După ce stagiul militar obligatoriu a fost eliminat acum aproximativ douăzeci de ani, războiul din Ucraina a readus în atenţie nevoia unei pregătiri militare minime a unei părţi a populaţiei. Zilele acestea, la Focşani, se pregătesc intensiv 30 de viitori soldaţi gradaţi militari rezervişti, în cadrul unui plan naţional de pregătire de bază al Ministerului Apărării Naţionale (MApN).

"În cadrul planului naţional de recrutare a soldaţilor rezervişti al MApN, vrâncenii au avut posibilitatea să candideze pentru posturile disponibile oriunde în ţară, depunând dosarul la Centrul Militar Zonal Vrancea. Astfel, în Vrancea s-au înscris 30 de persoane pentru soldaţi rezervişti voluntari, dar în urma probelor de selecţie 19 vrânceni au fost declaraţi admişi, la final, 12 dintre aceştia fiind repartizaţi propriu-zis. În urma procesului de ierarhizare - repartizare, 30 de soldaţi gradaţi rezervişti voluntari, atât din Vrancea, cât şi din alte judeţe din ţară, au început acum aproape şapte săptămâni pregătirea în cadrul Batalionului 84 Asigurare Date 'Mărăşti', structură subordonată Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice 'Al. I. Cuza' din Focşani", a declarat, pentru AGERPRES, şeful Biroului de Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Zonal Vrancea "Regele Carol I", Daniel Căruţ.

Contrar a ceea ce s-ar putea crede, programul de recrutare a soldaţilor rezervişti voluntari nu este nou, iar în anii din urmă numărul soldaţilor rezervişti voluntari a fost chiar şi de trei ori mai mare decât în acest an, spun reprezentanţii MApN.

"Programul de recrutare voluntară nu este nou, el se desfăşoară de cel puţin şase ani, dar, probabil, nu a fost atât de vizibil. Noi, oamenii, vedem anumite lucruri doar dacă ne interesează, iar dacă le vedem, ni se par neimportante într-un anumit context. Din contră, acum doi ani de zile au fost de trei ori mai multe locuri şi nimeni nu a făcut nicio asociere cu vreau eveniment de război. Avem militari rezervişti voluntari care sunt deja la al doilea contract. Contextul internaţional de anul acesta nu are nicio legătură cu acest program", a precizat Căruţ.

Recrutarea soldaţilor rezervişti voluntari s-a făcut pe categorii de personal, respectiv ofiţeri rezervişti voluntari, maiştri militari rezervişti voluntari, subofiţeri rezervişti voluntari şi soldat gradat rezervişti voluntari. Perioada de instruire a rezerviştilor voluntari, în funcţie de categoria de personal pentru care aceştia au optat, diferă. Dacă în cazul soldaţilor gradaţi rezervişti voluntari perioada de pregătire este de şapte săptămâni, la subofiţeri este de circa două luni, la maiştri militari de aproape trei luni, iar la ofiţeri de trei luni şi jumătate.

La Focşani, se pregătesc la acest moment 30 de soldaţi gradaţi rezervişti voluntari. Deşi programul de formare a noilor recruţi rezervişti a început destul de greoi, aceştia au demonstrat că sunt determinaţi şi au obţinut rezultate foarte bune la evaluarea finală.

