Aproape trei sferturi (73%) dintre copiii ucraineni care se află în România şi-au continuat educaţia la distanţă, urmând online programa din Ucraina, relevă un sondaj online al Organizaţiei Salvaţi Copiii, dat publicităţii marţi.

"Aproape trei sferturi (73%) dintre copiii ucraineni care se află în România şi-au continuat educaţia la distanţă, urmând online programa din Ucraina, 7% dintre aceştia şi-au întrerupt complet educaţia, în vreme ce 6% au frecventat şcolile româneşti, unde s-au organizat clase speciale cu predare conform programei ucrainene şi cu profesori din ţara de origine, doar 1% fiind înscrişi ca audienţi în sistemul românesc de educaţie", precizează organizaţia.

Potrivit sondajului, analizând opţiunile mamelor cu privire la continuarea educaţiei copiilor pe durata şederii în România, cea mai frecvent exprimată (pentru 64% dintre copii) este continuarea educaţiei în sistem ucrainean, în cadrul unor clase speciale organizate în şcolile româneşti, în timp ce pentru aproape un sfert dintre copii (24%) mamele ar prefera o integrare treptată, prin parcurgerea unui an pregătitor în sistem ucrainean, dar cu predare intensivă a limbii române, urmat de integrarea în sistemul românesc.

Pentru doar 9% dintre copiii ucraineni, soluţia aleasă ar fi cea a integrării directe în sistemul românesc, alături de colegi de clasă români şi cu o predare intensivă a limbii române. Diferenţa de 3% este reprezentată de copii ai căror mame ar prefera o altă variantă.

În privinţa nivelului de cunoaştere a limbii române de către copiii ucraineni, sondajul evidenţiază că aproape trei sferturi dintre ei (71%) nu cunosc deloc limba română; 28% au început să înveţe limba română, dar nu au atins un nivel care să le permită continuarea educaţiei în limba română şi numai unul din 100 de copii ucraineni au învăţat bine limba română sau o ştiau înainte de sosirea în România, fiind de etnie română.

Întrebate care consideră că ar fi principalele obstacole care îngreunează integrarea copiilor ucraineni în sistemul românesc de educaţie (întrebare cu răspuns multiplu), cele mai multe mame (90%) au indicat barierele lingvistice.

Următorul cel mai frecvent indicat obstacol este reprezentat de lipsa de certitudine cu privire la durata şederii în România şi perspectivele de viitor (45% dintre mame).

Diferenţele între programa ucraineană şi cea românească (33%) şi dificultăţile legate de procesul de echivalare a studiilor urmate în Ucraina (15%) reprezintă alte bariere frecvent indicate, în timp ce o eventuală respingere a copiilor ucraineni de către colegii sau profesorii români nu pare a reprezenta un motiv frecvent de îngrijorare, fiind indicată doar de 12, respectiv 10% dintre mamele din Ucraina.

"În ceea ce priveşte accesul la educaţie al copiilor în perioada situată între sosirea în România şi vacanţa de vară, observăm că cei mai mulţi dintre ei (73% din numărul total de copii ai respondentelor) şi-au continuat educaţia la distanţă, urmând online programa ucraineană, 7% şi-au întrerupt complet educaţia, 6% au frecventat şcoli româneşti unde s-au organizat clase speciale", precizează Salvaţi Copiii. Diferenţa de 11 procente este reprezentată de alte situaţii (copii sub vârsta şcolară, copii care au sosit în România după începerea vacanţei etc).

Referitor la încrederea mamelor în capacitatea statului român de a asigura condiţiile necesare pentru continuarea educaţiei copiilor ucraineni începând cu anul şcolar 2022/2023, studiul relevă că aproape jumătate dintre respondente (46%) au indicat niveluri ridicate de încredere (foarte încrezătoare şi încrezătoare), în timp ce 19% dintre ele înclină spre lipsa de încredere (foarte neîncrezătoare sau neîncrezătoare). Diferenţa de 36 de procente este reprezentată de cele care manifestă o atitudine neutră (nici încrezătoare nici neîncrezătoare) sau au optat să nu răspundă la această întrebare.

Sondajul Salvaţi Copiii a fost efectuat online, în perioada 20 iulie - 20 august, pe un eşantion neprobabilistic, bazat pe răspunsurile a 344 de mame provenind din Ucraina şi aflate pe teritoriul României împreună cu copiii lor, integraţi în programul de asistenţă umanitară al organizaţiei.

Vârsta medie a mamelor la nivelul eşantionului este de 36,5 ani, cu o valoare mediană de 36 de ani, numărul total de copii indicat de respondente fiind de 610, dintre care 493 de vârstă şcolară (5 - 17 ani).

Cele mai multe respondente se află în oraşele Constanţa (107), Bucureşti (77), Suceava (54) şi Iaşi (41).

În ceea ce priveşte situaţia ocupaţională/profesională, 79% dintre respondente nu lucrează, 12% lucrează cu normă întreagă, iar 9% cu normă parţială. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)