Sezonul turistic 2022 va fi unul crucial pentru agenţii economici din Delta Dunării, având în vedere efectele războiului din Ucraina, creşterea preţurilor la utilităţi, alimente şi combustibil, în condiţiile în care rezervaţia este deja considerată printre cele mai scumpe destinaţii de vacanţă din România.

Rezervările primite la începutul acestui an de unii operatori turistici le-au dat încredere iniţial, însă izbucnirea războiului din Ucraina le-a răsturnat planurile.

"Rezervările pentru 2022 arătau extraordinar, dar izbucnirea conflictului din Ucraina a dus la anularea grupurilor de turişti străini cel puţin în perioada asta de primăvară. Am avut cea mai slabă ocupare de Paşte şi de 1 Mai din ultimii nouă ani, sub jumătate faţă de ocuparea obişnuită de aceste sărbători. Cu toate acestea, rezervările din mai-iunie arată extraordinar de bine", a declarat pentru AGERPRES directorul unei unităţi turistice din Uzlina, Dan Ghinescu.

Creşterea preţurilor practicate pentru utilităţi şi carburanţi duce inevitabil la noi tarife, dar acestea nu s-au mărit foarte mult, spune acesta.

"Nu am ridicat tarifele decât cu foarte puţine procente la cazare cu mic dejun inclus. La mâncare încă nu am ridicat consistent preţurile, pentru că riscăm să depăşim o limită de suportabilitate. Un sejur în Deltă este oricum unul scump. În mod evident, am ridicat tarifele transportului cu barca. O problemă cu care ne confruntăm tot mai acut este că preţul materiei prime de bază, a peştelui pe care-l cumpărăm de la cherhanale, s-a ridicat îngrozitor de mult. Am ajuns să dăm 30 şi ceva de lei pe kilogramul de crap sau de somn. Avem pierderile de rigoare când curăţăm peştele şi am ajuns ca preţul peştelui de Dunăre, cumpărat cu factură, să fie mai mare decât cel al unui kilogram de carne de porc sau de vită. Vă mai dau un exemplu, icrele de ştiucă le cumpărăm acum cu 500 de lei kilogramul, acum doi ani erau 200 de lei şi ceva, iar anul trecut erau 350 de lei maxim", a afirmat Ghinescu.

Micii transportatori din Deltă au anunţat că vor creşte preţurile cu cel puţin 10 lei de luna viitoare, în contextul în care numărul turiştilor înregistraţi acum este mai mic cu cel puţin 50% faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Din punct de vedere economic nu e bine deloc, pentru că avem doar turism de weekend şi asta ne afectează în mod direct. Mai mult, avem doar un singur sens încărcat, în timp ce celălalt este gol. (...) Avem o scădere a turismului de cel puţin 50% şi ne este greu să menţinem personalul", a precizat preşedintele Asociaţiei Operatorilor Navelor de Agrement şi Transport Rapid, Ştefan Ivanov.

La Sulina, tabăra, care se deschidea de obicei la începutul lunii mai, acum este închisă, iar Farul vechi, aflat în imediata apropiere, este în continuare în reparaţii. La singurul obiectiv muzeal vizitabil - expoziţia ''Sulina veche'' - este rând, iar proprietarul Gheorghe Comârzan este nemulţumit din cauză că autorităţile nu se implică în promovarea turistică a zonei prin punerea în valoare a obiectivelor de interes naţional.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

"Vrem turism în Sulina, dar nu s-a ocupat nimeni de amenajarea farurilor de la gura de vărsare care marcau acum mai bine de un secol şi jumătate intrarea în Europa. Cele două faruri se află în paragină, ele au fost plimbate de la un proprietar la altul, terenul la primărie, apoi la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, care spune că nu face turism, şi tot aşa ne învârtim în jurul cozii. De aceea am ajuns să fac expoziţia în ograda mea", le spune vizitatorilor Gheorghe Comârzan.

Pe drumul spre plaja de la Marea Neagră, trecătorii observă cu uşurinţă că trotuarul din lemn este impracticabil, iar la capătul lui, ca dovadă a cel puţin lipsei de interes, vegetaţia acoperă căsuţele din lemn construite în urmă cu aproape zece ani pe bani europeni.

Un copil caută scoici pe malul mării, iar în spatele lui, sub o umbrelă din stuf, este o grămadă de pet-uri. În apropiere, la capătul pasarelei care ar fi trebuit să se oprească în apă, dar din cauza calculelor greşite acum se termină în nisip, la câţiva metri de valuri, un grup de tineri stă de vorbă.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

Anul acesta, delfinii se văd tot mai des aproape de bara Sulina, iar un localnic care-i conduce pe turişti până la epava navei Turgut S ştie motivul.

"Apa se încălzeşte mai repede decât în anii trecuţi, iar delfinii vin datorită hranei. La gurile Dunării au ajuns hamsiile, stavrizii şi de aceea apariţia delfinilor e destul de timpurie. Dacă înainte îi vedeam răzleţ doar în iunie şi august, acum îi vedem până toamna târziu", a afirmat Paul Ştefan, din Sulina.

Străzile celui mai estic oraş al Uniunii Europene sunt însufleţite în serile de weekend de hainele colorate ale tinerilor membri ai ansamblurilor folclorice care participă la evenimentele organizate de autorităţi.

"Eu sunt membru al ansamblului elen din oraş. Am rădăcini greceşti", mărturiseşte singurul ghid autorizat din Sulina, Mihai Călin.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

Este nemulţumit din cauză că anul trecut foarte mulţi turişti au venit cu bărcile proprii în Deltă, iar la plecare unii dintre ei au lăsat gunoaie.

"Noi, ca localnici sau operatori de turism, toţi ne autorizăm la Administraţia Deltei. Ai nevoie de un dosar de acte cu locuri de depozitare gunoi, permise ş.a.m.d., or cei care vin nu sunt controlaţi de autorităţi. Ei vin şi pleacă, iar mare parte din ei lasă în urma lor gunoaie. Unii dintre ei nu ştiu foarte bine să conducă, merg pe canale înguste cu bărci foarte mari, cu motoare foarte puternice şi asta a făcut să distrugă şi flora, dar şi fauna, pentru că pur şi simplu aruncau pe mal cuiburile cu ouă sau pui de pasăre", a declarat Mihai Călin.

El le recomandă turiştilor să păstreze curăţenia şi, pentru a evita să fie dezamăgiţi, să le ceară celor care organizează excursii o dovadă scrisă a faptului că cei care îi însoţesc sunt ghizi.

"Oriunde ar veni în Deltă, să aibă grijă să nu lase mizerie în urma lor dacă vor ca şi ceilalţi turişti să vadă acelaşi spectacol al naturii. (...) Poate că nu-şi dau seama, dar peste câţiva ani, atunci când vor veni copiii lor aici, dacă lasă mizerie, şi ei vor găsi mizerie. Noi suntem prea puţini ca să adunăm în urma lor gunoaiele. Să fie inspiraţi şi să caute un ghid ca să înţeleagă ceva din Deltă. Sunt foarte mulţi barcagii aduşi din afara Deltei care nu cunosc zona, dar dacă eşti îndrumat de un ghid vei rămâne cu o amintire frumoasă şi revii în Deltă. Ei pot să caute pe forumul ghizilor sau întreabă. Trebuie să ceară un brevet sau un atestat de ghid. La noi nu s-a înfiinţat o poliţie a turismului şi atunci oamenii mint şi îşi pun pe bannere excursii cu ghid, dar dacă îi pui să-şi arate documentele vei vedea că nu au", a mai spus Mihai Călin.

Avantajul oraşului Sulina este că oferă acces vizitatorilor atât la Marea Neagră, cât şi în Delta Dunării, excursiile în pădurile Letea sau Caraorman fiind foarte căutate.

Drumul până în Pădurea Caraorman, una dintre zonele strict protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, se parcurge atât cu barca, cât şi cu maşina, iar la capătul lui turiştii întâlnesc una dintre cele mai nordice păduri subtropicale din lume, cu plante care se luptă pentru lumină.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

"Aici, se întâlnesc 12 specii de plante căţărătoare. Cea mai deosebită dintre ele este liana grecească. Se spune că nicăieri în lume nu se mai întâlneşte cu stejarul în aceeaşi pădure. E o mică luptă între plantele căţărătoare şi stejari pentru lumină. Stejarul are nevoie de foarte mult soare pentru a se hrăni şi renunţă la crengile de jos. Rămân doar cele de sus care prind lumină. Mulţi spun că arborii uscaţi sunt pe moarte, dar de fapt stejarii trăiesc până la 1.500 de ani, iar aceştia, la 600-700 de ani, sunt încă la prima tinereţe", spune ghidul unui grup de turişti, Cristian Conţolencu, din Caraorman.

Aşa cum îi stă bine unei zone turistice, pădurea are şi copaci cu legende şi poate că cele mai multe dintre ele sunt legate de Stejarul îngenunchiat, un arbore ale cărui crengi aplecate spre dunele de nisip au prins rădăcini.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

"O fată şi un băiat cazac urmau să facă nunta, dar un turc foarte îndrăgostit de fată, în seara nunţii, a furat-o. În urma lor, au plecat cazacii, i-au prins pe turci şi i-au omorât. Şi unde a curs sângele turcilor a crescut stejarul îngenunchiat. Acum, depinde de cine spune povestea, pentru că, dacă o zicea un turc, atunci turcii ar fi învins, fata ar fi căzut în genunchi, a plâns şi unde au căzut lacrimile a crescut stejarul îngenunchiat", a povestit Conţolencu.

După plimbarea în pădure, turiştii se pot opri la biserica din sat.

"Avem icoane de la 1850, 1870, 1890, o cruce de procesiune de sorginte slavă cu vulturul bicefal de la 1890. Unii turişti vin, alţii se grăbesc şi sunt dornici să meargă la stejari, dar toată lumea e bine-venită oricând. Chiar dacă nu sunt eu aici, este cineva mereu care are cheie şi poate să deschidă biserica oricând", dă asigurări preotul bisericii din Caraorman, Florian Dumitrescu.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

Şi dacă plimbarea i-a înfometat pe vizitatori, unul dintre punctele gastronomice locale le oferă storceag din somn, peşte prăjit cu mămăligă şi usturoi, gogoşi, o carafă cu vin şi o sticlă cu apă, iar celor care vor să evite peştele - un meniu pe bază de pui.

"Preţul meniului este anul acesta 65 de lei, după ce anul trecut a fost la început 50 de lei, apoi 55 de lei. Şi preţul peştelui a crescut. Anul acesta a fost o creştere a preţului la alimente, al utilităţilor, am preferat să nu majorăm tarifele foarte mult, în ideea că toată lumea resimte aceste majorări şi toată lumea vrea să iasă din casă. Preferăm să nu ne lăcomim, chit că nu se va simţi la fel profitul", a arătat proprietara punctului de gastronomie locală din Caraorman, Marianti Antoanela Conţolencu.

Unii turişti spun că preţurile nu sunt exagerate.

"E a patra oară când venim aici şi ne place. Pădurea este un loc care mi se pare încărcat cu o energie specială, care mă linişteşte, plimbarea cu barca până aici este relaxantă şi recomand tuturor să vină să încerce experienţa şi sunt convinsă că se vor întoarce şi ei la fel ca noi. Pentru această zonă aş mai suporta o creştere de preţ", a afirmat Ionela Agache, din Constanţa.

La Caraorman nu sunt pensiuni, din cauză că satul nu are reţea de alimentare cu apă potabilă, iar în lipsa acesteia orice finanţare europeană este imposibil de atras pentru amenajarea unui loc de cazare. Aşa se face că pescuitul este în continuare un mod de viaţă pentru localnici.

"Când eram mic, mergeam cu bunicul la pescuit şi era o bucurie să vezi plasele pline cu peşte. Abia aşteptam să ajung la plase. Acum nu mai sunt pline. Când eram copii, prindeam caii ăia sălbatici, îi fugăream prin pădure, îi călăream şi ne bucuram de fiecare minut", povesteşte un pescar din satul Caraorman, Renato Munteanu, în vârstă de 35 de ani.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

El spune că se prinde tot mai puţin peşte, din cauza lipsei decolmatărilor şi a populărilor.

"Nu sunt capturile care erau înainte. Noi, la Caraorman, aveam 150 de pescari, iar acum suntem vreo 25. Atunci, erau iazuri special amenajate pentru popularea zonei. Acum, ele sunt abandonate şi nu se mai ştie nimic de ele, iar peştele a ajuns să fie considerat un lux. Sunt multe locuri în Deltă care aduc peşte de la supermarket", a menţionat tânărul pescar.

Nu este uşor să fii pescar în Deltă, iar alternativele pentru localnici sunt turismul şi creşterea animalelor, cele două activităţi putând fi uşor îmbinate, potrivit lui Ştefan Nechifor, în vârstă de 30 de ani, din Murighiol.

"Noi ne ocupăm cu creşterea animalelor. Vara, având timp liber, facem şi turism. Începutul de an a fost mai slab faţă de ce se întâmpla în pandemie, pentru că acum lumea se fereşte de război. Străinii evită să mai vină la noi pentru că suntem foarte aproape de Ucraina. Cred că scăderea e de 50% faţă de luna mai a anului trecut. Am crescut preţurile. Anul trecut, o cameră costa 150 de lei, iar anul acesta este de 180 de lei. Excursiile s-au scumpit cu 20-30 de lei", a afirmat Ştefan Nechifor.

La Sulina, unii proprietari de pensiuni spun că au majorat preţurile la cazare cu circa 15%.

"Numărul turiştilor este mai mic cu 60% faţă de anul trecut. Sperăm ca lucrurile să se aşeze, iar oamenii să înceapă să vină în sezon. Am mărit preţurile cu circa 15%, iar din punctul meu de vedere este suficient", consideră proprietarul unei pensiuni din oraş, Dragoş Ioniţă.

Un alt manager de pensiune nuanţează şi spune că preţurile peştelui s-au aliniat la nivelul maxim.

"Faţă de anul trecut, preţul peştelui a crescut cu 20-30%, iar de la firmele care trimit peşte din Tulcea e o creştere de 40%, poate chiar mai mult. Deocamdată, suportăm lejer majorarea, pentru că nu prea avem turişti, dar în sezon ne va obliga să creştem preţurile cu cel puţin 15-20%. Faţă de anii trecuţi, diferenţa pe preţul pe kilogram s-a uniformizat în sus. A crescut aşa de mult preţul peştelui de calitate inferioară încât cine comandă o porţie de şalău plăteşte la fel cât ar scoate din buzunar pe o porţie de hamsie", a subliniat administratorul unei pensiuni din oraşul Sulina, Dan Nicolae.

În Deltă, sezonul turistic a început cu evenimente de weekend care pot fi considerate de bun augur pentru operatorii economici, însă nu întotdeauna aglomerările pe perioade scurte sunt dintre cele mai profitabile pentru localnici. Războiul din Ucraina şi explozia preţurilor la alimente, utilităţi şi combustibili vor selecta însă în acest sezon estival turiştii care vor ajunge în Rezervaţie. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)