"În prima etapă, când au sosit în unitate, a trebuit să îi luăm de la zero din toate punctele de vedere şi mai ales să îi facem să înţeleagă rigorile vieţii cazone, să se încadreze în programul orar, să respecte ordinele militare, programul de instruire. Pentru că nu e ca acasă, când fiecare se trezeşte la ora pe care o vrea, îşi face sau nu patul şi aşa mai departe. Noi stăm de dimineaţă până seara echipaţi regulamentar, în uniformă şi bocanci. Apoi au început problemele referitoare la instrucţia de front, cunoaşterea armamentului de infanterie din dotare cu care aceştia au executat trageri. La început au fost destul de stângaci, nu ştiau să meargă, să desfăşoare o serie de activităţi, care pentru noi, militarii profesionişti, sunt banale. Au urmat şedinţele de tragere, frica de a pune mâna pe arme, de a trage. Pentru că nu este uşor pentru cei care vin din viaţa civilă, emoţiile sunt destul de mari. Soldaţii au desfăşurat marşuri tactice pe distanţe de 15 - 20 de kilometri, au fost instruiţi privind modul de utilizare a măştii contra gazelor în atmosferă contaminată, confecţionarea unei amorse, instrucţie tactică. Acum suntem în ultima săptămână - cea a evaluărilor şi concluzia generală este aceea că au fost destul de determinaţi să înveţe, să aprofundeze cunoştinţele şi foarte motivaţi, în sensul în care probabil jumătate dintre ei îşi doresc să rămână în sistem'', a declarat, pentru AGERPRES, comandantul Batalionului 84 Asigurare Date "Mărăşti" din cadrul Brigăzii Rachete Operativ - Tactice "Al. I. Cuza" Focşani, locotenent colonel Iulian Neghină.

''Eu sunt mulţumit de ei, deşi începutul a fost mai greu'' - a adăugat acesta.

''Însă cred că este cumva normal pentru cei care vin din viaţa civilă. S-a văzut inclusiv diferenţa între cei care au avut stagiul militar obligatoriu satisfăcut, care erau obişnuiţi cu mediul de viaţă cazon, armamentul, programul nostru. Trebuie să fim cu toţii conştienţi că ar trebui să fie o datorie pentru toţi românii să participe la astfel de forme de pregătire militară, pentru că, aşa cum s-a observat în Ucraina, a fost mobilizată la război toată populaţia care îndeplinea condiţiile legale. Obligaţia de a apăra ţara revine în special forţelor aparţinând sistemului naţional de apărare, sprijinite de populaţia activă care poate fi mobilizată în caz de conflict, în funcţie de decizia luată în momentul respectiv", a afirmat comandantul Batalionului 84 Asigurare Date "Mărăşti" din cadrul Brigăzii Rachete Operativ - Tactice "Al. I. Cuza" Focşani.

Au început stagiul de pregătire 31 de persoane, însă, dovadă a faptului că armata nu este pentru toată lumea, una dintre acestea a renunţat după numai trei zile de la debutul perioadei de instrucţie.

"Unul dintre cei care au început stagiul iniţial de formare, un bărbat de 43 de ani, a renunţat după doar trei zile. A motivat că nu se poate obişnui cu viaţa cazonă. Am observat că fetele sunt mult mai motivate. Îşi doresc foarte mult să promoveze în sistemul militar, să scape de unele prejudecăţi, pentru că foarte multe sunt din zonele rurale. Îndrăgesc ţinuta militară şi vor să încerce această meserie. Sunt foarte ambiţioase şi acest lucru se vede şi prin felul în care vorbesc, notele pe care le-au luat la testări. Sunt mult mai dornice de promovare", ne spune locotenent-colonel Iulian Neghină.

Poate de aceea nici nu este întâmplător că, din seria de 30 de soldaţi care au început stagiul de pregătire la Focşani, 13 sunt fete. Soldaţii provin din Vrancea, Argeş, Hunedoara, Satu Mare, Bistriţa, Bucureşti, Vaslui, Olt. 12% au studii superioare, 12% studii postliceale, 6% cu studii profesionale, 60% au finalizat liceul şi 10% au doar zece clase. 10% dintre soldaţii rezervişti voluntari au declarat că nu au loc de muncă.

Toţi cei aflaţi în pregătire la Focşani au optat, după finalizarea stagiului de pregătire, pentru soldat gradat rezervist voluntar. Cel mai tânăr soldat are 19 ani, iar cel mai în vârstă 49 de ani.

"Stadiul propriu-zis de pregătire pentru soldaţii gradaţi rezervişti voluntari constă într-un program de instruire iniţială cu o durată de şapte săptămâni, împărţit în două module. Primul modul, cel al instruirii de bază, durează patru săptămâni şi este axat pe pregătirea militară de bază, pregătire tactică, formarea deprinderilor individuale necesare mânuirii echipamentelor, armamentului individual de infanterie şi formarea luptătorului. Al doilea modul de pregătire este cel al instruirii de specialitate, cu o durată de trei săptămâni, axat pe pregătirea militară de specialitate, fiecare pe specialitatea lui, pe funcţiile pe care sunt repartizaţi. Ei ştiu deja aceste funcţii, ştiu unităţile militare în care vor ajunge şi se pregătesc ca atare pentru misiunea lor. La primul modul de pregătire participă cei care nu au stagiul militar satisfăcut, în timp ce la al doilea modul participă şi cei care au stagiul militar satisfăcut. Dintre cei 30 care se pregătesc la Focşani, doar patru persoane au stagiul militar obligatoriu satisfăcut", a explicat Neghină.

Indiferent că sunt motivaţi de beneficiile financiare sau sunt atraşi de uniforma militară sau spiritul de aventură, pentru a deveni soldaţi rezervişti voluntari candidaţii trebuie să treacă de anumite probe de concurs, de departe cea mai dificilă fiind proba fizică.

"Cei de până în 45 de ani sunt împinşi către înrolarea ca soldaţi rezervişti voluntari şi de faptul că, după încheierea primului contract, au un avantaj dacă doresc să intre în sistemul militar pe un job full-time. Remuneraţia, cuprinsă între 600 şi 1.000 de lei lunar, în funcţie de categoria de personal în care au fost încadraţi, plata contribuţiilor la stat şi nu în ultimul rând spiritul de aventură se numără şi ele printre motivaţiile care îi împing către această alegere. Cei peste 45 de ani, majoritatea sunt persoane căsătorite, cu copii, care vin pentru avantajul financiar şi plata contribuţiilor. Pentru toţi, proba fizică este de departe cea mai dificilă de trecut şi cam jumătate dintre candidaţi nu reuşesc să treacă de această probă. Am avut şi serii mai sportive, unde rata de admitere a fost de până la 80%, dar şi serii cu rezultate mai slabe. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că media de vârstă a celor care s-au prezentat pentru procesul de recrutare în rândul soldaţilor rezervişti anul acesta a fost de 40 de ani", a spus locotenent-colonel Daniel Căruţ.

Că armata te pregăteşte altfel pentru viaţă este şi credinţa multor recruţi care şi-au dorit să intre în rândul soldaţilor gradaţi rezervişti voluntari, fie că intenţionează sau nu să rămână pe viitor în armată.

Mihail Emilian Anghel, în vârstă de 25 de ani, a ajuns la unitatea militară din Focşani tocmai de la Valea Jiului, din Hunedoara, pentru a-şi împlini un vis din copilărie.

"Visul meu din copilărie a fost să îmbrac uniforma militară. M-am regăsit în poveştile tatălui şi bunicului meu şi am aşteptat 20 de ani ca să ajung aici. Tatăl meu a fost sergent la Vânători de Munte şi bunicul a fost în armată, la Comunicaţii. Mi-au plăcut din acest stagiu mai ales executarea tragerilor cu armamentul de infanterie şi marşul. Mă pregătesc pentru armurier, deşi mi-aş fi dorit să calc pe urmele tatălui meu, la Vânători de Munte, dar asta am prins. Însă este bine, pentru că am posibilitatea să învăţ din toate câte puţin, iar pe viitor am posibilitatea să schimb arma, mai ales că intenţionez să rămân în cadrul armatei. De felul meu, eram un pic rebel, dar disciplina din această unitate pe mine m-a schimbat", povesteşte Mihail Emanuel Anghel.

