Planul naţional de măsuri de integrare a refugiaţilor ucraineni în România, pe termen mediu şi lung, a fost lansat public, marţi, consilierul de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, Mădălina Turza, subliniind că nu vor fi acordate privilegii speciale, ci aceştia vor beneficia de sprijin astfel încât, în cel mai scurt timp, să devină independenţi.

"Astăzi este un moment important pentru că lansăm public Planul naţional de măsuri de integrare pentru beneficiarii de protecţie temporară, respectiv refugiaţii ucraineni din România. Este un moment important pentru că România este prima ţară din Uniunea Europeană care are o viziune şi un plan pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte integrarea refugiaţilor ucraineni, (...) pentru că, aşa cum ştim, criza din Ucraina nu reprezintă doar o acţiune pe termen scurt. Nu suntem într-o activitate de sprint, ci avem în faţă un maraton pe care va trebui să îl parcurgem cu bine", a afirmat Turza, la finalul unei conferinţe privind integrarea refugiaţilor ucraineni.

Potrivit consilierului de stat, Planul naţional de acţiune, aprobat prin ordonanţă de urgenţă, a fost creat alături de partenerii din agenţiile Naţiunilor Unite prezente în România, societatea civilă şi ministere.

Ea a precizat că sunt vizate o serie de activităţi-cheie în domeniile educaţiei, sănătăţii, ocupării, locuirii copiilor şi persoanelor vulnerabile.

Cei aproape 100.000 de refugiaţi ucraineni aflaţi în România au nevoie de măsuri concrete ca să poată munci, să poată merge la şcoală şi să poată fi independenţi, a transmis Turza.

"Este oare suficient să deschizi uşile unei şcoli pentru 30 de copii ucraineni şi de a doua zi ei vor începe să vorbească limba română şi vor putea citi Eminescu? Cu siguranţă, nu. De aceea, am avut nevoie de cursuri specifice de limba română pentru copii mici în şcoli, de adaptare curriculară, am avut nevoie de măsuri specifice în sănătate pentru ca ei să poată înţelege sistemul nostru sanitar, de măsuri de sănătate publică, să ne asigurăm că suntem noi, toţi cetăţenii României şi nu numai, protejaţi de boli transmisibile, integrarea acestora în planurile noastre de vaccinare", a explicat consilierul de stat.

Mădălina Turza a mai spus că prin acest plan se doreşte ca refugiaţii din Ucraina să devină, în cel mai scurt timp, independenţi.

"Nu ne dorim ca ei să fie dependenţi de sistemul public, de serviciile sociale, de ONG-uri sau de organizaţiile internaţionale. Sunt vecinii noştri, le-am făcut loc în casa noastră şi ne dorim să îi sprijinim să devină independenţi. Nu acordăm privilegii speciale refugiaţilor din Ucraina, dar ne asigurăm că, la acest început de nouă viaţă în ţara noastră, ei beneficiază de nişte pârghii de sprijin astfel încât, în cel mai scurt timp, să devină independenţi", a adăugat ea.

Planul se referă şi la siguranţa şi securitatea refugiaţilor ucraineni. "Ştiind cu toţii că într-o situaţie de criză cu persoane vulnerabile, cu oameni care trec în fluxuri masive graniţa, există riscuri de exploatare, de abuz, de trafic de persoane, de copii dispăruţi. Acesta este motivul pentru care Planul naţional de măsuri cuprinde o serie întreagă de activităţi, dar şi pârghii de coordonare foarte serioase pentru a ne asigura că facem tot posibilul să nu înflorească reţelele de traficanţi, că femeile şi copiii nu sunt exploataţi şi avem alături de noi Poliţia, care se ocupă de combaterea criminalităţii organizate, toate tipurile de instituţii din cadrul MAI care sunt în alertă în acest moment", a mai explicat Turza.

Ea a evidenţiat că a fost creat şi un grup din reprezentanţii ministerelor, experţi internaţionali şi societatea civilă, care va coordona şi va propune măsuri concrete.

Mădălina Turza a dat mai multe exemple de măsuri cuprinse în planul aprobat, menţionând că în privinţa locuirii este prevăzută renovarea şi reabilitarea unor construcţii neutilizate sau degradate pentru a putea fi făcute disponibile pentru refugiaţii din Ucraina în situaţii ridicate de vulnerabilitate.

"În ceea ce priveşte partea de angajare, de exemplu o măsură foarte concretă o reprezintă simplificarea modalităţii prin care angajatorii vor putea contracta sau vor putea angaja persoane din Ucraina, în ceea ce priveşte dosarul de angajare. O altă măsură o reprezintă cursurile dedicate de limba română pe tipuri de profesii", a indicat consilierul de stat. Mai sunt prevăzute acţiuni de consiliere şi asistare în primă fază a angajării la un loc de muncă.

Conform Mădălinei Turza, Planul naţional conţine şi o serie de măsuri prin care se doreşte accesul la informaţii oficiale şi sigure în baza unui număr unic destinat refugiaţilor ucraineni.

"Deja, colegii de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale au început să lucreze la operaţionalizarea unui număr unic pentru informaţii de bază în domeniile sănătăţii, educaţiei, locuirii, grupurilor vulnerabile şi copiilor destinat persoanelor strămutate din Ucraina", a precizat consilierul de stat, care a informat că acest număr, la care se va vorbi în limba ucraineană, va fi operaţional probabil în cel mult o lună.

Pentru pregătirea acestui plan a fost nevoie de modificarea a peste 20 de acte normative. El este bugetat pentru un an cu aproximativ 200 de milioane de euro, urmând să fie suplimentat dacă va fi nevoie, a mai afirmat Turza.

Reprezentantul UNHCR România, Pablo Zapata, a transmis susţinerea comunităţii internaţionale pentru acest plan.

"Este o plăcere să fiu aici la lansarea planului guvernamental de măsuri şi să arăt susţinerea comunităţii internaţionale pentru acest plan. Planul (...) este un exemplu excelent de bune practici la nivelul UE şi arată că Guvernul ia în mod serios, cu implicare totală, protecţia şi incluziunea refugiaţilor", a spus Zapata.

Agenţiile din cadrul ONU acordă o atenţie deosebită acestui plan, a completat el. "Din cele 35 de măsuri guvernamentale, noi finanţăm 23 dintre ele. Apreciem eforturile Guvernului României şi noi vom rămâne implicaţi şi vom lucra împreună atât cât este nevoie", a declarat Pablo Zapata.

Conferinţa "A vision for medium and long-term Refugees Response in Europe - Romania's Plan for an integrated and inclusive response to protect Refugees from Ukraine" a fost organizată, la Bucureşti, de Guvern, prin Departamentul pentru Responsabilitate Socială Comunitară şi Grupuri Vulnerabile, şi UNHCR- Agenţia ONU pentru refugiaţi. AGERPRES/(AS - autori: Alina Novăceanu, Daniel Florea; editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO