România are un mare rol în diplomaţie şi trebuie să-i mulţumim pentru că a fost mereu o ţară foarte europeană, afirmă Laurence Auer, ambasadoarea Republicii Franceze, ţară care a deţinut, în prima jumătate a anului, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

"Când zic fraternitate, mă gândesc că trebuie să mulţumim României pentru că a fost mereu o ţară foarte europeană, o ţară care a ajutat mereu la crearea unui consens, fie că vorbim de Moldova, de iniţiativa B9, de dialogul cu ţările din Caucaz. Este o ţară cu un rol important în diplomaţie. România are un mare rol în diplomaţie", afirmă şefa misiunii diplomatice franceze la Bucureşti, într-un interviu acordat AGERPRES.

Ea face referire şi la bilanţul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, punctând că în această perioadă UE a renunţat la "o formă de naivitate" referitor la subiectele care sunt legate de climă sau de securitate.

"Ne-am bucurat să avem parte de consens pe subiecte despre care noi credem că sunt fundamentale pentru Uniunea Europeană şi că am renunţat la o formă de naivitate pe care o aveam privind subiecte legate de securitate sau pe subiecte legate de climă. Uniunea Europeană este un spaţiu deschis şi se apără prea puţin pe sine", susţine Laurence Auer.

Oficialul francez vorbeşte, în interviul pentru AGERPRES, despre situaţia regională de securitate, dar şi despre recenta vizită a preşedintelui Macron în România.
 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Au existat discuţii potrivit cărora criza din Ucraina este, într-o măsură, un motiv pentru ca România să adere la Spaţiul Schengen mai devreme.
Laurence Auer: Toate argumentele din 2011 sunt importante. Drept vorbind, odată ce pachetul de reforme a fost aprobat, toată lumea are interese. Frontiera externă a României este una expusă. Toţi europenii, toate ţările membre au un interes ca România să intre în Schengen şi, de asemenea, mai este aspectul legat de Brexit. Vă amintiţi că una din temele discutate înainte de Preşedinţia franceză a fost întrebarea despre cum să fie trasată frontiera externă, cu Irlanda. În toate aceste dosare, ţările au dat dovadă de unitate. Ne-am bucurat să avem parte de consens pe subiecte despre care noi credem că sunt fundamentale pentru Uniunea Europeană şi că am renunţat la o formă de naivitate pe care o aveam privind subiecte legate de securitate sau pe subiecte legate de climă. Uniunea Europeană este un spaţiu deschis şi se apără prea puţin pe sine. Ce am vrut să facem, de exemplu, cu directivele legate de digitalizare, dar şi legat de REPowerEU, este o investiţie suplimentară la dosarele care sunt în interesul europenilor.

Este vorba de un fel de naivitate când vine vorba de legătura cu exteriorul pe dosarele comerciale, dosarele legate de securitatea militară. Am consolidat acest aspect, în premieră am luat măsuri legate de pace, facilitând distribuţia de armament pentru apărarea Ucrainei. Dincolo de deciziile care au fost luate pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor europeni, cred că am adus în concret ideea de suveranitate europeană pe care o împărtăşim cu toţii. De altfel, am văzut la Summitul NATO de la Madrid că nu a existat nicio piedică. Din contră, aliaţii noştri americani au fost fericiţi să vadă o Europă în care fiecare şi-a făcut treaba, de la începutul agresiunii ruse în Ucraina.