Poate una dintre cele mai importante sarcini în caz de război pe câmpul de luptă o reprezintă logistica, fără de care armata nu poate asigura hrana sau odihna trupelor, fapt care a determinat-o pe Sorana să se înscrie ca soldat gradat rezervist voluntar, mai ales că pe viitor îşi doreşte să urmeze o şcoală militară.

"Am 23 de ani şi am absolvit anul acesta şcoala postliceală sanitară, cu specializarea asistent medical generalist. Am venit să mă înscriu în rândul rezerviştilor ca să-mi depăşesc limitele şi să mă maturizez. Pe viitor intenţionez să urmez o şcoală militară. Am întâlnit aici oameni profesionişti, de la care am învăţat ce înseamnă respectul, curajul, camaraderia, un lucru foarte important în această structură. Mă atrage foarte mult uniforma, dar şi aparatura din armată. În prezent mă pregătesc pentru intendenţă, bucătărie", afirmă Persida Sorana Ferentz din judeţul Bistriţa.

Sentimentul datoriei a determinat-o pe Maria Magdalena din Curtea de Argeş să facă acest pas pentru a putea ajuta, la nevoie.

"M-au determinat să mă înrolez uniforma militară, disciplina şi profesionalismul pe care îl regăsim în sistem, dar nu în ultimul rând statutul social. Consider că acest stagiu de pregătire militară mă ajută foarte mult ca dezvoltare personală, îmi oferă o altă percepţie asupra faptelor de zi cu zi. În viaţa de zi cu zi sunt ajutor de bucătar la Spitalul de recuperare Brădet, iar acum mă pregătesc ca armurier. În cazul unui conflict armat, sunt pregătită să ofer ce ţine de mine pentru ţară", menţionează Maria Magdalena Enache.

"Provin dintr-o familie cu multe cadre militare. Şi tatăl meu a fost militar şi mereu mi se spunea că este un păcat că nu se mai face armata, care conta foarte mult pentru formarea caracterului unui om. S-a ivit această ocazie şi am zis să încerc, mai ales că mi-am dorit mereu să depun jurământul. Cea mai frumoasă experienţă din acest stagiu de pregătire a fost trasul cu arma. Nu m-aş fi aşteptat să am ocazia să trag cu AG-7. Dar toată armata în sine este o experienţă inedită. Sunt o persoană sociabilă şi activă şi m-am înţeles cu ceilalţi colegi foarte bine. Aici, toţi suntem la fel. Sunt patriot de felul meu şi un alt motiv care m-a determinat să vin în armată a fost războiul din Ucraina, pentru că mi-am dorit să am un pic de pregătire militară. Sunt conştient că, dacă s-ar întâmpla ceva mai mult, toţi vor fi chemaţi la arme. Şi am zis că ar trebui să fiu pregătit să fac faţă unei confruntări armate", a spus Teodor Humă, de 33 de ani, din Focşani.

Soldaţii voluntari rezervişti se pregătesc pentru a-şi îndeplini funcţiile pe care vor fi încadraţi la unităţile unde vor ajunge. Mai bine zis, se pregătesc pe timp de pace pentru război, deşi îşi doresc ca acest lucru să nu se întâmple niciodată. Circa 30% din pregătirea acestora este teoretică, iar restul o constituie pregătirea practică.

Alături de beneficiile pe care le oferă intrarea în rândul soldaţilor rezervişti voluntari, există şi o serie de obligaţii din partea acestora.

