Europenii l-au surprins pe preşedintele rus Vladimir Putin prin unitatea şi deciziile lor de când a început invazia Rusiei asupra Ucrainei şi susţin politica occidentală de a tăia punţile cu Moscova, dar în acelaşi timp se tem de dificultăţile economice generate de un conflict prelungit, potrivit unui studiu publicat miercuri de think-tank-ul European Council on Foreign Relations (ECFR) şi realizat pe baza unor sondaje efectuate în zece state europene, ce relevă, printre altele, şi diferenţe semnificative între opiniile cetăţenilor români şi polonezi.

Conform studiului denumit ''Pace versus Justiţie: Diviziunea europeană care urmează asupra războiului în Ucraina'' (Peace versus Justice: The coming European split over the war in Ukraine), majoritatea celor 8.000 de cetăţeni europeni intervievaţi în aceste state (Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Regatul Unit, Spania şi Suedia) sunt de acord că Rusia se află la originea declanşării conflictului şi o consideră principalul obstacol în calea unui acord de pace.

Sondajul realizat de institutele Datapraxis şi YouGov în perioada 28 aprilie - 11 mai arată că deşi europenii sunt majoritar de acord asupra responsabilităţii Rusiei în conflictul din Ucraina (73% dintre persoanele chestionate), există un clivaj între cei care doresc ca războiul să se termine cât mai repede (tabăra ''Păcii'') şi cei care cred că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru încălcarea dreptului internaţional (tabăra ''Justiţiei'').

Tabăra ''Justiţiei'' este cel mai bine reprezentată în rândul polonezilor, cu 41%, faţă de 16% cei din tabăra ''Păcii''. La cealaltă extremă se află Italia, cu 52% adepţi ai păcii, faţă de 16% care cer să se facă justiţie în acest război, urmată de Germania, cu un raport între cele două tabere de 49% la 16%, şi de România, cu 42% dintre intervievaţi aflaţi în tabăra ''Păcii'' şi 23% în cea a ''Justiţiei''.

Susţinătorii ''Păcii'' - majoritari pe ansamblul sondajului, aceştia fiind în minoritate doar în Polonia şi sunt majoritari la limită în Regatul Unit (22% faţă de 21%) - nu vor un război prelungit şi doresc ca acesta să se încheie cât mai curând, chiar şi cu preţul unor pierderi teritoriale pentru Ucraina, iar mulţi se tem că războiul din Ucraina va aduce prejudicii Uniunii Europene, în timp ce SUA şi China reuşesc să evite consecinţele economice grave ale conflictului.

Sentimentul dominant este că guvernele europene se concentrează prea mult asupra acestui război, în detrimentul altor probleme cu care se confruntă cetăţenii lor (cum ar fi de exemplu problema inflaţiei), impresie pe care o au 42% dintre cei chestionaţi, alţi 36% considerând că războiul ruso-ucrainean primeşte atenţia cuvenită din partea propriilor guverne.

Polonia şi România sunt singurele din cele zece ţări cuprinse în cercetare unde mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate cred că guvernele lor acordă prea multă atenţie războiului din Ucraina.

Principalele preocupări ale europenilor faţă de acest conflict privesc implicaţiile lui asupra nivelului de trai şi ameninţarea unei escaladări nucleare. Dar în timp ce germanii, italienii şi francezii sunt mai preocupaţi de efectele războiului asupra preţurilor, inclusiv ale celor la energie, suedezii, britanicii, polonezii şi românii sunt mai preocupaţi de ameninţarea unui război nuclear.

Între Polonia şi România - singurele ţări est-europene şi care au graniţă comună cu Ucraina cuprinse în acest studiu - apar diferenţe importante de percepţie în rândul opiniei publice. Astfel, în Polonia 83% dintre cei intervievaţi consideră Rusia responsabilă pentru conflict, procent ce coboară la 58% în România. De asemenea, 74% dintre polonezii chestionaţi consideră Rusia drept principalul obstacol în calea păcii, opinie împărtăşită numai de 42% dintre românii participanţii la sondaj.

Cât despre trimiterea de arme Ucrainei, această acţiune este sprijinită de 78% dintre polonezi, faţă de numai 46% dintre românii chestionaţi. Polonezii susţin în plus o eventuală trimitere de trupe în sprijinul Ucrainei (46% faţă de 30% care se opun), în timp ce românii se opun clar unui asemenea demers (44% contra faţă de 26% pentru trimiterea unor trupe în sprijinul armatei ucrainene).

Pe de altă parte, din cele zece state examinate, numai în Polonia, Germania, Suedia şi Finlanda creşterea bugetului apărării beneficiază de un sprijin important în rândul opiniei publice.

Pe ansamblu, această evoluţie a opiniei publice riscă să fractureze unitatea poziţiei europene asupra războiului ruso-ucrainean şi se deschide o prăpastie între poziţia a numeroase guverne europene şi opinia publică din ţările lor, constată Mark Leonard et Ivan Krastev, coautorii raportului. Aceştia avertizează liderii europeni asupra oricărei ''poziţii maximaliste'' în conflictul ruso-ucrainean şi le sugerează să rămână fermi faţă de Rusia, dar în acelaşi timp prudenţi faţă de riscurile unei escaladări.

''Rezilienţa democraţiilor europene'', concluzionează ei, ''depinde în mare măsură de capacitatea guvernelor lor de a menţine sprijinul cetăţenilor faţă de politicile potenţial nefaste'', cum ar fi embargoul asupra petrolului rusesc care va contribui la creşterea preţurilor la energie şi va avea repercusiuni asupra economiilor europene. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea)