Deloc surprinzător, Rusia şi-a folosit dreptul de veto vineri pentru a împiedica adoptarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU condamnând anexarea a patru regiuni ucrainene, text care va fi înaintat Adunării Generale, unde toate statele membre dispun de un vot, comentează AFP.

În afara veto-ului Rusiei, rezoluţia a strâns 10 voturi pentru, iar patru ţări s-au abţinut - China, India, Brazilia şi Gabon -, un rezultat pe care occidentalii l-au descris drept o dovadă a izolării Rusiei.

Proiectul de text văzut de AFP, redactat înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să semneze, vineri, documentele de anexare a regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, condamna "aşa-zisele referendumuri ilegale" care nu pot avea "nicio valabilitate" şi nici "servi ca bază pentru orice modificare a statutului acestor regiuni".

Proiectul de rezoluţie, elaborat de Statele Unite şi Albania, îndemna toate statele şi alte organizaţii "să nu recunoască o pseudo-anexare" a celor patru regiuni şi, de asemenea, cerea Moscovei "să-şi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate forţele militare" din ţară.

"Ne obligaţi intenţionat să folosim dreptul de veto pentru a vă putea lansa în declaraţii lirice despre faptul că abuzăm de dreptul nostru", a acuzat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, denunţând o "acţiune deschis ostilă a Occidentului".

Dacă veto-ul rus nu era pus la îndoială, toate privirile s-au îndreptat spre China, oficial neutră, dar uneori acuzată de occidentali că este prea conciliantă cu Rusia.

La fel ca în februarie, a doua zi după ce Rusia a invadat Ucraina, China s-a abţinut vineri.

"Orice acţiune a Consiliului de Securitate trebuie să promoveze ameliorarea situaţiei şi soluţionarea crizei, mai degrabă decât intensificarea conflictelor şi exacerbarea confruntării", a comentat ambasadorul chinez Zhang Jun, repetând că Beijingul sprijină suveranitatea şi integritatea teritorială "a tuturor ţărilor".

"Rusia este mai singură ca niciodată", a estimat ambasadorul francez Nicolas de Riviere.

Singură, desigur, dar "nu atât de singură pe cât şi-ar dori Occidentul", a nuanţat Richard Gowan, analist la ONG-ul International Crisis Group.

Deşi cel mai important lucru era ca Beijingul să abţină, "numărul important de abţineri sugerează că plictiseala observată în ceea ce priveşte Ucraina este în continuare la un nivel ridicat", a adăugat el.

Occidentalii se vor îndrepta acum spre Adunarea Generală, care ar urma să se pronunţe în zilele următoare.

"Mergem la Adunarea Generală, unde fiecare ţară are un vot. Naţiunile lumii vor spune clar că este ilegal şi pur şi simplu inacceptabil să încerci să redesenezi frontierele unei alte ţări cu forţa", a declarat ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield.

Viitorul vot din Adunarea Generală, unde niciunul dintre cele 193 de state membre nu are drept de veto, va permite să se evalueze gradul de izolare a Rusiei, în timp ce unele ţări în curs de dezvoltare sunt iritate că Occidentul îşi concentrează toată atenţia asupra Ucrainei.

În primăvară, Adunarea Generală a adoptat trei rezoluţii legate de invazia Ucrainei de către Rusia, a treia la sfârşitul lui aprilie având ca rezultat o erodare a unităţii internaţionale în faţa Moscovei.

La 2 martie, în cursul unui prim vot istoric, 141 de ţări au condamnat invazia rusă, cinci ţări votând împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea), 35 abţinându-se.

La 24 martie, Adunarea a solicitat accesul umanitar nestingherit şi protecţia civililor în Ucraina: 140 de voturi pentru, cinci împotrivă (aceleaşi cinci), iar 38 de ţări au ales să se abţină.

La 7 aprilie, doar 93 de ţări au susţinut suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, 24 au votat împotrivă şi 58 s-au abţinut.

După sesiunea privind "referendumurile" de anexare, Consiliul a discutat, la cererea Rusiei, cele patru scurgeri care afectează gazoductele Nord Stream din Marea Baltică.

În timp ce originea şi autorul exploziilor rămân misterioase, Rusia, spre care s-au întors toate privirile, a sugerat din nou implicarea Statelor Unite care au negat orice responsabilitate.

În ceea ce priveşte ONU, "nu este în măsură să verifice sau să confirme niciunul dintre detaliile raportate", a declarat Navid Hanif, subsecretar general pentru dezvoltare economică, subliniind riscurile reprezentate de scurgeri pentru pieţe de energie şi pentru mediul înconjurător. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)