Trimisul special al AGERPRES, Cătălina Matei, transmite: Ţările care doresc să devină parte a Uniunii Europene trebuie să facă reforme, să respecte o serie de principii, statul de drept, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, la finalul primei părţi a Summitului Uniunii Europene care se desfăşoară la Bruxelles.

Întrebat dacă statutul de ţară candidată pentru Republica Moldova şi pentru Ucraina reprezintă o garanţie că cele două ţări vor accede imediat în Uniunea Europeană sau este un prim pas spre un proces foarte lung, Klaus Iohannis a arătat că este o garanţie că integrarea europeană se va întâmpla.

"Este, de aceea, un statut destul de discutat la nivelul instituţiilor europene, fiindcă, odată acordat, înseamnă clar că la finalul procesului statul respectiv va deveni membru al Uniunii Europene, însă nu este o garanţie unidirecţională, este nevoie şi de statul membru care doreşte să se integreze, să urmeze paşii care sunt recomandaţi, să facă formele care sunt aşteptate, pentru că extinderea Uniunii Europene nu este o extindere pur teritorială, este o un proces care este care se bazează pe valori. Până la urmă toţi cei care vor să devină parte sau membri din Uniunea Europeană trebuie nu doar să spună că vor să fie ca să fie bine, ci trebuie să facă reforme, trebuie să angajeze, trebuie să respecte principiile unui stat democratic, statul de drept, piaţa unică şi aşa mai departe. Deci este o interacţiune complexă, dar aşteptarea şi scopul întregului proces evident este ca statul respectiv să devină membru. La unii se întâmplă mai repede, la alţii se întâmplă mai încet. Dacă ne uităm la Balcanii de Vest, pentru unii procesul a început acum 20 de ani şi încă nu este foarte avansat, la alţii procesul de integrare s-a produs în trei patru ani şi a funcţionat foarte bine. Deci depinde de mulţi factori, însă eu sunt fan convins că cei care primesc statutul şi îşi doresc să devină membri ai familiei europene vor deveni", a explicat preşedintele.

Potrivit şefului statului, nu trebuie crezute toate sursele media cu privire la anumite ţări, cum ar fi Albania sau Serbia.

"Trebuie să vedem lucrurile cu mult simt pragmatic şi să nu dăm crezare tuturor surselor media. Ştim bunăoară că multe surse media din Europa sunt practic sub influenţa propagandei ruse, deci unele sunt foarte ok, altele sunt discutabile. De aceea trebuie să analizăm întotdeauna fondul problemei, a adăugat Iohannis.

El a afirmat că, prin "această revigorare, repoziţionare" în politica de extindere, referitor la Republica Moldova şi Ucraina, nu poate decât să dea speranţe oamenilor din Balcanii de Vest că vor beneficia şi ei de un tratament pozitiv cu o accelerare a procedurilor.

"Aceasta este, evident, speranţa mea, (...) dar aşa văd eu lucrurile şi cred că din discuţiile de astăzi pot trage concluzia că mulţi lideri văd lucrurile tot aşa. Sigur, este neobişnuit şi probabil chiar nepotrivit ca anumite chestiuni care ţin de istorie şi de bilateral să aducă o încetinire sau să pună în pericol un proces de aderare al UE. Aceste lucruri se pot întâmpla politic şi există şi între noi, dar şi la Bruxelles şi în Bulgaria politiceni care au înţeles aceste probleme care trebuie rezolvate. Să sperăm să se şi găsească această rezolvare rapid. În ceea ce priveşte Serbia, preşedintele Serbiei a fost astăzi împreună cu noi, a declarat clar că este pro-european, doreşte să meargă mai departe pe calea europeană şi doreşte să meargă mai departe pe calea integrării", a subliniat Klaus Iohannis.

În ceea ce priveşte comunitatea politică propusă de Franţa, Klaus Iohannis a precizat că aceasta nu este un substitut al Uniunii Europene.

"Este important să nu creăm paralelisme şi aşteptări false. Dacă am crea aşteptarea falsă că cine intră în comunitatea politică ar deveni automat membru al UE, nu facem nimic bun. Trebuie să fim foarte clari să nu construim niciun substitut, niciun înlocuitor, nici un paralelism şi nici o alternativă care după întâlniri se dizolvă. Toată lumea doreşte să aibă un format care aduce soluţii şi care aduce împreună state care altfel poate nu se întâlnesc suficient de des pentru a discuta anumite probleme. Deci în esenţă eu sunt de acord cu acest format, sunt dispus să mă implic în discuţii pentru a găsi cea mai bună formulă, cea mai utilă formulă pentru această comunitate", a argumentat preşedintele.

Răspunzând unei întrebări, Klaus Iohannis a mai spus că forma de votare din Consiliu European nu poate fi modificată, pentru că ar însemna modificarea tratatelor şi, dacă acestea vor veni în discuţie, ar veni şi alte teme "care cu siguranţă ar trebui modificate".

"Şi de aici ajungem la complicaţia procedurală. Tratatele pot fi modificate doar prin proceduri care se ţin şi în instituţiile europene, dar şi în parlamentele naţionale şi momentan majoritatea sunt de părere că este extrem de dificil de a duce la bun sfârşit un astfel de proces care implică votarea în toate forurile europene, plus toate parlamentele naţionale. (...) Teoretic ar fi o chestiune bună să facem o arhitectură mai flexibilă, mai suplă, mai funcţională, dar pe de altă parte, când ajungem la punerea în practică, la procedură, vedem că obstacolele sunt semnificative", a explicat preşedintele.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, la Consiliul European şi la Summitul Euro în format extins, care au loc la Bruxelles. AGERPRES/(editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

VIDEO Iohannis: Premierul m-a asigurat că suma pentru compensarea preţului la carburanţi poate fi suportată de buget

VIDEO Iohannis: Participanţii la Summitul de la Bruxelles au înţeles că trebuie să avansăm mai repede cu integrarea pentru Balcanii de Vest