Invazia rusă în Ucraina, care a ajuns vineri în a 100-a zi, provoacă un cutremur pe piaţa de energie, ce afectează în principal Europa, unde Rusia este cel mai mare exportator de petrol şi gaze, la care se adaugă preţul ridicat al electricităţii, relatează agenţia EFE.

Deşi aprovizionarea cu energie înregistra deja costuri ridicate încă de la începutul anului, ca urmare a scumpirii unor materii prime şi a revenirii mobilităţii după pandemie, războiul declanşat pe 24 februarie nu a făcut decât să agraveze situaţia.

În plus, preţurile au fost afectate şi de sancţiunile economice pe care Uniunea Europeană le-a impus Rusiei, precum recentul embargou pentru petrolul rusesc exportat pe cale maritimă, la care se adaugă intenţia blocului comunitar de a reduce, gradual, dependenţa energetică de Moscova.

Însă, procesul de "deconectare" a celor 27 de state membre continuă să întâmpine obstacole din cauza dificultăţilor unor ţări de a-şi înlocui sursele de aprovizionare ruseşti, dată fiind dependenţa ridicată de acestea, aşa cum este cazul Germaniei, Ungariei sau Republicii Cehe, scrie EFE.

Petrolul s-a scumpit cu 21%

În acest context, una dintre materiile prime care a resimţit cel mai mult efectele războiului din Ucraina a fost petrolul, concret petrolul Brent, de referinţă în Europa, al cărui preţ a crescut cu peste 21% începând cu 23 februarie, cu o zi înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, până în prezent.

Preţul barilului a încheiat ziua de joi la 117,54 dolari, în ultimele săptămâni depăşind chiar pragul de 120 de dolari, faţă de circa 97 de dolari înainte de conflictul armat.

În ultimele săptămâni, preţul acestei materii prime a menţinut o tendinţă de creştere în faţa posibilităţii ca UE să dea un veto pentru petrolul rusesc, aşa cum s-a şi întâmplat, şi a efectelor pe care această decizie le-ar putea avea în ceea ce priveşte oferta, în contextul unei cereri globale în creştere după pandemie.

Veto-ul UE va afecta efectiv 90% din importurile ruseşti ale Vechiului Continent. Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, împreună cu un grup de ţări producătoare, printre care şi Rusia, a decis să crească producţia prevăzută în vară, cu intenţia de a scădea preţurile.

Foto: (c) GABRIEL PETRESCU/AGERPRES FOTO

Preţul carburanţilor a explodat în toată Europa

Pe de altă parte, scumpirea petrolului are un efect direct în preţul pe care îl plătesc consumatorii când îşi alimentează autovehiculele cu benzină sau motorină, doi carburanţi ale căror preţuri au înregistrat săptămâni de maxime istorice, în pofida ajutoarelor aprobate de mare parte dintre guvernele europene.

Astfel, conform datelor ultimului Buletin Petrolier al UE, benzina a atins un preţ mediu de 2,01 euro pe litru, iar motorina de 1,856 euro.

Media înregistrată înainte de invazia rusă era de 1,71 euro la benzină şi 1,591 euro la motorină, ceea ce înseamnă că cei doi carburanţi s-au scumpit cu circa 18% şi, respectiv, 17%.

Această situaţie a determinat o serie de guverne europene să ia măsuri economice pentru a atenua efectul pe care această majorare de preţuri îl are asupra buzunarului consumatorilor, aşa cum a fost cazul Guvernului spaniol.

Astfel, Executivul lui Pedro Sanchez a aprobat o reducere de 20 de cenţi pe litru pentru toţi consumatorii, măsură care iniţial era prevăzută până la 30 iunie, dar ulterior a fost prelungită cu alte trei luni.

Gazele, exceptate de la sancţiuni

O altă materie primă în cazul căreia Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi de care depind o mare parte dintre statele europene este gazul natural, însă Uniunea Europeană nu intenţionează momentan să o includă pe lista de sancţiuni.

Astfel, deşi unele ţări au o dependenţă limitată faţă de gazul rusesc, aşa cum este cazul Spaniei, cu mai puţin de 10% din consumul naţional, altele, precum Germania sau Republica Cehă, ar avea multe probleme dacă ar trebui să înlocuiască gazele ruseşti în termen scurt.

Gigantul rus Gazprom, proprietate a Kremlinului, a început deja să taie în ultimele săptămâni furnizarea de gaze într-o serie de ţări europene - Polonia, Finlanda şi Bulgaria - fiindcă acestea au refuzat să plătească în ruble.

Foto: (c) ANATOLY MALTSEV/EPA

În acest context, de când a început războiul, UE şi ţările membre caută noi parteneri comerciali care să le permită să renunţe la gazul din Rusia în iarna viitoare, precum Qatar, SUA, Azerbaidjan sau Algeria, subliniază analiza EFE.

Electricitatea, victimă colaterală

Incertitudinile în privinţa aprovizionării cu gaze şi majorarea preţului acestora au provocat efecte colaterale pe pieţele angro de energie electrică de pe tot continentul, care, de aproape un an, înregistrează niveluri ridicate record.

Astfel, electricitatea are preţuri în creştere de la finele verii trecute, din cauza scumpirii gazelor naturale. Această situaţie a făcut ca Spania şi Portugalia, de exemplu, să aprobe un mecanism care limitează preţul gazelor naturale folosite pentru generarea de electricitate, o măsură care intră în vigoare luna această şi va reduce factura la energie electrică cu circa 20%. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)