Fără să transforme oraşele în cetăţi, armata ucraineană ar fi fost distrusă încă din primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina, care a intrat vineri în cea de-a 163-a zi, iar, în lipsa unei rezistenţe armate, Rusia ar fi ajuns astăzi departe în realizarea planurilor sale cu privire la această ţară, consideră cunoscutul analist rus independent Vladimir Pastuhov, cercetător la University College London (UCL), într-un comentariu la controversatul raport al Amnesty International, publicat în urmă cu o zi şi care a suscitat numeroase reacţii de indignare din partea Kievului, potrivit canalului de internet Jivoi Gvozdi.

Armata ucraineană a pus în pericol civilii prin instalarea unor unităţi ale sale în şcoli şi spitale şi lansând atacuri din zone populate pentru a respinge invazia rusă, afirmă Amnesty International în raportul său publicat joi, potrivit AFP.

Astfel de tactici încalcă dreptul internaţional umanitar, a avertizat ONG-ul într-un comunicat, ale cărei constatări au fost denunţate de Kiev ca făcând parte dintr-o "operaţiune de dezinformare şi propagandă".

Pastuhov consideră că Amnesty se află într-o situaţie extrem de dificilă, întrucât "la uşa sa au bătut mulţi..." sesizând cu privire la tactica 'urban warfare' utilizată de către Ucraina, dar tot el apreciază că în concluziile sale organizaţia internaţională a dat dovadă cel puţin de 'ipocrizie'.

Ucraina putea să comită eroarea strategică şi să fi încercat să respingă armata rusă, care intrase pe teritoriul său în 24 februarie, în spaţii deschise, în prima etapă a invaziei - dar ţinând cont de dezechilibrul puternic de forţe între cele două tabere, atât în ceea ce priveşte personalul militar, cât şi capacităţile tehnice de luptă (artilerie, tancuri, aviaţie etc) - armata ucraineană ar fi fost spulberată încă din prima etapă a războiului, apreciază Pastuhov.

Kievul, în opinia sa, a luat singura decizie posibilă în aceste împrejurări - de a se baricada în oraşe şi a le transforma în cetăţi, lăsând într-adevăr forţele ruse să înainteze în adâncimea teritoriului ucrainean la circa 300-500 km de bazele lor.

Deodată, armata rusă, care se aştepta să distrugă trupele ucrainene în câmp deschis, s-a trezit că adversarul se repliase în oraşe, iar fiecare oraş s-a transformat într-o fortăreaţă, explică el, insistând că a fost singura soluţie posibilă pe care putea să o ia conducerea ucraineană pentru a-şi păstra forţele armate cât de cât intacte.

În mod abstract se poate discuta la nesfârşit despre moralitatea sau imoralitatea 'urban warfare', mai spune Pastuhov, remarcând că atunci când victima este de nenumărate ori mai slabă decât agresorul său astfel de reflecţii sunt cel puţin ipocrite.

Pentru că, afirmă el, Rusia duce în Ucraina un război imperialist, de cucerire, iar Ucraina este partea vătămată, ea luptă pentru existenţa sa ca stat şi naţiune. Din partea Ucrainei, este un război de eliberare, iar cele două situaţii nu pot fi considerate egale, fapt de care Amnesty nu ţine seama, apreciază Pastuhov, care din 2008 a fost nevoit să se autoexileze la Londra.

În opinia sa, invazia Rusiei poate fi comparată cu campania lui Napoleon şi a corpului său expediţionar în Imperiul Rus în 1812, în timp ce Ucraina cu feldmareşalul ţarist Mihail Kutuzov, care "îşi arde moscovele sale", referindu-se la decizia acestuia de a incendia capitala imperiului şi de a lăsa oraşul pradă armatei franceze.

Această tactică are şi reversul ei, vrând-nevrând populaţia civilă a devenit un scut uman, dar Kievul a depus eforturi imense pentru evacuarea civililor, afirmă expertul rus, subliniind că singurul care are dreptul să-l judece pentru aceasta este poporul ucrainean. El poate să accepte şi să fie de acord cu pierderi imense pentru a-şi păstra ţara sau poate să spună că nu subscrie acestei linii a conducerii de la Kiev.

Numai poporul ucrainean poate să adreseze întrebări despre corectitudinea tacticilor "urban warfare" guvernului său şi nu organizaţii din afara, care află informaţii despre Ucraina din Wikipedia, a declarat Pastuhov în emisiunea Jivoi Gvozdi, a lui Aleksei Venediktov, fostul redactor-şef al postului de radio Eho Moskvî, care a fost închis de autorităţile de la Moscova după începerea războiului în Ucraina.

Ombudsmanul ucrainean în Rada Supremă (parlamentul ucrainean), Dmitri Lubineţ, a subliniat vineri că populaţia civilă din Ucraina este pusă în pericol numai de agresiunea armată nejustificată a Federaţiei Ruse, potrivit Unian.

El consideră ca raportul Amnesty International este manipulativ şi oferă un avantaj mai mare ţării agresoare şi propagandiştilor ei.

Acesta a remarcat că 'războiul urban' nu este interzis de dreptul internaţional şi nici nu constituie o încălcare a regulilor acestuia, argumentând - la fel ca alţi oficiali ucraineni - că armata şi-a stabilit poziţii în şcoli sau edificii publice doar când aceste clădiri erau neocupate de civili. Procesul de învăţământ în Ucraina a fost suspendat după declanşarea invaziei ruse şi a reproşa ucrainenilor că au utilizat clădirile goale ale unor şcoli pentru trupele sale este cel puţin incorect, mai susţine el.

O reacţie mai emotivă a avut-o consilierul ministrului apărării, Aleksei Kopâtko, citat de agenţia de presă Liga, care subscrie practic opiniei lui Pastuhov, că fără a se replia în oraşe armata ucraineană ar fi fost zdrobită, iar Ucraina fără armată ar capitulat deja în faţa Rusiei.

"Aproape toate organizaţiile respectabile odinioară, unele ţări dezvoltate şi o gamă largă de politicieni le transmit prin texte deschise ucrainenilor: o opţiune excelentă ar fi să vă sinucideţi! Uitaţi-vă numai câte beneficii ar fi din sinuciderea voastră ca popor, citeşte capitulare în faţa Rusiei. Ar elimina o mulţime de probleme. Pentru aproape toată lumea. De ce nu aţi face-o asta singuri? Desigur, alegerea vă aparţine. Dar ne-ar ajuta foarte mult! Veţi avea de suferit doar voi, adică clar o minoritate. Fiţi de acord, este un lucru rezonabil!", scrie ironic Kopâtko, citat de Liga.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: imrussia.org