Celebrarea păcii şi a binefăcătorilor umanităţii în contextul conflictului dezlănţuit în Europa: premiile Nobel sunt decernate începând de luni în umbra apăsătoare a războiului din Ucraina, informează AFP.

Niciodată după cel de-Al Doilea Război Mondial un conflict între state nu s-a desfăşurat atât de aproape de Stockholm şi de Oslo, cele două capitale paşnice unde sunt atribuite de peste 120 de ani celebrele recompense filantropice (medicină, fizică, chimie, literatură şi pace), la care se adaugă mai recent creatul premiu pentru economie.

Punctul culminant al sezonului premiilor, Nobelul pentru pace, care va fi atribuit pe 7 octombrie, va avea un ecou special în acest an, sunt de părere în mod unanim experţii din domeniu.

''Cel mai probabil este un premiu care va susţine instituţiile ce colectează informaţii asupra crimelor de război'', a precizat pentru AFP profesorul suedez Peter Wallensteen, specialist în probleme internaţionale.

Un prognostic de bun augur pentru Curtea penală internaţională (CPI) de la Haga? Sau pentru jurnaliştii de la site-ul de investigaţii Bellingcat?

Închiderea nominalizărilor - 343 anul acesta - a avut loc pe 31 ianuarie, înainte de începerea invaziei în Ucraina, dar cei cinci membrii ai comitetului Nobel sunt autorizaţi să facă propuneri cu prilejul primei reuniuni, care a avut loc la sfârşitul lui februarie.

Un premiu anti-Putin?

''Unii cred că neatribuirea premiului ar fi mesajul cel mai puternic asupra situaţiei din domeniul relaţiilor internaţionale'', a subliniat Wallensteen.

Comitetul Nobel norvegian, juriul premiului pentru pace, ar putea să lasă premiul neatribuit dacă consideră că nimeni nu este potrivit aşa cum a procedat în urmă cu 50 de ani.

Încarcerat brutal după revenirea în Rusia, opozantul Aleksei Navalnîi ar obţine chiar el un Nobel anti-Putin, la fel ca şi opozanta din Belarus Svetlana Tihanovskaia.

Anul trecut, recompensa a fost atribuită unuia dintre criticii preşedintelui rus, jurnalistul Dmitri Muratov, alături de colega sa filipineza Maria Ressa, în cadrul unui premiu dedicat libertăţii presei.

Alţi posibili laureaţi anul acesta potrivit prognosticurilor: organizaţia anticorupţie Transparency International, militanta suedeză pentru climă Greta Thunberg sau alţi activişti din domeniul mediului cum ar fi sudaneza Nisreen Elsaim, ghanezul Chibeze Ezekiel sau naturalistul britanic David Attenborough.

Deşi există ''o criză de securitate mondială'' în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina sau cea din Taiwan, ''ar fi probabil timpul ca acest comitet să se preocupe de criza de mediu'', a sugerat Dan Smith, directorul Institutului internaţional de cercetare pentru pace de la Stockholm.

Un premiu - în principiu - mai puţin politic, literatura, ar putea să dobândească un mesaj anti-Kremlin? Scriitoarea rusă Ludmila Uliţkaia, citată deseori în ultimii ani, ar putea beneficia de acest context, potrivit criticilor intervievaţi de AFP.

Aflaţi de mult timp pe lista favoriţilor, americana Joan Didion, britanica Hilary Mantel şi spaniolul Javier Marias au murit anul acesta şi nu-i voi putea succeda aşadar britanicului de origine tanzaniană Abdulrazak Gurnah, laureatul de anul trecut.

După doi autori foarte puţini cunoscuţi de marele public - Louise Glück a fost recompensată în 2020 -, Academia suedeză va continua pe aceeaşi linie sau va încununa nume deja celebre?

Scriitoarea americană Joyce Carol Oates, japonezul Haruki Murakami, francezii Michel Houellebecq şi Annie Ernaux sunt evocaţi în mod frecvent pe listele favoriţilor.

''Este mai dificil ca niciodată să facem un prognostic dacă ne gândim că anul trecut nimeni în afara membrilor Academiei nu s-a gândit la Gurnah'', se amuză Jonas Thente, critic al cotidianului suedez Dagens Nyheter.

El, ca şi alţii, îi mai evocă pe maghairul Laszlo Krasnahorkai, pe americanii Thomas Pynchon şi Don de Lillo, precum şi pe dramaturgul norvegian Jon Fosse.

Chimie ''bioortogonală''

Ca în fiecare an, premiile ştiinţifice deschid sezonul (medicină - luni, fizică - marţi şi chimie-miercuri).

După premiul pentru literatură, acordat joi, şi cel pentru pace, decernat vineri, premiul cel mai recent creat, cel pentru economie, singurul care nu a fost fondat de celebrul inventator suedez Alfred Nobel (1833-1896), închide sezonul, pe 10 octombrie.

Tratamente pentru cancerul de sân, progrese în domeniul biopsiei prenatale sau a vaccinurilor ARN mesager sunt evocate de specialiştii în premiul Nobel drept posibile câştigătoare în domeniul medicinei.

Utilizări revoluţionare ale luminii în domeniul fizicii sau pionierii chimiei ''bioortogonale'' sunt considerate favorite pentru celelalte premii ştiinţifice.

Premiile Nobel vor fi înmânate în cadrul unor ceremonii desfăşurate la Stockholm şi Oslo pe 10 decembrie.

Cinci detalii insolite despre Nobel

Un premiu (aproape doar) pentru cei vii

Din 1974, statutul Fundaţiei Nobel stipulează că aceste premii nu pot fi acordate cu titlu postum, decât atunci când decesul persoanei premiate se produce după anunţarea numelui laureatului. Până când această regulă să fie înscrisă în mod oficial în statut, doar două personalităţi decedate, ambele din Suedia, au fost premiate: poetul Erik Axel Karlfeldt (literatură în 1931) şi secretarul general al ONU Dag Hammarskjold, cel mai probabil asasinat (premiul pentru pace în 1961). S-a întâmplat şi ca un premiu să nu fie atribuit, în semn de omagiu adus unui laureat decedat, aşa cum au procedat organizatorii în 1948, după moartea lui Gandhi. Un laureat recent nu a avut niciodată şansa de a primi celebrul telefon care anunţă câştigarea unui premiu Nobel: după decernarea premiului pentru medicină în 2011 canadianului Ralph Steinman, s-a aflat că cercetătorul murise cu trei zile înainte. El a rămas însă în palmaresul oficial al premiilor.

O avere pentru o medalie Nobel

Premiile Nobel sunt dotate cu suma de zece milioane de coroane suedeze pentru fiecare categoria (circa 900.000 de euro la cursul actual) şi cu o medalie din aur de 18 carate. Laureatul Nobelului pentru pace şi jurnalistul Dmitri Muratov a reuşit să transforme aurul în bani, în beneficiul copiilor ucraineni. În iunie, medalia de 196 de grame primită de colaureatul premiului pe 2021 a fost răscumpărată pentru suma de 103,5 milioane de dolari de un filantrop anonim şi donată unui program din cadrul UNICEF. Suma este de 21 de ori mai mare decât precedentul record.

O greşeală la originea premiilor?

Pe 12 aprilie 1888, fratele mai mare al lui Alfred Nobel, Ludvig, a murit la Cannes, în Franţa. Însă cotidianul Le Figaro comite o greşeală şi anunţă pe prima sa pagină decesul lui Alfred, într-un articol foarte scurt: "Un om care nu ar putea decât cu greu să treacă drept un binefăcător al omenirii a murit ieri la Cannes. Este vorba despre domnul Nobel, inventatorul dinamitei". Ce urmări ar fi putut să provoace acest necrolog publicat înainte de termen asupra lui Alfred Nobel? Mulţi îi atribuie paternitatea înfiinţării acestor premii, subliniind ecoul pe care l-ar fi avut asupra formulei alese de Alfred Nobel pentru a-i recompensa pe acei oameni care au contribuit la "bunăstarea omenirii".

"Însă nu putem face altceva decât să ne imaginăm", deoarece incidentul (eroarea comisă de Le Figaro, n.r.) nu a fost evocat în corespondenţa lui, a subliniat biografa Ingrid Carlberg. Cât despre vizitatorii care au venit să îşi prezinte condoleanţele la conacul parizian al industriaşului suedez, ei au avut surpriza de a fi întâmpinaţi de un Alfred Nobel cât se poate de viu, aşa cum relata Le Figaro în ziua următoare.

Un Nobel din 1903 pionier... pentru încălzirea globală

Talentat în numeroase domenii, fizicianul şi chimistul suedez Svante Arrhenius a primit premiul pentru Chimie în 1903 pentru ''teoria disociaţiei electrolitice''. Sunt însă alte lucrări precursoare care îi conferă astăzi statutul de pionier: la sfârşitul secolului al XIX-lea, este primul care a teoretizat că arderea combustibililor fosili - la vremea respectivă în special cărbunele - antrenează prin eliberarea de CO2 în atmosferă o încălzire climatică. Potrivit calculelor sale, o dublare a concentraţiei de dioxid de carbon ar încălzi planeta cu cinci grade - previziunile moderne oferă azi un interval de la 2,6 la 3,9 grade Celsius. Departe de a se îndoi de cantităţile din ce în ce mai mari de energii fosile pe care umanitatea le consumă, Arrhenius subestimează rapiditatea cu care aceste nivel va fi atins şi estimează că încălzirea se va produce sub efectul activităţii umane în.... 3.000 de ani.

O concurenţă nouă... şi diversă

Cu o istorie de 120 de ani şi celebre în toată lumea, premiile Nobel sunt în continuare relevante. Sunt şi voci care le consideră puţin depăşite sau chiar prăfuite, recompensând deseori descoperiri vechi. Supranumit ''Nobelul alternativ'', Right Livelihood Award a fost creat în 1980 de un filantrop germano-suedez după ce Fundaţia Nobel i-a refuzat propunerea de înfiinţare a două noi premii - pentru mediu şi pentru dezvoltare. Premiile Nobel mai au un rival şi în Silicon Valley, dotat cu recompense substanţiale - ''Breaktrough Prize''. Supranumite deja ''Oscarurile ştiinţei'', aceste distincţii concurente din California sunt dotate cu premii de trei milioane de dolari, adică de trei ori mai mult decât recompensa unui premiu Nobel. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)