VIDEO INTERVIU / Laurence Auer: Trebuie să mulţumim României pentru că a fost mereu o ţară foarte europeană
România are un mare rol în diplomaţie şi trebuie să-i mulţumim pentru că a fost mereu o ţară foarte europeană, afirmă Laurence Auer, ambasadoarea Republicii Franceze, ţară care a deţinut, în prima jumătate a anului, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
"Când zic fraternitate, mă gândesc că trebuie să mulţumim României pentru că a fost mereu o ţară foarte europeană, o ţară care a ajutat mereu la crearea unui consens, fie că vorbim de Moldova, de iniţiativa B9, de dialogul cu ţările din Caucaz. Este o ţară cu un rol important în diplomaţie. România are un mare rol în diplomaţie", afirmă şefa misiunii diplomatice franceze la Bucureşti, într-un interviu acordat AGERPRES.
Ea face referire şi la bilanţul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, punctând că în această perioadă UE a renunţat la "o formă de naivitate" referitor la subiectele care sunt legate de climă sau de securitate.
"Ne-am bucurat să avem parte de consens pe subiecte despre care noi credem că sunt fundamentale pentru Uniunea Europeană şi că am renunţat la o formă de naivitate pe care o aveam privind subiecte legate de securitate sau pe subiecte legate de climă. Uniunea Europeană este un spaţiu deschis şi se apără prea puţin pe sine", susţine Laurence Auer.
Oficialul francez vorbeşte, în interviul pentru AGERPRES, despre situaţia regională de securitate, dar şi despre recenta vizită a preşedintelui Macron în România.
AGERPRES: Franţa a încheiat recent Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. În timpul conferinţei de presă de săptămâna trecută, aţi spus că unul din regretele Franţei este legat de calea europeană a ţărilor din Balcanii de Vest. Puteţi da mai multe detalii?
Laurence Auer: Au fost discuţii săptămâna trecută pentru a încheia un acord final. După şase luni, predăm ştafeta legat de eforturile de coordonare unui foarte bun partener, Republica Cehă, care va continua munca pe dosarele pe care nu am reuşit să le închidem. Aveam o agendă ambiţioasă şi suntem de părere că bilanţul final este unul pozitiv. Suntem fericiţi că am avut acest semestru de Preşedinţie. A fost un moment intens, dar şi unul în care a fost demonstrată unitate europeană, cu multe rezultate. Şi aceste ultime zile fac parte din succesul unei preşedinţii franceze extrem de active. Ne-am amintit de această idee, de apartenenţă, de forţă, de redresare, pe fiecare segment abordat, legat de progresele făcute, care au schimbat în mod real viaţa europenilor. Cred că am făcut progrese reale în ceea ce priveşte mizele majore ale ţărilor europene şi ale cetăţenilor lor. Este cazul discuţiilor legate de schimbările climatice, de energie, de securitate sau digitalizare. Partea cea mai importantă a acestui bilanţ care va fi prezentat curând este legată de măsurile şi eventualele soluţii şi perspective pentru Ucraina. Nu vorbim doar de măsuri pe termen scurt, precum sancţiunile, ci vorbim şi de reconstrucţie, acum, când Ucraina are statutul de ţară candidată, alături de Moldova - să reconstruim o legătură cu Uniunea Europeană, o legătură privilegiată.
AGERPRES: Pentru România un subiect important unde Franţa a fost lider este cel legat de Schengen. Aţi spus în conferinţa de presă că Franţa a făcut tot ce a fost posibil legat de evoluţia pe acest dosar. Există lucruri care nu au fost făcute din cauza crizei din Ucraina?
Laurence Auer: Pachetul legat de azil, imigraţie şi reformă a Spaţiului Schengen, încă de la Preşedinţia portugheză (a Consiliului UE - n.r.) a fost o prioritate, la ordinea zilei. A fost o reformă foarte importantă. Am schimbat codul la frontiere, regulamentul legat de verificarea datelor biometrice, pentru a supraveghea trecerea frontierelor. În mare, am completat agenda cu o metodă propusă încă de anul trecut, una graduală, legată de extinderea Spaţiului Schengen cu trei ţări: Croaţia, Bulgaria, România. Vă confirm că Franţa va continua să urmărească acest dosar de pregătire pentru cele trei ţări. Este dorinţa Franţei. Etapele tehnice vor fi discutate în contextul Preşedinţiei Republicii Cehe.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Au existat discuţii potrivit cărora criza din Ucraina este, într-o măsură, un motiv pentru ca România să adere la Spaţiul Schengen mai devreme.
