Operatorii turistici din Delta Dunării critică autorităţile din cauza lipsei sancţiunilor pentru conducătorii ambarcaţiunilor care folosesc viteze excesive pe canalele şi lacurile din Rezervaţie şi aduc astfel mediului prejudicii pe termen lung, apreciindu-le drept "catastrofale".

Deşi de câţiva ani în turismul din Deltă a dispărut predictibilitatea, există investitori care au deschis unităţi de cazare la finele sezonului estival din acest an şi anunţă că vor avea porţile deschise şi în perioada sărbătorilor de iarnă, iar Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD) speră ca în judeţul Tulcea să se înfiinţeze prima organizaţie de management al destinaţiei (OMD) din România.

Unul din promotorii turismului lent din Deltă, Mihai Baciu, a declarat, la finele săptămânii trecute, în timpul unui seminar organizat de AMDTDD, că principala problemă din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) este reprezentată de ambarcaţiunile care circulă cu viteze foarte mari şi afectează mediul pe termen lung.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Pe termen lung, din punctul de vedere al organizatorului de turism lent, este catastrofal. Este o competiţie fantastică între barcagii în a intra în diferite zone şi măcelăresc tot ce este nufăr, cuibărit de chirighiţă, de orice pasăre. Vom vedea peste cinci ani o deltă goală, seacă, fără pic de viaţă. Cu siguranţă, dacă nu se face ceva la motoarele de viteză, vom ajunge să ne plimbăm pe canale seci. Problema nu sunt motoarele, ci barcagii", a afirmat Baciu.

El a dat exemple de locuri din Deltă care au rămas fără păsări în ultimii ani.

"E dureros să vezi Delta arzând în februarie-martie şi avem imagini cu specii arzând. Pe canalul Olguţa, acum 10-15 ani, vedeam întotdeauna zeci de dumbrăvence, zeci de şoimuleţi de seară care cuibăreau. Acum au dispărut, din cauză că s-a dat foc. Dispar păsări de pe anumite zone circulate foarte mult. Mergeţi pe Trei Iezere, pe Bogdapostre, unde cândva existau mii de chirighiţe şi cuibăreau, azi nu mai e nimic. Mergeam la rame, cu bărci mici, cu turiştii străini şi fotografiam corcodeii cu gât negru, cu gât roşu. Azi nu mai e nimic. Anul ăsta nu am avut unde să fac o fotografie de corcodel, pentru că în acele locuri astăzi nu mai e un nufăr, pentru că s-a intrat în viteză şi s-a măcinat acea zonă acoperită cu nuferi", a mai spus Mihai Baciu.

Acest punct de vedere a fost susţinut şi de managerul unei agenţii de turism, Iliuţă Goean.

"În continuare, bărcile rapide sunt cea mai mare ameninţare pentru Deltă. Nu e vorba de barcă, ci de omul care o conduce şi stilul agresiv de excursii rapide în care se merge cu 60-70 de kilometri pe oră, pe canalele înguste şi ape mici, mai ales în condiţiile din acest an în care am avut un nivel foarte scăzut al apei, au ucis foarte mulţi peşti, foarte multe păsări. Oriunde te duci, vezi că dispar păsările, că pe anumite canale găseam şi cuiburi de corcodei de lişite, anul acesta nu au mai fost deloc, de la sute, mii de cuiburi, până la zero, în doi ani", a declarat Iliuţă Goean, pentru AGERPRES.

Iar seceta din acest an şi lipsa lucrărilor de decolmatare din unele zone au îngreunat activitatea unor operatori turistici, dar şi a pescarilor.

"Am avut situaţii în care am fost nevoiţi să mergem după turişti să-i scoatem din mâl, iar înainte în zonele respective se plimbau lejer. Sunt canale pe care turiştii le vizitau pline cu flori şi stuf care efectiv dispar. Nu poţi să mai intri acum nici măcar cu caiacele. Cu toţii sperăm la o revenire a Deltei, dar cred că ne putem reveni doar extinzând sezonul şi unindu-ne în aceeaşi direcţie", a afirmat managerul unei pensiuni din satul Lunca, Mihaela Feodorof, în cadrul în timpul simpozionului organizat de AMDTDD.

Lipsa lucrărilor de decolmatare din zonele de reproducere a unor specii de peşti a dus la scăderea capturilor înregistrate de pescari, aşa încât, chiar şi în condiţiile în care legal pescarii nu îşi pot vinde direct capturile proprietarilor de unităţi de cazare, vicepreşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD), Cătălin Balaban, a făcut un apel la agenţii să-i susţină pe pescari pentru înfiinţarea unor pieţe de peşte.

