Asociaţia ARCUS din Târgu Mureş a reuşit, în urma unui proiect de intervenţie de urgenţă, finanţat de Institutul Naţional al Patrimoniului, să salveze de la prăbuşire Biserica Luterană din satul Filitelnic, construită în secolul al XV-lea, în stil gotic, ale cărei bolţi erau deja căzute, iar pentru punerea în valoare a sitului a fost înfiinţat aici un centru cultural.

Biserica a fost construită în secolul al XV-lea, în stil gotic, are un cor poligonal şi un turn pentru clopotniţă, iar în anul 1780 corul şi sala au fost acoperite cu bolţi în cruce, cu arce dublouri.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Fortificaţia care înconjoară biserica şi turnul are o incintă poligonală, mai are un turn al porţii, construit în anul 1653, şi un alt turn de apărare, la nord de biserică.

Din datele parohiei evanghelice, acoperişul turnului a fost refăcut în 1787, iar în 1969 s-au făcut reparaţii majore la turn şi biserică. Începând cu anul 1980, când comunitatea săsească a început să emigreze în Germania, şi mai ales după 1990, când s-a produs o plecare în masă a saşilor, biserica s-a degradat considerabil, bolta sălii s-a prăbuşit parţial, iar turnul şi zidul de incintă s-au degradat.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

În urmă cu un an, Asociaţia ARCUS din Târgu Mureş a decis să restaureze ansamblul fortificat din Filitelnic, constând în biserică, şcoală, casa parohială sub care se află şi o cramă, accesând fonduri pentru intervenţii de urgenţă. Acestei asociaţii i s-au alăturat şi o serie de voluntari din străinătate, unul fiind chiar un tâmplar pensionar, care a reuşit să refacă întreaga tâmplărie a clădirii şcolii, ferestre şi obloane, după tehnica în care au fost construite iniţial.

După o cercetare care a fost efectuată în sit de Unige Bencze, coordonatorul şantierului arheologic, şi de arheologul Ştefan Vasilache, a fost identificată în partea estică a bisericii gotice actuale o absidă semicirculară timpurie, aparţinând unei prime biserici despre care nu există prea multe informaţii.

"S-au cercetat trei inhumaţii, fără inventar, aparţinând cel puţin la două orizonturi de înmormântare, unul aflându-se chiar sub zidul nordic, sub intrarea sacristiei bisericii gotice. Partea nordică a actualei biserici a fost construită parţial peste o biserică veche, însă zidul nordic al acestei biserici probabil se continuă în afara bisericii actuale - ceea ce ne indică că acesta a fost construit după înhumarea respectivă. S-a cercetat şi cripta situată sub sacristie, însă din păcate aceasta fusese deja curăţată înaintea noastră, în anii 1950 sau cel târziu în 1970. Printre numeroasele intervenţii ulterioare construcţiei bisericii, de altfel documentate în anii 1580, 1655 şi 1972, enumerăm: o groapă de mari dimensiuni săpată chiar în faţa altarului şi alte gropi săpate pe lângă zidul sudic, respectiv gropile de fundare ale stâlpilor de susţinere a bolţii de cărămidă a absidei. Astfel, aceste intervenţii moderne au modificat interiorul bisericii şi au avut ca rezultat distrugerea înhumărilor timpurii şi a nivelurilor de călcare, reducând semnificativ informaţiile necesare cercetării arheologice", se arată în raportul arheologilor.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Restauratorul de pictură murală Kiss Lorand a afirmat că lucrează de 22 de ani în Transilvania în domeniu şi că a făcut parte din echipa care a intervenit la ansamblul bisericii fortificate din Filitelnic.

"Am avut un proiect finanţat de Institutul Naţional al Patrimoniului prin fondul Timbrului Monumentelor Istorice şi scopul intervenţiei a fost consolidarea structurală a bolţii bisericii, care era în stare de precolaps. Deci era o situaţie în care nu am putut utiliza în nicio formă biserica, neputând permite accesul în ea. Am avut un ajutor, cineva a scris un proiect care a fost trimis la Institutul Naţional al Patrimoniului, proiectul a câştigat şi a fost începută implementarea acestuia. Proiectul s-a derulat în a doua jumătate a anului curent. A fost un proiect de relativ scurtă durată şi este de fapt o intervenţie de urgenţă. Concret s-a realizat consolidarea. În biserica evanghelică din Filitelnic erau probleme serioase structurale din cauza cărora o parte a bolţii s-a prăbuşit şi cealaltă era în stare de precolaps. Aceste bolţi în stare de precolaps au fost consolidate, asigurate astfel încât deja biserica poate fi utilizată. Deci poate fi permis accesul oamenilor în biserică", a declarat, pentru AGERPRES, restauratorul Kiss Lorand.

El spune că a fost o intervenţie destul de delicată, fiind această stare de precolaps şi, deşi ansamblul din Filitelnic este unul mic, comparativ cu bisericile fortificate din Transilvania, s-au depus eforturi pentru a fi salvat.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

"Avem cam 250 de biserici şi biserici fortificate evanghelice în Transilvania, preponderent în sudul Transilvaniei. Ansamblul bisericii din Filitenic nu este unul din cele mai reprezentative, este unul de dimensiuni mai modeste, dar oarecum asociaţia noastră l-a înfiat pentru 50 de ani. În interiorul bisericii sunt picturi medievale, inscripţii, o cristelniţă medievală. Sunt planuri în sensul că ceea ce am conceput noi şi am implementat în decursul a 10 ani a fost crearea unui loc unde pot fi ţinute workshop-uri sau tabere. Pot fi derulate activităţi în domeniul monumentelor istorice, în domeniul restaurării, domeniul artistic sau educaţional. Aceste activităţi deja le derulăm în clădirea şcolii, care a fost amenajată, au fost create acolo spaţii de dormit, spaţii de conferinţe, săli şi aşa mai departe. Asociaţia se numeşte ARCUS şi a închiriat pentru 49 de ani tot ansamblul, însemnând biserica, şcoala confesională şi casa parohială şi terenurile aferente", a precizat restauratorul.

În spaţiile restaurate a fost amenajat şi un mic muzeu al comunităţii săseşti.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Anna Beres, cea care ne-a condus prin incinta fortificată, s-a reîntors din Germania, acolo unde locuia de la vârsta de 14 ani, a cumpărat o casă la Filitelnic şi şi-a propus să se implice activ în viaţa satului.

"M-am născut la Sovata, am 46 de ani. De un an, am cumpărat casa în Filitelnic, o casă săsească, puţin degradată, ca multe altele din Transilvania, aş zice. Am ajuns aici din întâmplare. Casa necesită investiţii, de 7 ani nu a stat nimeni în ea, dar vreau să mă stabilesc aici. Vreau să vin înapoi, când am avut 14 ani părinţii mei au mers în Germania şi acum eu vin înapoi. O să vedem ce putem să realizăm din planurile ce le avem pentru că vrem să facem aici un centru de învăţământ pentru tâmplari. Ideea a pornit pentru că nu sunt muncitori care să ştie meserie şi ne-am gândit să facem aici aşa ceva, fiindcă aici este şcoala, parohia şi să le folosim cumva", a arătat Anna Beres.

Potrivit Annei Beres, dacă tâmplarul austriac Georg Fritch a reuşit să mobilizeze comunitatea locală să participe voluntar la proiectul de reabilitare şi ea va putea să facă ceva, mai ales că este în scopul conservării şi promovării turismului. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)