Laurence Auer: Toate argumentele din 2011 sunt importante. Drept vorbind, odată ce pachetul de reforme a fost aprobat, toată lumea are interese. Frontiera externă a României este una expusă. Toţi europenii, toate ţările membre au un interes ca România să intre în Schengen şi, de asemenea, mai este aspectul legat de Brexit. Vă amintiţi că una din temele discutate înainte de Preşedinţia franceză a fost întrebarea despre cum să fie trasată frontiera externă, cu Irlanda. În toate aceste dosare, ţările au dat dovadă de unitate. Ne-am bucurat să avem parte de consens pe subiecte despre care noi credem că sunt fundamentale pentru Uniunea Europeană şi că am renunţat la o formă de naivitate pe care o aveam privind subiecte legate de securitate sau pe subiecte legate de climă. Uniunea Europeană este un spaţiu deschis şi se apără prea puţin pe sine. Ce am vrut să facem, de exemplu, cu directivele legate de digitalizare, dar şi legat de REPowerEU, este o investiţie suplimentară la dosarele care sunt în interesul europenilor.
Este vorba de un fel de naivitate când vine vorba de legătura cu exteriorul pe dosarele comerciale, dosarele legate de securitatea militară. Am consolidat acest aspect, în premieră am luat măsuri legate de pace, facilitând distribuţia de armament pentru apărarea Ucrainei. Dincolo de deciziile care au fost luate pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor europeni, cred că am adus în concret ideea de suveranitate europeană pe care o împărtăşim cu toţii. De altfel, am văzut la Summitul NATO de la Madrid că nu a existat nicio piedică. Din contră, aliaţii noştri americani au fost fericiţi să vadă o Europă în care fiecare şi-a făcut treaba, de la începutul agresiunii ruse în Ucraina.
AGERPRES: Pentru că aţi vorbit de Summitul NATO din Madrid, preşedintele Emmanuel Macron a vorbit despre grupul de luptă din România, spunând că ar putea deveni, la nevoie, o brigadă. Puteţi da mai multe detalii referitor la acest aspect?
Laurence Auer: După cum ştiţi, Franţa este naţiune-cadru (a grupului de luptă - n.r.). Astfel, Franţa a fost în centrul discuţiilor din NATO, în prima linie de dialog legat de aceste mize şi a recunoscut că nivelul poate creşte la cel de brigadă. Nu este vorba doar de Franţa, ci de ţările care sunt alături de noi în România - Belgia, Olanda, Benelux, pentru creşterea prezenţei (militare - n.r.). Aceasta a fost una dintre discuţiile care au fost purtate de preşedintele Emmanuel Macron şi preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de la Constanţa, din 15-16 iunie. A fost important pentru relaţia bilaterală ca ţările să cadă de acord legat de mize, deoarece, de partea cealaltă este război, este inamicul, adică Rusia, care, într-o măsură caută motive care să o provoace şi pe de altă parte, evoluează tactic. Deci a fost nevoie de coordonare şi de acord, ceea ce s-a întâmplat la Madrid. Evident că ne bucură decizia.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Aţi vorbit de Rusia, iar Franţa a fost un mediator în ceea ce priveşte războiul din Ucraina. Acest rol de mediator a fost contestat în rândul aliaţilor, în rândul ţărilor europene. S-a spus că nu ar fi cazul să existe un dialog cu Rusia. Sau nu toată lumea este de acord cu afirmaţia preşedintelui Macron că Rusia nu trebuie umilită.
Laurence Auer: Nu cred că vorbim de un mediator. Europa, cu Preşedinţia franceză, a fost mai degrabă o mână de fier permanent în ceea ce priveşte Rusia. Nu s-a pus problema de a ceda sau de a propune compromisuri. În niciun caz. Mâna de fier a fost mereu acolo. Începând din ianuarie, am prezentat această poziţie de descurajare, urmată de sancţiuni şi, la urmă, decizia radicală de a se elibera de dependenţa de gazul rusesc. Ştim bine că din martie Rusia foloseşte arma energiei împotriva europenilor. Chiar a fost vorba de o mână de fier. În iunie, au fost discuţii legate de găsirea unui consens pe această temă şi în ultima zi a Preşedinţiei franceze au fost luate decizii care, cred eu, sunt curajoase, de a nu lăsa un avantaj Rusiei, care apoi s-ar folosi de asta pentru a face Europa dependentă. Am văzut această atitudine şi legat de situaţia umanitară. Anume, în acest moment, Rusia nu respectă dreptul umanitar internaţional şi Franţa a constatat crime de război care urmează să fie atestate de Curtea Penală Internaţională. Vorbim de o mână forte, timp de şase luni.
AGERPRES: Legat de vizita la Kiev a preşedintelui Macron, alături de preşedintele Iohannis, care este mesajul principal transmis în acest cadru?
Laurence Auer: A fost un mesaj al unităţii aliaţilor, pentru că prezenţa într-o bază militară avea acest obiectiv de a da asigurări întregului Flanc Estic, legat de angajamentul Franţei. Ştiţi că, după Brexit, Franţa este ţara care are arma nucleară iar acesta a fost semnalul, că trebuie să ne opunem forţei ruse, o putere convenţională, dar o ameninţare permanentă. Pentru noi, mesajul principal a fost cel de unitate al Preşedinţiei franceze, al aliaţilor, membri ai NATO, în faţa ameninţării ruse şi în acelaşi timp o imagine a fraternităţii, a fraternităţii franco-române, un mod de a aminti că Franţa a fost mereu alături de România, când a fost vorba de aderarea la Uniunea Europeană. Această Preşedinţie a fost importantă. Nu a existat ideea ca duo-ul franco-german să domine sau să facă diverse alianţe. Cea mai recentă idee, lansată la Consiliul European, este cea a unei comunităţi politice europene, ideea unui parteneriat care va fi construit împreună. Franţa nu vine cu idei de acasă pentru alţii. Deci vorbim de unitate şi fraternitate, fraternitate, anume camaraderie, viziune legată de viitorul Europei. Când zic fraternitate, mă gândesc că trebuie să mulţumim României pentru că a fost mereu o ţară foarte europeană, o ţară care a ajutat mereu la crearea unui consens, fie că vorbim de Moldova, de iniţiativa B9, de dialogul cu ţările din Caucaz. Este o ţară cu un rol important în diplomaţie. România are un mare rol în diplomaţie.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Pentru că vorbiţi de diplomaţie, Franţa a fost una dintre ţările aliate care au ales să lase loc de dialog cu Rusia. Există ţări aliate care susţin că un asemenea dialog cu Rusia, ţară agresoare, nu trebuie să existe. De ce a ales Franţa această cale a diplomaţiei?
Laurence Auer: Am fost conduşi de spiritul realist. Pentru că, de fapt, ruşii şi ucrainenii vor trebui să se aşeze, la un moment dat, la masa negocierilor. Vorbim de principiul realităţii, nu de un principiu machiavelic, legat de manipularea vreunei părţi. Sincer, este o proiecţie spre viitor. Când iei decizia, ca naţiune-cadru, de a disloca proprii soldaţi, proprii cetăţeni şi fraţi... Din 2 martie, am primit această mare echipă de francezi, din partea ambasadei, care au venit pentru a face faţă agresiunii ruse la frontiere şi situaţiei umanitare. Asistaţi la un angajament permanent al Franţei, pentru mulţi ani în România. Este vorba şi de proximitate. Nu vrem să ne regăsim neapărat în rolul de mediator, dar dorim, realist vorbind, ca cele două victime ale acestui război, care nu are nicio bază, care nu are nicio justificare, să vadă, la un moment dat, care este viitorul pentru ele. Despre asta vorbim.
AGERPRES: Aţi spus "cele două victime". Adică?
Laurence Auer: Vorbim şi de Rusia, de poporul rus. Sunt de părere că într-un conflict armat există morţi, civili... Bineînţeles că Ucraina este victima, cu dezastre în oraşele şi teritoriile sale, dar poziţia Franţei este legată de faptul că într-o zi va exista, sperăm, o discuţie despre încheierea conflictului.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Criza energetică, cauzată de acest conflict, a făcut ca agenda legată de energia verde să întârzie?
Laurence Auer: Este vorba de agenda "Fit for 55", pachetul legat de schimbările climatice, miza cea mai importantă pentru concetăţenii noştri, fie că sunt în Franţa, în România sau în orice altă ţară. Pentru noi este o prioritate şi trebuie să avem rezultate. Cea mai recentă decizie este legată de maşinile cu motor cu combustie internă, care nu mai pot fi cumpărate după 2035. A fost un subiect foarte important la nivel bilateral. Ani de zile am colaborat pentru a crea o agendă, spre exemplu, pentru "Oraşe durabile", pentru proiecte dedicate tineretului, cu dezbaterea privind viitorul Europei inclusă - de exemplu, cum văd cetăţenii de mâine transformarea economiei. Sigur, este vorba de consumul de energie, dar este şi conştientizarea că fiecare dintre noi trebuie să se schimbe. România este o ţară cu păduri, biosferă, are posibilitatea de a fi un important actor la nivel european legat de toate aceste mize - biodiversitate, energia regenerabilă. Planul de redresare - PNRR - este un exemplu. Vor fi investiţii europene importante. De asemenea, vorbim şi de o agendă economică. Ne dorim ca întreprinderile române, franco-române să intre în competiţia mondială legată de baterii, de componente electronice care ne permit să renunţăm la naivitatea de a cumpăra produse fără să fim atenţi la propriile priorităţi, de protejare a întreprinderilor noastre, în contextul schimbărilor climatice.
AGERPRES: Tot în contextul războiului din Ucraina, există subiectul achiziţiilor de echipament militar iar unul din dosarele cele mai importante, din punctul de vedere a României, este cel legat de corvete. Unde este discuţia în acest moment?
Laurence Auer: Este o discuţie permanentă. De câteva zile, există un comitet care se va ocupa de acest subiect. Vorbim de actori din industrie care sunt implicaţi în consolidarea componentei franco-române legat de cooperarea din industria navală. Apoi, global vorbind, în timpul Preşedinţiei franceze, am depus eforturi legate de crearea unei industrii europene de apărare, de ideea de a fi capabili să mergem pe acest drum. Vorbim, desigur, de apărarea din regiunea Mării Negre, dar şi despre alte tipuri de armament, pe care le caută cei din această industrie. Toate armatele achiziţionează echipament, pentru că războiul din Ucraina a creat nevoi şi a folosit mare parte din armamentul nostru. Mă gândesc la sistemele de apărare sol-aer din România, MAMBA, la elicopterele realizate la Braşov. Ideea este să reconstruim dosarul corvetelor, care este în discuţie, dar şi să reconstruim o relaţie bilaterală pe tema acestei industrii de armament.
AGERPRES: Dar când vorbim de dosarul legat de corvete, există o dată limită, un deadline referitor la negocieri? Dincolo de data-limită se încheie discuţiile?
Laurence Auer: Nu am autoritatea de a vorbi (despre asta - n.r.). Ştiţi că în aceste discuţii este o componentă publică, cu cele două ministere ale Apărării, dar şi o componentă privată. Nu pot să vă spun date deoarece este complicat. Nu vorbim de un dosar simplu, vorbim de o ofertă din 2016, cu preţ fix. Preţul oţelului a crescut enorm de atunci. Spune ministrul Apărării însuşi - condiţiile de producţie pentru diverse piese au evoluat enorm. Discuţiile sunt în curs de desfăşurare.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Sunt deschise în continuare?
Laurence Auer: Da, sunt în curs de desfăşurare.
AGERPRES: Când vorbim de colaborarea franco-română în domeniul economic, cum este aceasta în contextul crizei din Ucraina? Există companii care se mută din Ucraina în România?