AGERPRES: Pentru că aţi vorbit de Summitul NATO din Madrid, preşedintele Emmanuel Macron a vorbit despre grupul de luptă din România, spunând că ar putea deveni, la nevoie, o brigadă. Puteţi da mai multe detalii referitor la acest aspect?
Laurence Auer: După cum ştiţi, Franţa este naţiune-cadru (a grupului de luptă - n.r.). Astfel, Franţa a fost în centrul discuţiilor din NATO, în prima linie de dialog legat de aceste mize şi a recunoscut că nivelul poate creşte la cel de brigadă. Nu este vorba doar de Franţa, ci de ţările care sunt alături de noi în România - Belgia, Olanda, Benelux, pentru creşterea prezenţei (militare - n.r.). Aceasta a fost una dintre discuţiile care au fost purtate de preşedintele Emmanuel Macron şi preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de la Constanţa, din 15-16 iunie. A fost important pentru relaţia bilaterală ca ţările să cadă de acord legat de mize, deoarece, de partea cealaltă este război, este inamicul, adică Rusia, care, într-o măsură caută motive care să o provoace şi pe de altă parte, evoluează tactic. Deci a fost nevoie de coordonare şi de acord, ceea ce s-a întâmplat la Madrid. Evident că ne bucură decizia.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Aţi vorbit de Rusia, iar Franţa a fost un mediator în ceea ce priveşte războiul din Ucraina. Acest rol de mediator a fost contestat în rândul aliaţilor, în rândul ţărilor europene. S-a spus că nu ar fi cazul să existe un dialog cu Rusia. Sau nu toată lumea este de acord cu afirmaţia preşedintelui Macron că Rusia nu trebuie umilită.
Laurence Auer: Nu cred că vorbim de un mediator. Europa, cu Preşedinţia franceză, a fost mai degrabă o mână de fier permanent în ceea ce priveşte Rusia. Nu s-a pus problema de a ceda sau de a propune compromisuri. În niciun caz. Mâna de fier a fost mereu acolo. Începând din ianuarie, am prezentat această poziţie de descurajare, urmată de sancţiuni şi, la urmă, decizia radicală de a se elibera de dependenţa de gazul rusesc. Ştim bine că din martie Rusia foloseşte arma energiei împotriva europenilor. Chiar a fost vorba de o mână de fier. În iunie, au fost discuţii legate de găsirea unui consens pe această temă şi în ultima zi a Preşedinţiei franceze au fost luate decizii care, cred eu, sunt curajoase, de a nu lăsa un avantaj Rusiei, care apoi s-ar folosi de asta pentru a face Europa dependentă. Am văzut această atitudine şi legat de situaţia umanitară. Anume, în acest moment, Rusia nu respectă dreptul umanitar internaţional şi Franţa a constatat crime de război care urmează să fie atestate de Curtea Penală Internaţională. Vorbim de o mână forte, timp de şase luni.

AGERPRES: Legat de vizita la Kiev a preşedintelui Macron, alături de preşedintele Iohannis, care este mesajul principal transmis în acest cadru?
Laurence Auer: A fost un mesaj al unităţii aliaţilor, pentru că prezenţa într-o bază militară avea acest obiectiv de a da asigurări întregului Flanc Estic, legat de angajamentul Franţei. Ştiţi că, după Brexit, Franţa este ţara care are arma nucleară iar acesta a fost semnalul, că trebuie să ne opunem forţei ruse, o putere convenţională, dar o ameninţare permanentă. Pentru noi, mesajul principal a fost cel de unitate al Preşedinţiei franceze, al aliaţilor, membri ai NATO, în faţa ameninţării ruse şi în acelaşi timp o imagine a fraternităţii, a fraternităţii franco-române, un mod de a aminti că Franţa a fost mereu alături de România, când a fost vorba de aderarea la Uniunea Europeană. Această Preşedinţie a fost importantă. Nu a existat ideea ca duo-ul franco-german să domine sau să facă diverse alianţe. Cea mai recentă idee, lansată la Consiliul European, este cea a unei comunităţi politice europene, ideea unui parteneriat care va fi construit împreună. Franţa nu vine cu idei de acasă pentru alţii. Deci vorbim de unitate şi fraternitate, fraternitate, anume camaraderie, viziune legată de viitorul Europei. Când zic fraternitate, mă gândesc că trebuie să mulţumim României pentru că a fost mereu o ţară foarte europeană, o ţară care a ajutat mereu la crearea unui consens, fie că vorbim de Moldova, de iniţiativa B9, de dialogul cu ţările din Caucaz. Este o ţară cu un rol important în diplomaţie. România are un mare rol în diplomaţie.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Pentru că vorbiţi de diplomaţie, Franţa a fost una dintre ţările aliate care au ales să lase loc de dialog cu Rusia. Există ţări aliate care susţin că un asemenea dialog cu Rusia, ţară agresoare, nu trebuie să existe. De ce a ales Franţa această cale a diplomaţiei?
Laurence Auer: Am fost conduşi de spiritul realist. Pentru că, de fapt, ruşii şi ucrainenii vor trebui să se aşeze, la un moment dat, la masa negocierilor. Vorbim de principiul realităţii, nu de un principiu machiavelic, legat de manipularea vreunei părţi. Sincer, este o proiecţie spre viitor. Când iei decizia, ca naţiune-cadru, de a disloca proprii soldaţi, proprii cetăţeni şi fraţi... Din 2 martie, am primit această mare echipă de francezi, din partea ambasadei, care au venit pentru a face faţă agresiunii ruse la frontiere şi situaţiei umanitare. Asistaţi la un angajament permanent al Franţei, pentru mulţi ani în România. Este vorba şi de proximitate. Nu vrem să ne regăsim neapărat în rolul de mediator, dar dorim, realist vorbind, ca cele două victime ale acestui război, care nu are nicio bază, care nu are nicio justificare, să vadă, la un moment dat, care este viitorul pentru ele. Despre asta vorbim.