"Resursa de peşte este într-o continuă scădere, iar peştele cu valoare mai mare reprezintă un procent tot mai mic în cantitatea totală. Dacă avem capturi de caras şi plătică în proporţie de 97%, peştele valoros e de doar 3%. Dacă nu se intervine cât mai repede pentru refacerea zonelor de reproducere, pentru că asta e principala problemă a ultimilor ani, degeaba avem luciu de apă", a afirmat Balaban.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Vicepreşedintele FOPPDD a amintit că la începutul anilor 2000 peştele cu valoare economică mare reprezenta până la 40% din capturi. El a menţionat că anul acesta capturile pescarilor din complexul Razelm-Sinoe au fost mai mici cu circa 15% faţă de cele de anul trecut şi că peştele s-a prins cu eforturi mai mari.

"Din cauza nivelului mic al apei, pescarii au fost relocaţi pe zone unde şi-au putut desfăşura activitatea. (...) Din cauza nivelului scăzut al apei s-a format o mâzgă cu aluviuni pe unelte, iar pescarii au fost nevoiţi să le cureţe o dată la zece zile, în condiţiile în care acest proces se desfăşura în alţi ani o dată la 30 de zile", a mai spus reprezentantul pescarilor.

Unii operatori din Deltă declară că 2022 a fost unul dintre cei mai dificili ani.

"Anul 2022 a însemnat, din păcate, o valorificare de doar 10% în ceea ce priveşte vouchere de vacanţă. Am avut un grad de ocupare de 60% în luna iunie, 70% în lunile iulie. august şi septembrie, iar excursiile în Delta Dunării au scăzut cu 50% faţă de anul trecut. Anul acesta, am avut doar 9,5% turişti străini, cel mai mic procent înregistrat vreodată de noi. Faptul că ne-am relocat pe complexul Somova-Parcheş a fost iniţial un lucru bun, însă faptul că a scăzut nivelul apei foarte mult ne-a afectat foarte tare activitatea şi nu am mai putut duce turişti acolo", a afirmat managerul unei companii, Marcel Mocanu.

În acest context, previziunile pentru 2023 nu sunt optimiste, pentru unii operatori.

"De doi, trei ani nu mai avem predictibilitate, nu mai îndrăznim să luăm avansuri, nu mai avem nimic ferm. Sunt un optimist din fire, dar de data aceasta nu sunt deloc aşa. Nu putem împinge la nesfârşit preţul meselor, tariful transportului şi pe cel al cazării. Suntem nevoiţi să le ridicăm într-o economie suferindă, într-o populaţie tot mai săracă. Şi nu văd niciun motiv de optimism. Ceea ce gândim noi că se va întâmpla cu costul facturilor la energie atunci când nu va mai fi subvenţionată vor păţi şi oamenii la ei acasă. Şi aşa cum bine ştiţi, atunci când e criză, oamenii renunţă în primul rând la plăceri, la concedii, la distracţie, la teatru, film, ieşit la restaurante. Nici nu cred în revenirea turiştilor străini. La noi, anulările au fost clare - nu că le-a fost teamă turiştilor, ci toate guvernele ţărilor central şi nord-europene recomandă cetăţenilor să nu se deplaseze în zone de război", a precizat unul din operatorii turistici din Uzlina, Dan Ghinescu.

Cu toate acestea, la finele sezonului estival, un om de afaceri din Tulcea a deschis o nouă pensiune pe care intenţionează să o menţină deschisă chiar şi în timpul iernii.

"Lucrez de la vârsta de 16 ani, iar acum, grupul de firme are 400 de angajaţi. De regulă, în toţi aceşti ani în care am muncit, tot timpul am văzut lucrurile în perspectivă. Cred că e luminiţa de la capătul tunelului. Nu am crezut că vom ajunge la nivelul acesta. Am plecat de la o chestie mică, să facem o pensiune pentru familie şi prieteni, am venit şi locul ne-a îmbrăţişat cu atâta căldură încât ne-a determinat să mergem mai departe", a declarat administratorul pensiunii din satul Vişina, comuna Jurilovca, Dan Mergeani.

Până acum, investiţia e realizată în proporţie de circa 40% şi are un buget de circa 6 milioane de euro.

