Situaţia din Ucraina, cu accent pe situaţia minorităţilor naţionale din această ţară, a reprezentat, sâmbătă, tema a trei dezbateri succesive, care au avut loc în cadrul Festivalului Intercultural ProEtnica, la care au fost prezenţi şi refugiaţi ucraineni.

Evenimentul a fost deschis de profesorul Radu Carp, de la Universitatea din Bucureşti, care a arătat că în Ucraina nu au existat conflicte interetnice, după 1991.

"Conflicte deschise n-au existat niciodată, fapt care a asigurat prezenţa netulburată a comunităţilor rusofone. Şi cred că aceasta ar trebui gândită în paralel cu sudul Moldovei unde, de asemenea, trăieşte o puternică comunitate de găgăuzi. E foarte interesant faptul că Rusia nu a lansat provocări legate de aceasta regiune, a lansat însă provocări legate de găgăuzi. Eu urmăresc cu atenţie tot ce se întâmplă în Ucraina şi am observat că, după consumarea episodului Transnistria, au început să apară provocări legate de găgăuzi", a declarat Carp.

De fapt, problema aceasta a minorităţilor în acest spaţiu este intens politizată şi va fi în continuare, a adăugat Radu Carp.

''Eu mă aştept în Rusia, pe măsură ce războiul va continua, pe măsură ce Rusia se va apropia de Odesa, vor exista provocări interetnice şi în această regiune. Cu cât forţele ruse stau mai departe de Odesa, cu atât probabilitatea asta e mai mică. (...) Cazul Ucrainei este foarte interesant, pentru că vom vedea ce se întâmplă cu minorităţile", a adăugat el.

Preşedintele Asociaţiei Basarabia, Anatol Popescu, a vorbit despre "politici lingvistice şi afirmarea identităţii etnice în Ucraina post - conflict", trecând totodată în revistă contextul istoric al Ucrainei şi Republicii Moldova, cu referire şi la drama de la Fântâna Albă.

El a remarcat că este acum în vigoare şi "acţionează foarte bine" noua legislaţie privind desovietizarea societăţii ucrainene.

"În Ucraina sunt peste 8 milioane de etnici vorbitori de limba rusă. Cea de-a doua minoritate, dacă n-ar fi divizată, ar fi românii, dacă n-ar fi divizaţi în români şi moldoveni - în jur de 409.000 oficial, ultimul recensământ oficial fiind în 2001. (...) În sudul Basarabiei au fost lichidate toate şcolile cu predare în limba română. În perspectiva invaziei Rusiei, există doar un pod care ne leagă de Ucraina. (...) Nu ne putem împăca cu nişte minciuni istorice într-o zonă în care poporul român şi Republica Moldova au avut a beneficia de mari personalităţi provenite din sudul Basarabiei. Cu părere de rău această zonă este foarte puţin cercetată. (...) Cred că după război trebuie să revenim la normalitate, să ne cunoaştem mai bine, a ierta şi a convieţui în continuare, în frăţie, linişte şi pace", a arătat Popescu.

Despre responsabilitatea pentru protecţia minorităţilor naţionale în situaţii de criză a vorbit europarlamentarul UDMR Loránt Vincze, preşedinte FUEN (Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene).

"Evident suntem martorii unui război în apropierea României, un război în Ucraina, şi este foarte greu să oferim o perspectivă ce se va întâmpla.Toată lumea este interesată cum se va sfârşi acest război, de abia atunci putem să vorbim de temele dezbătute, despre problematica minorităţilor naţionale din Ucraina. Privind această temă de la Bruxelles, este în continuare o temă extrem de sensibilă, emoţională, deja războiul durează de luni întregi, rămâne acest ataşament că e din nou Rusia în Europa, oameni mor, oraşe sunt distruse, milioane de oameni au trebuit să-şi abandoneze casa, locul de naştere şi asta nu poate decât să ne îndemne la sentimente de simpatie, de solidaritate", a arătat eurodeputatul.

"Nu ne aflăm deocamdată în pragul unei soluţionări şi suntem încă foarte departe ca o parte sau alta să câştige acest război. Deci ar trebui să ne pregătim pentru o perioadă care poate dura foarte mult, ceea ce înseamnă că acele distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti vor continua. (...) Nu există niciun raţionament care să justifice o intervenţie militară", a spus Loránt Vincze.

Potrivit acestuia, în instituţiile internaţionale, chiar şi în relaţia cu Statele Unite, acest aspect al minorităţilor naţionale n-a fost suficient dezbătut, această tematică fiind dificil de introdus pe agendă.

Marius Dumitrescu, reprezentant al proiectului MureşHub, în care sunt angrenaţi 200 de refugiaţi din totalul de 600 prezenţi în judeţ, a menţionat că nevoile comunităţii sunt în continuă schimbare. "Niciun refugiat nu moare de foame şi nu stă în ploaie în acest moment, dar trebuie să ne gândim că nu acestea sunt nevoile umane reale. (...) În 'vârful piramidei' stă nevoia de a fi util, de a fi implicat, nevoia de acceptare. (...) Intenţia noastră este de a le oferi oportunităţi. Intenţia noastră este de a le oferi oportunităţi de a nu rămâne blocaţi între patru pereţi. (...) Sunt privilegiat să lucrez cu colegi ucraineni", a spus el, subliniind că ONG-urile sunt cele care au dus greul în primele 6 luni de la declanşarea războiului.

Cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighişoara, care se desfăşoară în perioada 25 - 28 august, este organizată de Asociaţia Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret (IBZ), în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi cu Consiliul Judeţean Mureş. Finanţatorul evenimentului este Ministerul Culturii. Municipiul Sighişoara sprijină manifestarea din punct de vedere logistic şi pune la dispoziţie domeniul public.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partener media al Festivalului Intercultural ProEtnica. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)