AGERPRES: Aţi spus "cele două victime". Adică?
Laurence Auer: Vorbim şi de Rusia, de poporul rus. Sunt de părere că într-un conflict armat există morţi, civili... Bineînţeles că Ucraina este victima, cu dezastre în oraşele şi teritoriile sale, dar poziţia Franţei este legată de faptul că într-o zi va exista, sperăm, o discuţie despre încheierea conflictului.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Criza energetică, cauzată de acest conflict, a făcut ca agenda legată de energia verde să întârzie?
Laurence Auer: Este vorba de agenda "Fit for 55", pachetul legat de schimbările climatice, miza cea mai importantă pentru concetăţenii noştri, fie că sunt în Franţa, în România sau în orice altă ţară. Pentru noi este o prioritate şi trebuie să avem rezultate. Cea mai recentă decizie este legată de maşinile cu motor cu combustie internă, care nu mai pot fi cumpărate după 2035. A fost un subiect foarte important la nivel bilateral. Ani de zile am colaborat pentru a crea o agendă, spre exemplu, pentru "Oraşe durabile", pentru proiecte dedicate tineretului, cu dezbaterea privind viitorul Europei inclusă - de exemplu, cum văd cetăţenii de mâine transformarea economiei. Sigur, este vorba de consumul de energie, dar este şi conştientizarea că fiecare dintre noi trebuie să se schimbe. România este o ţară cu păduri, biosferă, are posibilitatea de a fi un important actor la nivel european legat de toate aceste mize - biodiversitate, energia regenerabilă. Planul de redresare - PNRR - este un exemplu. Vor fi investiţii europene importante. De asemenea, vorbim şi de o agendă economică. Ne dorim ca întreprinderile române, franco-române să intre în competiţia mondială legată de baterii, de componente electronice care ne permit să renunţăm la naivitatea de a cumpăra produse fără să fim atenţi la propriile priorităţi, de protejare a întreprinderilor noastre, în contextul schimbărilor climatice.

AGERPRES: Tot în contextul războiului din Ucraina, există subiectul achiziţiilor de echipament militar iar unul din dosarele cele mai importante, din punctul de vedere a României, este cel legat de corvete. Unde este discuţia în acest moment?
Laurence Auer: Este o discuţie permanentă. De câteva zile, există un comitet care se va ocupa de acest subiect. Vorbim de actori din industrie care sunt implicaţi în consolidarea componentei franco-române legat de cooperarea din industria navală. Apoi, global vorbind, în timpul Preşedinţiei franceze, am depus eforturi legate de crearea unei industrii europene de apărare, de ideea de a fi capabili să mergem pe acest drum. Vorbim, desigur, de apărarea din regiunea Mării Negre, dar şi despre alte tipuri de armament, pe care le caută cei din această industrie. Toate armatele achiziţionează echipament, pentru că războiul din Ucraina a creat nevoi şi a folosit mare parte din armamentul nostru. Mă gândesc la sistemele de apărare sol-aer din România, MAMBA, la elicopterele realizate la Braşov. Ideea este să reconstruim dosarul corvetelor, care este în discuţie, dar şi să reconstruim o relaţie bilaterală pe tema acestei industrii de armament.