"Soldatul rezervist voluntar este obligat ca în momentul ridicării gradului de alertă la nivel naţional, atunci când este notificat, să se prezinte în termenul specificat, în unitatea în care a fost înregistrat, şi să-şi ia în primire postul pentru care este remunerat şi pentru care s-a pregătit. Are obligativitatea să comunice unităţii militare atât domiciliul stabil pe care îl are, cât şi dacă, pe timpul derulării contractului, îşi schimbă jobul. Pentru că unitatea militară îl va notifica acasă, dar şi la angajator. De asemenea, militarii sunt obligaţi ca minim 15 zile pe an să efectueze module de instruire, timp în care li se va acorda concediu de odihnă. Pentru cei care sunt angajaţi, legislaţia naţională prevede că angajatorul este obligat să le acorde cele 15 zile astfel încât să se prezinte la program. Iar pentru participarea în cadrul modulelor de instruire de şapte săptămâni, cât şi pentru perioada desfăşurării modulelor de 15 zile, conform legii, angajatorul nu îi poate desface contractul de muncă. Soldatul rezervist voluntar va primi 100% din remuneraţie aferentă categoriei de soldat gradat profesionist full-time pe perioada instrucţiei, şi 30% din acest cuantum în celelalte luni din an. Aceste obligaţii nu îngrădesc libertatea de mişcare sau de muncă a soldatului", a explicat Daniel Căruţ.

Potrivit reprezentanţilor MApN, cei care se înrolează ar trebui să ţină cont şi de faptul că, odată iniţiat stagiul de pregătire, armata susţine o serie de cheltuieli cu pregătirea viitorului soldat rezervist voluntar, de aceea retragerea lor implică inclusiv recuperarea acestor cheltuieli. În funcţie de nivelul de pregătire, instruirea unui rezervist pe perioada formării poate costa peste 5.000 de lei. Fiecare soldat primeşte un echipament complet, care este individual, dar pe care îl va restitui la finalul stagiului de pregătire pentru a-l regăsi la momentul în care se întoarce, anual, pentru efectuarea stagiului de instruire de 15 zile.

Pentru anul în curs, mai sunt disponibile la nivel naţional peste 400 de locuri pentru cei care doresc să devină soldaţi rezervişti voluntari, dar MApN caută şi soldaţi gradaţi profesionişti, pentru locuri de muncă full-time.

"Dat fiind faptul că în seria principală nu au fost ocupate toate locurile, MApN a mai scos, începând cu data de 24 octombrie, un număr de 417 locuri la nivel naţional, neacoperite în prima fază de selecţie. Până pe data de 18 noiembrie se fac înscrieri pentru categoria rezervist voluntar, ca serie suplimentară a acestui an. În Vrancea sunt disponibile doar 23 de asemenea locuri, dintre care cinci pentru ofiţeri şi unul pentru subofiţeri, iar restul de 16 pentru soldaţi gradaţi rezervişti voluntari. În Vrancea, gradul de ocupare a locurilor disponibile în acest an pentru soldaţii rezervişti voluntari a fost de aproape 80%. Cel mai greu de ocupat sunt funcţiile care presupun un nivel de pregătire ridicat, care necesită de cele mai multe studii superioare", a afirmat locotenent-colonelul Daniel Căruţ.

O altă categorie pentru care se caută militari la acest moment este cea a soldaţilor gradaţi profesionişti, full-time de această dată. Până pe data de 24 octombrie, se mai pot face înscrieri pentru soldaţi gradaţi profesionişti, doritorii putându-se înregistra la sediul Biroului Informare Recrutare din Focşani.

"Pentru această categorie, criteriile sunt un pic diferite de cele pentru soldaţi gradaţi rezervişti voluntari. Vârsta este de până în 45 de ani în momentul în care primeşte diploma, iar probele de selecţie sunt mult mai dure. Dacă în cazul rezerviştilor voluntari vorbim la selecţia primară, cea a evaluării fizice, de un barem în funcţie de criteriul vârstă, la soldaţii gradaţi profesionişti există un singur criteriu - cel al timpului şi e nevoie de condiţie fizică în primul rând, indiferent de vârstă", a precizat şeful Biroului de Informare - Recrutare de la Focşani. AGERPRES/ (A - autor: Dana Lepădatu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Dana Lepădatu / AGERPRES