Laurence Auer: Cred că împărtăşim o miză legată de vizibilitate. Trebuie să asigurăm noii investitori că România este o destinaţie economică foarte interesantă şi că proximitatea cu frontiera ucraineană nu are implicaţii negative legat de competitivitatea întreprinderilor. Din contră, avem un număr excepţional de investiţii europene în România. Ministrul Marcel Boloş, vorbind despre bornele PNRR, despre reforme şi investiţii, a organizat o conferinţă dedicată investitorilor francezi. O să merg în Franţa în această vară pentru a susţine că România este o destinaţie strategică pentru industria franceză în toate sectoarele. Sigur, mă gândesc la giganţii industriei digitale, ai tehnologiei franceze, la investiţiile din domeniul digital, cloud, etc. Franţa este al treilea cel mai mare investitor în România şi vrea să rămână aşa şi să continue să investească, să fie competitivă. Un domeniu îl reprezintă automobilele electrice.
AGERPRES: A învăţat Franţa anumite lecţii de la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene? Şi care sunt acestea?
Laurence Auer: Cred că lecţiile sunt că niciodată partenerul român - există o structură română care funcţionează foarte bine - diplomatul sau colegul român nu va lipsi atunci când este chemat. De exemplu, când am vrut să prezentăm agenda Busolei Strategice, ne-am pregătit intens în format franco-român, unic, permanent şi excepţional. Am lucrat mult şi pe tema Schengen. De asemenea, am vorbit pe teme de drept sau pe teme legate de viitor, precum prezenţa feminină, egalitatea (de gen - n.r.). Mereu am avut consens cu România. Niciodată nu am fost în situaţia în care să mă sune de la Paris într-o situaţie şi să nu existe spirit de anticipare, adeziune şi viziune politică. Mulţumesc din suflet partenerilor români, suntem mândri de rezultate, de drumul parcurs în şase luni.
AGERPRES: Dacă ar fi să puneţi lecţia Preşedinţiei franceze într-o propoziţie, care ar fi aceasta?
Laurence Auer: Un drum de şase luni este puţin, dar face o mare diferenţă. Scuzaţi-mă, revin la cifre, dar am avut 130 de acorduri, 50 legate de Ucraina şi n-am pierdut din vedere obiectivele legate de consens şi nu am pierdut pe nimeni pe drum. Cred că asta e: mândrie! Iar azi este important să ascultăm ce spun Comisia, Consiliul, despre Preşedinţia franceză, pentru că a fost o aventură colectivă şi suntem mândri şi de asta, Europa a fost această aventură colectivă.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Şi pentru ţările care vor să facă parte din familia europeană, precum Ucraina, Moldova, ţările din Balcanii de Vest, care este mesajul Franţei?
Laurence Auer: Că o să avem o reuniune în toamnă, pentru a discuta în cadrul comunităţii politice europene şi că avem multe de construit împreună. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Țoiu: Cei 77 de noi membri ai corpului diplomatic au promovat cel mai competitiv și complex proces de selecție
Cei 77 de noi membri ai Corpului Diplomatic și Consular al României au depus jurământul după ce au promovat cel mai competitiv și complex proces de selecție organizat de instituție în ultimul deceniu, a transmis, vineri, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Potrivit acesteia, citată într-un comunicat transmis de MAE, pr
Bolojan - mesaj cu ocazia sărbătorii Roș Hașana: Trebuie să combatem antisemitismul și discriminarea
Comunitatea evreiască este o parte importantă din istoria și din România de astăzi, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan, care a transmis vineri un mesaj cu ocazia sărbătorii Roș Hașana. Potrivit acestuia, generații de români de origine evreiască au contribuit la dezvoltarea țării noastre în cultură, știință, medicină sau economie.
9/11 - 25 de ani/Geoană: 11 septembrie a schimbat America; la 25 de ani distanță, trăim din nou vremuri de profundă transformare
Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, spune că 11 septembrie a schimbat America, a schimbat felul în care americanii privesc lumea, securitatea și propria lor vulnerabilitate. El transmite că, în fața marilor amenințări, solidaritatea dintre aliați nu este un concept abstract, este o necesitate. ''11 septembri
Nicușor Dan, discuție cu președintele Eurogrupului: România susține un buget european ambițios
Președintele Nicușor Dan i-a transmis președintelui Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, pe care l-a primit vineri la Palatul Cotroceni, că România susține un buget european ambițios. 'Am avut astăzi o discuție cu Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene. România susține un buget european ambițio
Consulatul General al României de la Cape Town devine consulat
Președintele Nicușor Dan a semnat vineri decretul privind schimbarea rangului Consulatului general al României la Cape Town, Africa de Sud, de la consulat general la cel de consulat. România este reprezentată în Africa de Sud de către ambasadă și de către consulat. Ambasada are sediul în Pretoria și ambasadoarea Monica-Ce
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, primită de Patriarhul Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a primit vineri, la Reședința Patriarhală, vizita oficială a vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, împreună cu o delegație, în cadrul întâlnirii fiind evidențiată necesitatea unei cooperări mai intense între Biserica Ortodoxă și Comisia Europeană pe subiecte &ic
General-locotenentul Mihai Benone-Gabriel Duduc a fost trecut în rezervă
Președintele Nicușor Dan a semnat vineri decretul privind trecerea în rezervă a general-locotenentului cu trei stele Mihai Benone-Gabriel Duduc, din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, începând de duminică. Acesta a fost înaintat în grad în 2024 de către președintele Klaus Iohannis. Potrivit CV-ului său publ
Cătălin Drulă: Guvernul tehnocrat este o iluzie care nu rezolvă nimic în acest moment
Deputatul Cătălin Drulă, fost președinte al USR, apreciază că Guvernul tehnocrat este o 'iluzie care nu rezolvă nimic în acest moment'. În cazul în care nu se poate coagula o majoritate, soluția crizei politice o reprezintă alegerile anticipate, scrie Cătălin Drulă, vineri, pe pagina sa de
Csoma Botond spune că variantele viabile ar fi un Guvern PNL-UDMR-USR votat de PSD sau unul minoritar PSD
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, purtător de cuvânt al formațiunii, a afirmat vineri că variantele viabile ar fi un Guvern PNL-UDMR-USR votat de PSD sau un Guvern minoritar PSD, în ambele cazuri nemaifiind nevoie de voturile 'extremiștilor'. Întrebat la RFI cum comentează declarația premierului interimar, Ilie Bolojan, care a p
Guvern: România urmează să operaționalizeze până în 2050 un depozit geologic de adâncime pentru deșeurile radioactive
Guvernul a aprobat, vineri, un memorandum prin care își asumă un calendar de măsuri pentru alinierea proiectelor nucleare strategice ale țării la cerințele europene de sustenabilitate. Un element important îl reprezintă gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive, inclusiv existența unui dep
Grindeanu: Dintr-o dată Ilie Bolojan a realizat că vrea un guvern tehnocrat, PSD nu susține acest scenariu
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri, la Constanța, că speră ca în zilele următoare să se găsească o soluție astfel încât țara să aibă un guvern cu puteri depline și a subliniat că PSD nu susține un guvern tehnocrat. 'Am văzut aseară și am spus și în intervenția mea de aici, de mai devreme, că, dintr-o dată Ilie Bolo
Turcan: Solicit Comisiei de învățământ să pună pe ordinea de zi proiectul privind interzicerea telefoanelor în școli
Deputata PNL Raluca Turcan solicită Comisiei de învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee pentru a fi adoptat rapid. 'Solicit Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefo
9/11 - 25 de ani/Bolojan: 11 septembrie ne-a arătat cât de ușor se pot schimba lucrurile pe care le considerăm firești
România este alături de Statele Unite și de poporul american în ziua comemorării victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, a transmis vineri prim-ministrul interimar Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, 11 septembrie a arătat cât de ușor se pot schimba lucrurile considerate firești - libertatea, siguranța și încrederea dintr
Guvernul a aprobat bugetul Metrorex; pierderile estimate, în scădere cu 5,31% față de 2025
Guvernul a aprobat, vineri, bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Metrorex, societate aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Bugetul va asigura desfășurarea activității economice a societății și îndeplinirea obligațiilor către terți, conform unui comunicat transmis de Biroul de presă al Guvernului. 'Veniturile
Guvern: Bugetul CES a fost suplimentat pentru organizarea unor reuniuni francofone la București
Bugetul Consiliului Economic și Social (CES) pentru anul 2026 a fost suplimentat cu 200.000 de lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru asigurarea condițiilor necesare organizării, la București, a Forumului Dialogului Social Francofon și a Adunării Generale a Uniunii Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare Francofone (UCESIF).