AGERPRES: Dar când vorbim de dosarul legat de corvete, există o dată limită, un deadline referitor la negocieri? Dincolo de data-limită se încheie discuţiile?
Laurence Auer: Nu am autoritatea de a vorbi (despre asta - n.r.). Ştiţi că în aceste discuţii este o componentă publică, cu cele două ministere ale Apărării, dar şi o componentă privată. Nu pot să vă spun date deoarece este complicat. Nu vorbim de un dosar simplu, vorbim de o ofertă din 2016, cu preţ fix. Preţul oţelului a crescut enorm de atunci. Spune ministrul Apărării însuşi - condiţiile de producţie pentru diverse piese au evoluat enorm. Discuţiile sunt în curs de desfăşurare.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Sunt deschise în continuare?
Laurence Auer: Da, sunt în curs de desfăşurare.

AGERPRES: Când vorbim de colaborarea franco-română în domeniul economic, cum este aceasta în contextul crizei din Ucraina? Există companii care se mută din Ucraina în România?
Laurence Auer: Cred că împărtăşim o miză legată de vizibilitate. Trebuie să asigurăm noii investitori că România este o destinaţie economică foarte interesantă şi că proximitatea cu frontiera ucraineană nu are implicaţii negative legat de competitivitatea întreprinderilor. Din contră, avem un număr excepţional de investiţii europene în România. Ministrul Marcel Boloş, vorbind despre bornele PNRR, despre reforme şi investiţii, a organizat o conferinţă dedicată investitorilor francezi. O să merg în Franţa în această vară pentru a susţine că România este o destinaţie strategică pentru industria franceză în toate sectoarele. Sigur, mă gândesc la giganţii industriei digitale, ai tehnologiei franceze, la investiţiile din domeniul digital, cloud, etc. Franţa este al treilea cel mai mare investitor în România şi vrea să rămână aşa şi să continue să investească, să fie competitivă. Un domeniu îl reprezintă automobilele electrice.

AGERPRES: A învăţat Franţa anumite lecţii de la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene? Şi care sunt acestea?
Laurence Auer: Cred că lecţiile sunt că niciodată partenerul român - există o structură română care funcţionează foarte bine - diplomatul sau colegul român nu va lipsi atunci când este chemat. De exemplu, când am vrut să prezentăm agenda Busolei Strategice, ne-am pregătit intens în format franco-român, unic, permanent şi excepţional. Am lucrat mult şi pe tema Schengen. De asemenea, am vorbit pe teme de drept sau pe teme legate de viitor, precum prezenţa feminină, egalitatea (de gen - n.r.). Mereu am avut consens cu România. Niciodată nu am fost în situaţia în care să mă sune de la Paris într-o situaţie şi să nu existe spirit de anticipare, adeziune şi viziune politică. Mulţumesc din suflet partenerilor români, suntem mândri de rezultate, de drumul parcurs în şase luni.

AGERPRES: Dacă ar fi să puneţi lecţia Preşedinţiei franceze într-o propoziţie, care ar fi aceasta?
Laurence Auer: Un drum de şase luni este puţin, dar face o mare diferenţă. Scuzaţi-mă, revin la cifre, dar am avut 130 de acorduri, 50 legate de Ucraina şi n-am pierdut din vedere obiectivele legate de consens şi nu am pierdut pe nimeni pe drum. Cred că asta e: mândrie! Iar azi este important să ascultăm ce spun Comisia, Consiliul, despre Preşedinţia franceză, pentru că a fost o aventură colectivă şi suntem mândri şi de asta, Europa a fost această aventură colectivă.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Şi pentru ţările care vor să facă parte din familia europeană, precum Ucraina, Moldova, ţările din Balcanii de Vest, care este mesajul Franţei?
Laurence Auer: Că o să avem o reuniune în toamnă, pentru a discuta în cadrul comunităţii politice europene şi că avem multe de construit împreună. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Gabriela Badea)