că în cazul Moşoaielor una din principalele schimbări apărute de-a lungul timpului a fost masca purtată, aceasta fiind făcută altădată doar din materiale naturale.

"De la materialele naturale folosite în trecut, tărtăcuţa, coarnele de berbec, cătruna, acum observăm foarte multe elemente artificiale, ca florile de plastic, beteala. Dar este şi firesc până la urmă, pentru că aceste obiceiuri se pliază pe realităţile socio-economice ale societăţii. Practic, dacă ar fi rămas la stadiul din trecut, ar fi devenit exponate de muzeu şi ar fi arătat că tradiţia nu mai este vie", a arătat Chiselev.

În opinia lui, colindele de altădată se păstrează în caietele persoanelor în vârstă care au participat la tradiţii, dar şi în caietele preoţilor, linia melodică fiind însă cea care dispare cel mai repede.

Ansamblul Moşoaiele numără acum 36 de membri, iar sâmbătă seara, în Ajunul Crăciunului, toţi participanţii au sunat din tălăngile de la brâu în timpul spectacolului de colinde susţinut pe scena din centrul satului Luncaviţa, pentru ca, în jurul orei 19,00, moşoaiele şi colindătorii să urce pe scenă.

"Masca mea are coarne de căprioară, piele de bursuc, flori artificiale şi am făcut-o în trei zile. De la cinci ani sunt moşoi, iar acum am 29. Tatăl meu m-a învăţat tradiţia, iar el a învăţat de la bunicul. Cloapetele (tălăngile - n.r.) sunt de la ei, cred că au 100 de ani, dacă nu mai mult. Haina este nouă. Ce-am avut din familie s-a rupt şi m-am înnoit", a spus unul dintre moşoii mascaţi din Luncaviţa, Valentin Hanganu.

Şi primarul comunei, Aurel Iorga, a fost în tinereţe moşoi.

"Eu am umblat cu colindele, am purtat masca asta, am făcut-o din cătrună, am căutat coarnele prin pădure. Ceea ce simţim noi ca localnici nu se poate exprima în cuvinte. Şi fiul meu cel mare a mers cu colindele, l-am ajutat să-şi facă masca, iar apoi a plecat în străinătate. Cel mic face parte din ansambluri şi cântă la acordeon", a afirmat primarul Aurel Iorga.

Potrivit fostului edil al comunei, în momentul de faţă primar al municipiului Tulcea, Ştefan Ilie, în anul 2003 în sat erau doar trei măşti de moşoi, iar anul următor numărul lor a ajuns la 15.

"Acum, sunt meşteri populari care confecţionează la comandă măşti de moşoi", a precizat Ştefan Ilie.

La spectacolul din centrul satului au asistat câteva sute de persoane, unele venite şi din localităţile învecinate.

"Am venit pentru frumuseţea tradiţiilor. Îi felicităm pentru ce fac. E un lucru bun pentru tradiţie. Spectacolul acesta ne aduce aminte de copilărie", a afirmat unul dintre spectatori, Ion Alexe, din oraşul Isaccea.

Pentru reprezentanţii Primăriei comunei Luncaviţa, tradiţia este un atu şi în faţa turiştilor.

"În fiecare an, la spectacol vin în număr foarte mare nu doar tulceni din Luncaviţa, cât şi din împrejurimi. Şi vin din străinătate atât pentru a petrece sărbătorile în familie şi pentru a participa la acest eveniment. Au fost turişti care s-au cazat la pensiunile din zonă pentru a vedea acest eveniment", a afirmat agentul de turism din cadrul Centrului de informare turistică din sat, Cristina Nicoleta Haralambie.

După spectacolul din Ajun, toţi moşoii au plecat la colindat pe la casele gospodarilor, potrivit tradiţiei, moşoaiele căutând în special fetele care aşteaptă să se mărite.

"Normal că merg şi la prietena mea să o colind. Dar o să-i spun ce am de spus atunci, nu acum, în văzul tuturor", a afirmat Valentin Hanganu, unul dintre tinerii care mai păstrează tradiţia.

Altădată, cei care nu-i primeau pe colindători găseau în ziua următoare poarta ruptă.

"Înainte scoteau poarta din balamale şi o găseai în altă parte, dacă poarta era încuiată, săreau gardul şi-ţi furau cârnaţii de pe culme, dar majoritatea primeau colindătorii", şi-a amintit coordonatorul ansamblului Moşoaiele din Luncaviţa, Gheorghe Trandafir.

Potrivit tradiţiei, moşoaiele se vor auzi în Luncaviţa până de Bobotează.

Comuna Luncaviţa din judeţul Tulcea se află în Calendarul sărbătorilor satului românesc cu două evenimente - Sărbătoarea teilor, marcată în fiecare an la finele lunii iunie şi Moşoaiele. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES