Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României, cu o valoare de 60,7 milioane euro (300 milioane lei) pentru sprijinirea întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane, în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Conform unui comunicat al Executivului european, schema a fost aprobată ca parte a Cadrului temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022, în temeiul prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), în care se recunoaşte faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave.

"Prin această schemă de ajutoare, cu o valoare de 60,7 milioane euro, România va sprijini sectorul transportului rutier, care este grav afectat de creşterea preţurilor combustibililor pe fundalul crizei geopolitice actuale şi al sancţiunilor adoptate ca răspuns la aceasta. Această schemă este o măsură importantă, menită să atenueze impactul economic al războiului purtat de Putin împotriva Ucrainei. Continuăm să ne afirmăm sprijinul faţă de Ucraina şi de poporul său şi, în acelaşi timp, continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a ne asigura că măsurile naţionale de sprijin pot fi puse în aplicare în timp util, în mod coordonat şi eficace şi că sunt protejate, totodată, condiţiile de concurenţă echitabile pe piaţa unică", a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

România a notificat Comisiei o schemă de ajutoare cu o valoare de 60,7 milioane euro (300 milioane lei) pentru sprijinirea întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Scopul schemei este de a oferi sprijin sub formă de lichidităţi întreprinderilor afectate de creşterea preţurilor combustibililor pe fundalul crizei geopolitice actuale şi al sancţiunilor care au fost adoptate ca răspuns la aceasta, asigurând în acelaşi timp circulaţia neîntreruptă a mărfurilor şi a persoanelor pe cale rutieră.

Măsura va fi accesibilă pentru toate întreprinderile, indiferent de mărime, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane, care deţin o licenţă comunitară valabilă şi care sunt afectate de criza actuală.

În cadrul schemei, beneficiarii vor avea dreptul să primească ajutoare sub formă de granturi directe ce vor avea o valoare limitată.

"Comisia a constatat că schema de ajutoare a României îndeplineşte condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, ajutorul nu va depăşi 400 000 EUR per întreprindere şi se va acorda până la 31 decembrie 2022. Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat", se menţionează în comunicat.

La 23 martie 2022, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de criză privind ajutoarele de stat, menit să le permită statelor membre să profite de flexibilitatea oferită de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Cadrul temporar de criză prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre: scheme de ajutor cu o valoare limitată, acordate sub orice formă, respectiv cu o valoare de până la 35.000 euro pentru întreprinderile afectate de criză care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele agriculturii, pescuitului şi acvaculturii şi scheme de ajutor cu o valoare de până la 400.000 euro per întreprindere, pentru întreprinderile afectate de criză care îşi desfăşoară activitatea în oricare din celelalte sectoare; sprijin pentru lichidităţi sub formă de garanţii de stat şi de împrumuturi subvenţionate şi ajutor prin care să se ofere compensaţii întreprinderilor pentru preţurile ridicate la energie. Ajutorul, care poate fi acordat sub orice formă, va oferi compensaţii parţiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare datorate creşterii excepţionale a preţului gazului şi al energiei electrice. Ajutorul total per beneficiar nu poate depăşi 30 % din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane euro, în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activităţii sale economice. Prin urmare, pentru utilizatorii mari consumatori de energie, intensităţile ajutoarelor sunt mai mari, iar statele membre pot acorda ajutoare care depăşesc aceste plafoane, până la 25 milioane euro, iar întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele şi subsectoarele afectate în mod deosebit, până la 50 de milioane euro.

Entităţile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancţiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

Cadrul temporar de criză include o serie de garanţii: o metodologie proporţională, conform căreia ar trebui să existe o corelaţie între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor şi amploarea activităţii lor economice şi gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei; condiţii de eligibilitate, de exemplu definirea marilor consumatori de energie drept întreprinderi pentru care achiziţionarea de produse energetice reprezintă cel puţin 3 % din valoarea lor de producţie; cerinţe în materie de durabilitate. Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerinţe legate de protecţia mediului sau de securitatea aprovizionării atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de preţurile excepţional de ridicate la gaz şi energie electrică.

Cadrul temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022. În vederea asigurării securităţii juridice, Comisia va evalua, înainte de data menţionată anterior, dacă durata cadrului temporar de criză va trebui prelungită. Mai mult, pe durata aplicării cadrului, Comisia va monitoriza constant conţinutul şi domeniul de aplicare al acestuia în lumina evoluţiilor de pe pieţele energiei şi de pe alte pieţe ale factorilor de producţie, precum şi din perspectiva situaţiei economice generale.

Cadrul temporar de criză adoptat marţi completează numeroasele posibilităţi oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidităţi şi care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensaţii întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepţionale, cum sunt cele provocate de criza actuală.

În plus, la 19 martie 2020, Comisia a adoptat un cadru temporar în contextul izbucnirii epidemiei de COVID-19. Cadrul temporar în contextul epidemiei de COVID-19 a fost modificat în cursul anului 2020 la 3 aprilie, la 8 mai, la 29 iunie şi la 13 octombrie, iar în cursul anului 2021 la 28 ianuarie şi la 18 noiembrie. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)