Războiul din Ucraina şi inflaţia sunt doar câteva cauze ale scăderii numărului turiştilor din Delta Dunării la început de sezon estival faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În condiţiile în care şi resursa piscicolă se diminuează, sunt proprietari de pensiuni care anunţă că îşi vor închide unităţile anul viitor, iar unii localnici aşteaptă sprijin din partea statului.

Proprietarul unui hotel plutitor ancorat la o distanţă de circa 10 kilometri de satul Crişan, Vali Petrea, a declarat pentru AGERPRES că faţă de anul trecut numărul turiştilor a scăzut cu aproape 40%.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"Ne-aţi găsit aproape singuri şi suntem la mijlocul săptămânii. Anul trecut, pe vremea asta, era o lună plină de turişti. Anul acesta, nu ştiu ce s-a întâmplat. Problema principală e că sunt şi scumpiri foarte mari, care depăşesc bugetul lor, iar oamenii au intrat în panică. Hotelul acesta a fost construit pentru croaziere, dar este foarte mare, iar când pleci în croazieră costurile sunt pe măsură, aşa că l-am ancorat aici. Dacă anul trecut turiştii nu şi-au permis să meargă în croazieră, anul acesta, nici atât. Este deja o scădere cu 40%", a afirmat Vali Petrea.

Turismul cu hotelurile plutitoare este una dintre cele mai scumpe oferte ale Deltei, toate produsele fiind la preţuri mai mari, din cauză că sunt transportate pe apă. Situaţia economică actuală a făcut însă ca ofertele din acest an să fie la preţuri mai mici.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"Am trei angajaţi. Cu forţa de muncă e aproape imposibil să te descurci. Sufăr foarte mult la capitolul curăţenie. (...) Aş fi închis, dacă nu aş fi avut contracte şi rezervări pentru august şi septembrie. Am apucat să promit în faţa oamenilor. Anul viitor, dacă lucrurile continuă aşa, nu cred că mai putem merge înainte", a spus proprietarul hotelului plutitor.

Unul dintre cei doi turişti aflaţi pe hotelul plutitor a încercat să-i îndemne şi pe alţii să aleagă un asemenea mod de a-şi petrece vacanţele.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"Aici găseşti relaxare, linişte, verdeaţă, apă şi e perfect. Dimineaţa, când te trezeşti şi vezi că apa este la nivelul geamului, este deosebit", a afirmat Alin T., din Braşov.

Situaţia unor operatori turistici este similară cu cea a unor localnici şi a unor pensiuni din satul Crişan, potrivit lui Dragoş Olaru, ghid de turism de aproape 25 de ani.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"Chiar dacă primul an de pandemie ne-a surprins, pentru că turiştii au venit, neputând ajunge altundeva, anul trecut au fost mai puţini, iar acum - aproape deloc, ceea ce nu e bine. Pentru mine însă, fiindcă sunt mai optimist şi văd lucrurile în evoluţia lor, iar turismul în Deltă nu merge într-o direcţie bună, o criză este o şansă să se întâmple altceva. Să vedem ce va rezulta! Cert este că lipsa turiştilor de anul acesta îngroapă pensiunile mici. Cei care vin sunt oameni cu posibilităţi, accesează pensiunile mai scumpe, iar localnicii au din ce în ce mai puţini oaspeţi", a explicat Dragoş Olaru.

El a susţinut că unii localnici care în anii trecuţi şi-au deschis casele turiştilor au preferat ca anul acesta să le lase închise.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"Pensiunile mici au o mare problemă. Înainte, funcţionau pe o lege în baza căreia îşi puneau camerele la dispoziţie, plăteau un impozit anual şi era simplu. Noi aici nu avem autorităţi la îndemână să obţinem avize şi, cum legislaţia s-a schimbat, trebuie să-şi cumpere case de marcat, să ţină nu ştiu ce registre. Dar oamenii nu se pricep. Au încercat să se autorizeze şi nu au reuşit, deşi au umblat pe la Primăria Crişan, pe la Sulina, iar anul ăsta nici nu sunt turişti şi nici nu ştiu încotro s-o ia. Au zis că mai bine stau închişi decât să se complice, pentru că altfel faci o căruţă de acte, cumperi casă de marcat, duci casa de marcat la revizie, faci raport lunar şi sunt multe complicaţii. Statul ar trebui să aibă un rol pro-activ şi să autorizeze camerele pentru turism. Ei nu pot da factură, nu pot accesa vouchere, dar sunt pensiuni de trei sau patru margarete care pot face asta. Ei se mulţumesc să fie trecuţi la normă de venit. E simplu, stabilesc cu Fiscul cum plătesc şi ar fi o facilitate bună", a mai spus Dragoş Olaru.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

Totuşi, puţinii turişti aflaţi zilele trecute la Crişan s-au declarat încântaţi de sejurul petrecut în Deltă.

