România a impresionat prin "empatie şi generozitate" în cazul primirii refugiaţilor, şi-a depăşit limitele atât prin mobilizare, cât şi prin coordonare şi a trecut de la răspuns de urgenţă la planificare pe termen mediu şi lung, a afirmat Ligia Deca, consilier prezidenţial, marţi, la Conferinţa internaţională dedicată incluziunii în educaţie şi protecţiei copiilor vulnerabili şi refugiaţi.

Departamentul pentru responsabilitate Socială Comunitară şi Grupuri Vulnerabile a organizat, la Palatul Parlamentului, Conferinţa internaţională "Învăţând din experienţă, pregătim viitorul - Consolidarea sistemului românesc de educaţie şi servicii sociale prin schimb de experienţă şi de bune practici".

"România a impresionat deja prin empatie şi generozitate când vine vorba de primirea refugiaţilor care fugeau de conflictul din Ucraina. Am dovedit deja că ne putem mobiliza în toate mediile - în mediul societăţii civile, care şi-a depăşit limitele atât prin mobilizare, cât şi prin coordonare; la nivelul cetăţenilor simpli, care din prima dimineaţă a conflictului s-au dus la graniţă şi i-au primit în casele lor şi le-au oferit tot ceea ce aveau ei mai bun celor care fugeau din calea bombardamentelor; autorităţile centrale şi locale, care au descoperit noi modalităţi de corelare atât cu societatea civilă, cât şi între diferitele niveluri administrative, toate acestea cu sprijinul organizaţiilor internaţionale. România nu s-a mai confruntat cu un asemenea val de refugiaţi (...), nu aveam această experienţă a mobilizării la scară largă. Curba de învăţare a fost foarte abruptă, ne-am depăşit limitele şi am trecut de la răspuns de urgenţă la planificare pe termen mediu şi lung", a precizat Deca.

Deca a relevat rapiditatea cu care Ministerul Educaţiei a luat decizii pentru ca toţi copiii ucraineni să se poată înscrie în şcolile româneşti, pentru educaţie şi pentru întoarcerea la normalitate, subliniind că toate sistemele pe care le dezvoltă acum statul român vor contribui la creşterea calităţii vieţii şi a integrării educaţionale pentru toţi copiii de pe teritoriul ţării.

"Preşedintele României a spus, încă din primele zile de după conflict, niciun ucrainean şi niciun ucrainean şi nicio ucraineancă nu vor fi întorşi de la graniţă. Acest lucru înseamnă şi faptul că ei trebuie să se simtă în siguranţă, să fie sprijiniţi şi să poată duce o viaţă normală, atât cât se poate. Aş dori să remarc aici, de exemplu, rapiditatea cu care Ministerul Educaţiei, la numai şapte zile după conflict, a dat ordinele de ministru ca toţi copiii ucraineni să poată să se înscrie în şcolile româneşti, pentru că şcoala nu înseamnă numai educaţie, înseamnă şi întoarcerea la normalitate (...). Şcoala este şi locul în care putem identifica nevoile mai complexe de ajutor ale copiilor ucraineni şi ale familiilor ucrainene. Este locul în care putem vedea dacă au nevoie de asistenţă pentru angajare, de exemplu, putem da asistenţă psihologică, putem gândi sisteme de distribuţie performantă pentru toate tipurile de ajutor, pe care Guvernul României deja le oferă la nivel legislativ. Tot ceea ce facem acum pentru copiii ucraineni va rămâne la nivel de capacitate, pentru a adresa mai bine nevoilor copiilor români. Toate sistemele pe care acum le punem la punct (...) vor rămâne pentru a creşte calitatea vieţii şi a integrării în sistemul de educaţie pentru toţi copiii de pe teritoriul României", a conchis consilier prezidenţial.

Senatorul USR Ştefan Pălărie a arătat că este nevoie de toate eforturile pe care statele vecine de graniţă cu Ucraina le pot oferi acestei ţări, a menţionat că România a avut un rol "extrem" de important până acum, inclusiv prin voluntariat spontan al oamenilor şi a prezentat o iniţiativă legislativă menită să protejeze persoanele vulnerabile refugiate din calea războiului.

"Legat de zona legislativă, o să punctez câteva elemente pe care noi, parlamentarii USR, le-am iniţiat şi pentru care sperăm să primim sprijinul de a le transforma în realitate. Avem depusă o iniţiativă legislativă care îşi propune să protejeze persoanele vulnerabile refugiate din calea războiului, azilante sau neazilante doar aflate în tranzit, prin crearea unei platforme cu ajutorul căreia să se poată declara tranzitul prin România, transportul sau cazarea pe care o primesc la diferiţi voluntari, interdicţia ca aceste forme de ajutor să fie acordate de persoane care au istoric de fapte de violenţă împotriva altor persoane şi de asemenea obligaţia instituţiilor de a informa aceste persoane, la punctele de trecere a frontierei, despre posibilele pericole, dar şi despre această platformă în urma căreia alte instituţii să poată face verificări că aceste persoane se află în deplină siguranţă", a explicat Pălărie.

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, s-a referit la modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte mobilitatea studenţilor şi posibilitatea de înmatriculare a elevilor proveniţi din Ucraina, cu statut de audient în prima etapă, dar cu posibilitatea acestora de a urma cursurile de învăţământ românesc, în condiţiile în care deţin sau nu documente pentru recunoaşterea studiilor efectuate până în acest moment în Ucraina.

"Asigurarea condiţiilor de hrană şi masă pentru copiii şi tinerii proveniţi din zona de conflict, posibilitatea de a fi înscrişi la liceu elevii care termină gimnaziul, fără examen şi pe locuri suplimentare peste numărul maxim al locurilor alocate pentru elevii români, suport pentru participarea la cursuri de pregătire lingvistică. Toate aceste măsuri se regăsesc într-un plan pe care l-am elaborat la Ministerul Educaţiei, un grup de lucru format din experţi din cadrul MEN, din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale şi, nu în ultimul rând, reprezentanţi ai societăţii civile", a spus Lixandru.

La eveniment a participat Stephen Omollo, CEO-ul Plan International, un actor relevant la nivel mondial în ceea ce priveşte educaţia incluzivă, incluziunea copiilor, egalitatea de şanse între fete şi băieţi. AGERPRES/(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)