Români şi ucraineni de toate vârstele şi-au unit forţele, duminică, pentru a pune bazele unei păduri urbane la Ploieşti, activitatea de voluntariat fiind însoţită de gânduri de pace pentru Ucraina, dar şi de recunoştinţă şi mulţumire îndreptate către poporul român, care i-a primit pe refugiaţii de război cu braţele deschise.

Pădurea "de buzunar", aşa cum mai este numită, este realizată în Parcul Municipal Ploieşti Vest, în zona marginală dinspre Gara de Vest, de Asociaţia Pădurea Copiilor. Acestei iniţiative i s-au alăturat zeci de ucraineni care au fugit din calea conflictului armat, beneficiari ai Fundaţiei Terre des hommes România, care au simţit nevoia de a lăsa o moştenire pe termen lung.

Foto: (c) Anamaria Constantin/AGERPRES

Terenul alocat a fost împărţit în şapte sectoare. În ultimul sector am întâlnit-o pe Marina care, alături de fiica sa, se străduia să facă o groapă suficient de adâncă în pământul extrem de uscat şi tare pentru a planta un copac.

De loc din Odesa, Marina a venit în România în data de 17 martie, împreună cu fiica ei, Anastasia. Ea a povestit, pentru AGERPRES, că reconectarea cu natura prin plantare este ceea ce ea şi conaţionalii ei au nevoie în acest momente de grea încercare.

Marina a decis să se implice în activitatea de voluntariat în semn de recunoştinţă şi mulţumire pentru România.

Foto: (c) Anamaria Constantin/AGERPRES

Ea recunoaşte că, înainte de război, nu avea timp pentru acţiuni de voluntariat, însă noul context i-a schimbat extrem de mult viaţa, iar acum simte nevoia de a da ceva în schimb.

"Mă simt ca un soare, sunt plină de energie pozitivă care radiază, datorită faptului că mă aflu aici", a mărturisit femeia.

Foto: (c) Anamaria Constantin/AGERPRES

"Suntem în Ploieşti, în Parcul Municipal Vest, în zona marginală dinspre Gara de Vest, unde facem o pădure urbană. Este prima pădure urbană din Ploieşti realizată cu voluntari. Este a treia pentru noi şi este cea mai mare. Vorbim despre 6.500 mp pe care se vor planta până în primăvară 20.000 de puieţi din peste 20 de specii. Obiectivul este de a planta trei puieţi pe metrul pătrat şi 6-7 specii diferite pe 3 mp. Este un concept dezvoltat în anii '80 de un inginer silvic japonez, Miyawaki, care a observat că în zonele urbane, unde e penurie de spaţiu verde, se pot realiza aceste păduri 'de buzunar', unde cu plantarea aceasta densă şi cu specii diferite se realizează o pădure foarte rezilientă şi repede crescătoare. Adică, rezistentă la orice intemperii, la secetă, exces de umididate sau atacuri de dăunători - ciuperci, insecte - şi, în loc de 7 - 10 ani, timpul de dezvoltare este de 3 - 4 ani. Aceste specii diferite au ritmuri de creştere diferite şi se forţează unele pe celelalte să crească mai repede şi atunci dezvoltarea întregului ecosistem se face mult mai rapid. Avem nevoie de genul acesta de intervenţie pe zona de spaţiu verde pentru că pădurea este cea mai bună cale de a regla microclimatul. (...) Obiectivul zilei este să plantăm 2.000 de puieţi din cei 20.000 şi ne-am întins pe şapte sectoare", a explicat preşedintele Asociaţiei Pădurea Copiilor, Teodora Pălărie.

Aproximativ 300 de voluntari, români şi ucraineni, au participat la activitatea de plantare de duminică, 80 dintre ei fiind copii.

Pentru aceştia, organizatorii au pregătit o zonă specială, cu zmee, panou pentru poze şi diverse cadouri.

Foto: (c) Anamaria Constantin/AGERPRES

"Ideea privind participarea ucrainenilor a venit de la ei. Mai exact, de la Terre des Hommes, un ONG care este foarte activ, foarte implicat în subiectul crizei ucrainene şi al refugiaţilor din România, care au spus că îşi doresc să întoarcă ceva în comunitatea care i-a primit cu braţele deschise şi că ar vrea să lase o moştenire pe termen lung, să se vadă că au fost şi ei parte din comunitate pentru o anumită perioadă de timp. Am vrut foarte mult ca acţiunea aceasta să se întâmple şi cu ei, mai ales că săptămâna aceasta, pe 9 noiembrie, a fost Ziua Naţională a Limbii Ucrainene, deci a fost o coincidenţă fericită. Educaţia este pentru toată lumea şi implicarea este ceva ce cu toţii putem face", a transmis Teodora Pălărie.

Întregul grup a sădit copaci având o dorinţă comună, aceea de a fi pace în Ucraina.

Foto: (c) Anamaria Constantin/AGERPRES

Motivată de fiul ei pasionat de natură şi de mediu, Svetlana a venit la Ploieşti pentru a lăsa aici o părticică din ea. Ucraineanca povesteşte că mai întâi s-a refugiat în Bulgaria, unde a întâmpinat mai multe greutăţi, iar apoi a venit în România.

"Sunt foarte recunoscătoare pentru bunătatea şi primirea pe care le-am primit din partea românilor şi vreau să ţin minte toată viaţa că aici este un copăcel sădit de familia mea", a declarat Svetlana.

Foto: (c) Anamaria Constantin/AGERPRES

Într-un alt sector, Sonia, o fetiţă româncă în vârstă de 8 ani, aflată deja la a doua activitate de voluntariat, a sădit împreună cu mama ei trei pomi şi a încercat să planteze un altul singură.

Aurel Virgil Mirea, un tânăr de 21 de ani, spune că găseşte o mulţime de beneficii în plantarea în regim de voluntariat. În plus, crede în puterea exemplului, drept dovadă fiind faptul că prietenii lui au început să se alăture acestor iniţiative.

Foto: (c) Anamaria Constantin/AGERPRES

"Plantatul îţi aduce linişte sufletească, te apropii cât mai mult de natură, lucru care îţi dă o anume satisfacţie. Făcând aceasta, legi prietenii, creezi conexiuni, amintiri. (...) Am câţiva prieteni mai apropiaţi cărora le-am povestit ce fac eu în această asociaţie şi au devenit interesaţi şi au venit şi ei să ne ajute", a povestit tânărul, pentru AGERPRES.

"Pădurea Copiilor este despre moştenirea pe care o lăsăm generaţiilor viitoare pentru că cei mici de astăzi sunt cei care se vor bucura de pădurile din viitor. Dar şi pădurea aceasta din spatele meu este tot o pădure de copilaşi, de puieţi, care are nevoie de grijă asemeni oricărui copil", a conchis Teodora Pălărie. AGERPRES/(A, AS - autor: Anamaria Constantin, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)