"Am găsit o amenajare piscicolă de 30 de hectare, insule create artificial în anul 2004. Îmi doresc ca pe aceste insule să facem căsuţe pescăreşti în care oamenii să vină, domnii să pescuiască, iar restul familiei să aibă diverse activităţi. (...) Având în vedere preţul energiei, ca să devenim cât mai sustenabili, ne dorim să montăm panouri fotovoltaice care să acopere măcar 50-60% din consumul estimat. Este un proiect care va dura trei, patru ani, din momentul în care vom obţine autorizaţiile necesare", a menţionat omul de afaceri tulcean.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion, a amintit că în zona în care s-a deschis noua investiţie în turism înainte de anii 1990 era o staţie de fabricare a furajelor pentru amenajările piscicole din zonă şi a precizat că investiţiile în turism continuă în localitate.

"Anul acesta, s-au deschis patru spaţii de cazare noi în comună. Anual, avem o creştere a numărului de pensiuni cu două sau patru unităţi. În 2012, erau trei pensiuni, acum sunt 24 de spaţii de cazare. Operatorii plătesc 1% din taxa de cazare. Aceste fonduri se refolosesc în bugetul comunei, dar întotdeauna am avut grijă ca mai mult decât încasăm să se întoarcă la operatorii din turism, prin evenimente, prin prezenţa la diverse târguri unde reprezentăm comuna şi implicit mediul de afaceri", a declarat primarul comunei Jurilovca.

Primăria pe care o conduce Eugen Ion este singura din judeţul Tulcea care încasează taxă de turism, conform Codului Fiscal.

"Taxa este facultativă, e adevărat, dar eu am introdus-o după ce am vorbit cu operatorii şi le-am explicat cu cifre că tot ce a făcut autoritatea publică în ultimii zece ani este mult mai important decât ce încasăm din această taxă. (...) Voi propune Consiliului local să facem parte din organizaţia de management al destinaţiei turistice (OMD) de la nivel judeţean, pentru că asemenea organizaţii funcţionează în toate ţările cu tradiţie în zona turismului. Cu cât suntem mai mulţi, cu atât putem fi o forţă din toate punctele de vedere", a mai spus edilul care este şi preşedintele filialei judeţene a Asociaţiei Comunelor din România.

Unităţile turistice din comuna Jurilovca, deschise de curând sau de mai mult timp, susţin că vor avea oferte şi în timpul iernii.

"Avem pachete de 1 Decembrie, de Crăciun şi Revelion. Preţurile pornesc de la 350 de euro de persoană şi includ diferite activităţi pentru copii şi adulţi, DJ, ansamblu folcloric, Moş Crăciun pentru copii... Bineînţeles, de 1 Decembrie avem activităţi tradiţionale, ca de exemplu tăiatul porcului", a declarat front office manager al unei unităţi de cazare din satul Vişina, Raluca Militaru.

Ea a precizat că bungalow-rile deţinute de unitate vor fi deschise şi în timpul iernii, oaspeţii putând face baie în jacuzzi chiar şi atunci când temperaturile sunt scăzute.

Delta Dunării este o destinaţie turistică preferată de multe persoane primăvara şi toamna, datorită numărului mare al păsărilor care pot fi văzute, dar şi a culorilor specifice fiecărui anotimp.

"Suntem în plină perioadă de migraţie, sunt specii pe care iarna nu le vedeţi. Acum, e plin de păsări, iar cromatica e fabuloasă în Deltă. Dacă ştii unde să te uiţi, poţi vedea culori incredibile. Sunt canale care merită vizitate toamna, iar partea de păsări o să vă uimească, dacă veniţi toamna. Unele specii de păsări sunt în creştere, altele în descreştere şi le puteţi vedea doar cu ghid. Ghizii noştri sunt specializaţi şi ştiu unde să caute păsările", a menţionat Iliuţă Goean.

AMDTDD a organizat, la finele săptămânii trecute, seminarul "Turismul deltaic între Covid şi război. Sezonul turistic la bilanţ. Provocări şi perspective" în timpul căruia agenţii economici şi-au prezentat problemele, iar reprezentanţii asociaţiei au susţinut necesitatea înfiinţării unei organizaţii judeţene de management al destinaţiei (OMD) care să reunească atât autorităţi locale, cât şi agenţi economici.

"Nicio primărie din Deltă nu are capacitatea financiară pentru a susţine un OMD local şi atunci este necesar a uni toate primăriile din Deltă într-un OMD care, prin alăturarea Consiliului Judeţean, se va transforma într-unul judeţean şi va deveni astfel primul OMD din România, dacă operatorii turistici se vor pune de acord cu autorităţile locale", a declarat, pentru AGERPRES, reprezentanta AMDTDD, Corina Davidov.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Potrivit acesteia, existenţa unui OMD va asigura o voce unică pentru toate entităţile din domeniul turismului, firme, primării, Consiliul Judeţean, precum şi strategii de promovare coerente a destinaţiei turistice. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)