"Este o zonă foarte frumoasă, unde se mănâncă bine. Storceagul de sturion, chifteluţele din peşte şi scrumbia la grătar mi-au plăcut în mod deosebit. Ce e frumos aici? Oraşul Sulina, canalele din apropiere şi, dacă stai aici, pe scaun, şi te uiţi la Dunăre, îţi place. Nu mi-au plăcut ţânţarii, dar asta e tot. Adică m-aş întoarce, dacă o să avem posibilităţi financiare. Am ales Delta Dunării pentru că eu consider că e singurul loc din România unde merită să-ţi cheltui banii", a afirmat Florentina, din Popeşti-Leordeni.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

Şi dacă preparatele din peşte specifice zonei reprezintă principala atracţie pentru vizitatori, problema este că în perioada aceasta capturile sunt foarte slabe.

"Viaţa de pescar a fost grea, dar acum e şi mai grea. Nu mai e peşte şi muncim fără niciun rost, iar dacă nu e peşte, turiştii nu vor mai veni. Să ştiţi că şi înainte au fost perioade în care nu era peşte şi totuşi părinţii noştri trăiau. Altă variantă nu este", ne-a declarat Alexandru Monea, pescar comercial din satul Mila 23.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

În extremitatea sudică a rezervaţiei de pe teritoriul judeţului Tulcea, la Gura Portiţei, pescarii s-ar putea declara norocoşi, pentru că pot să captureze peşte atât în Marea Neagră, cât şi în complexul Razim-Sinoe.

"Am fost în dimineaţa asta la pescuit, dar producţia a fost foarte proastă, din cauza căldurii. În perioada asta a anului, nu e peşte. După 25 august, de Sfânta Marie, când începe să se răcorească, atunci începe şi peştele să apară", a arătat Adrian Pestriţu, pescar cu o vechime de 20 de ani din comuna Jurilovca.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

Mulţi pescari explică scăderea resursei piscicole prin lipsa decolmatărilor şi a populărilor cu peşte, chiar dacă Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării susţine că derulează lucrări pentru decolmatarea a 150 de kilometri de canale. Pescarii afirmă că nivelul scăzut al apei din unele lacuri şi canale, pe fondul valurilor de căldură excesivă, duce la înmulţirea algelor care consumă oxigenul din apă, în detrimentul resursei piscicole.

"La Caraorman, nu s-au făcut decolmatări de 26 de ani. Gândiţi-vă că vara apa nu mai are oxigen, iar în august mor tone de puiet. Din cauza lipsei decolmatărilor, în unele lacuri şi pe canale nu mai vine apă proaspătă şi puietul mare, carasul, ştiuca, migrează unde e apă curgătoare, dar rămâne puietul care nu ştie care e stânga şi care e dreapta şi se sufocă. Mor tone din lipsa oxigenului", a precizat Renato Munteanu, pescar comercial din satul Caraorman.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

Declinul resursei piscicole este o problemă pentru toate afacerile din Rezervaţie.

"În ziua de astăzi, aprovizionarea cu peşte este o gravă problemă. În România, sunt foarte puţine bălţi care furnizează peşte. Pe piaţă, e peşte din toată Europa, dar gustul borşului de peşte este dat în primul rând de calitatea peştelui şi, în al doilea rând, de modul în care prepari legumele", a menţionat proprietarul unui restaurant pescăresc din satul constănţean Vadu, Denis Stamatescu.

Borşul de peşte este vedeta zonei, se poate cumpăra cu preţuri care încep de la 10 lei, dar se poate primi gratuit în timpul evenimentelor organizate de autorităţile publice pentru promovarea turismului în Deltă.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"După doi ani de pauză, din cauza pandemiei, pe 27 şi 28 august, vom organiza din nou, în portul Jurilovca, Serbarea borşului de peşte. Anul acesta, avem şi invitaţi speciali. Am încheiat contractul cu Delia şi suntem în discuţii şi cu alţi artişti", a anunţat primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.

Lipsa peştelui a redus numărul pescarilor. La Caraorman, din cei peste 100 de pescari de altădată, acum sunt vreo 30, de exemplu, potrivit lui Renato Munteanu.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"Statul ar trebui să aibă un rol pro-activ, pentru că pescarii sunt din ce în ce mai puţini, iar în pensiuni peşte din Deltă aproape că nu se mai găseşte. E mai uşor să ţii de volan decât să te trezeşti la 03,00 dimineaţa şi să mergi în baltă, să te mănânce ţânţarii. Dacă aş fi pensiune, aş face contract cu un pescar sau doi pentru a asigura peştele pentru oaspeţi. Aş plăti direct cu factură. E absurd să dai peştele la cherhana şi să plece în ţară, iar noi aici să dăm peşte la turişti de la supermarket sau mai ştiu eu din ce crescătorii. Nu este just", consideră ghidul de turism din satul Crişan, Dragoş Olaru.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

Într-un fel sau altul, în pensiunile din Deltă se mai găseşte încă peşte, iar războiul din Ucraina nu i-a alungat pe cei care iubesc zona.

"Este al treilea an consecutiv când vin în Deltă şi ne place foarte mult. Ne petrecem vacanţele în România pentru că este mai aproape. Războiul este acolo, peste graniţă. Sunt problemele vecinilor şi sunt sigur că se vor rezolva în cel mai scurt timp", a menţionat Florin din Bucureşti, unul dintre turiştii întâlniţi în satul Crişan. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dãdârlat)