Căutarea unor soluţii la problemele reale ale comunităţii, precum gradul ridicat de poluare din municipiul Craiova, generată de diverşi factori, sau lipsa unui site în limba engleză de promovare turistică a oraşului, a fost principalul obiectiv pentru elevii Colegiului Naţional "Fraţii Buzeşti" din Craiova care au participat la două proiecte Erasmus+, ce urmăresc necesitatea unor schimbări fundamentale în şcolarizarea de bază.

Cei 22 elevi implicaţi în proiectele "Young students as critical science detectives" şi "Mission Based Learning" au avut posibilitatea să pună în aplicare cunoştinţele teoretice acumulate, mai ales în domeniul ştiinţelor, care sunt tot mai puţin atractive pentru generaţia de azi, să înveţe ce înseamnă munca în echipă, să lucreze într-o limbă străină, dar şi să descopere atât minusurile, cât şi plusurile învăţământului din România.

"Proiectul 'Young students as critical science detectives' a început în septembrie 2019 şi s-a finalizat în martie 2022, iar elevii care au lucrat ca "detectivi critici de ştiinţe" au realizat în cei doi ani şi jumătate o amplă cercetare cu privire la problemele de mediu existente în oraşul Craiova, arătând un mare interes faţă mediul din oraşul lor. Cred că una dintre cele mai importante activităţi a fost documentarea cu privire la groapa de gunoi a Craiovei - depozitul Mofleni. Monitorizând presa locală şi purtând diverse discuţii în cadrul unor mese rotunde sau dezbateri, au ajuns la concluzia că poluarea oraşului este o problemă majoră care trebuie rezolvată, iar principala cauză a acestei probleme este colectarea şi eliminarea inadecvată a deşeurilor. Ei au tras astfel mai multe semnale de alarmă în comunitate, pentru a determina factorii decidenţi să rezolve această problemă de mediu", a declarat, pentru AGERPRES, prof. Camelia Buzatu, coordonatorul proiectelor.

Daria Iancu şi Mihai Cealîcu, elevi în clasa a XI-a, au lucrat ca "detectivi" ai cauzelor poluării din Craiova, bazându-se pe date ştiinţifice şi ajutându-se de materiile studiate, precum fizica, biologia, chimia. "Proiectul nostru 'Critical Science Detectives', care a fost şi premiat, a fost special, pentru că pe lângă beneficiile de a lucrat în echipă, de a învăţa să comunici cu alţi elevi, noi ne-am confruntat cu probleme reale din Craiova şi din România, şi anume poluarea. Am studiat poluarea ajutându-ne de materiile studiate, precum fizică, biologie, chimie, am învăţat să studiem efectele poluării, zonele afectate de poluare şi alternative la poluare, metode prin care putem reduce. Vom continua şi cu alte acţiuni, pentru că dorim să schimbăm această situaţie care ne afectează vieţile tuturor", a afirmat Daria Iancu.

Şi pentru Mihai Cealîcu implicarea în proiectul "Critical Science Detective" a reprezentat un mod de a observa probleme din comunitate şi înţelege dimensiunea acestora asupra vieţii oamenilor. "Prima dată am intrat în contact cu acest proiect în clasa a IX-a când am avut de ales între cele două proiecte şi m-am gândit că a fi detectiv şi a combate probleme din viaţa noastră de zi cu zi ar fi ceva foarte interesant şi o noutate, cel puţin pentru mine. După ce am fost admis, ni s-a propus să venim cu o problemă din societatea noastră şi majoritatea dintre noi ne-am gândit la poluare, un fenomen cu care noi intrăm în contact zi de zi prin cele mai mărunte lucruri. Şi am vrut să descoperim mai multe despre acest fenomen: de unde vine, cum se manifestă, ce urme lasă în viaţa noastră, cum îl putem combate etc. Astfel, am organizat nişte misiuni, am observat efectele poluării pe plante, atât poluarea apei, a solului, cât şi a aerului şi toate aceste misiuni practic ne-au deschis ochii pentru dimensiunea colosală a poluării şi a riscurilor la care cu toţii suntem expuşi. Din acest motiv ar trebui să fim conştienţi că tot ce facem rău în natură se răsfrânge asupra noastră şi să şi acţionăm în acest sens", afirmă Mihai Cealîcu.

În cadrul proiectului "Mission Based Learning", elevii de la Colegiul Naţional "Fraţii Buzeşti" au realizat site-ul bilingv discovercraiova.com, pentru promovarea oraşului, site pentru care s-au documentat, au realizat atât materialele foto şi video, cât şi partea de IT, de care s-a ocupat David Dricu.

"Când am fost contactat de doamna profesoară în legătură cu realizarea unui site turistic, prima oară m-am gândit că este un proiect foarte ambiţios şi nu ştiam dacă puteam să fac faţă cerinţelor, pentru că am început toţi practic de la zero, iar cunoştinţele mele în domeniul programării, în domeniul IT nu erau aşa de vaste. Eram în clasa a IX-a şi lucrând pe parcurs m-am pus la încercare şi până la urmă am reuşit să scoatem un proiect bun, de calitate. Am ştiut de la început că va fi foarte mult de muncă, dar am acceptat, pentru că până acum oraşul Craiova nu avea nimic de acest fel. Site-ul nostru este unic, este singurul site bilingv şi exclusiv despre Craiova, este bine documentat, a presupus o muncă de echipă: eu împreună cu colegii mei ne-am plimbat pe la muzee, prin parcuri, am realizat materiale proprii, am făcut şi pozele şi la final suntem foarte mândri de cum am reuşit să punem totul cap la cap", a spus David Dricu, elev în clasa a X-a.

Un alt beneficiu al proiectului a fost că elevii au reuşit să pună în practică cunoştinţele teoretice, aspect despre care spun că este mai puţin abordat la clasă. "Cred că proiectul ne-a dat oportunitatea să depăşim barierele pe care ni le impune învăţământul românesc prin prisma faptului că şcoala se focusează foarte mult pe parte teoretică, mai mult decât pe aplicabilitate în viaţa de zi cu zi. De aceea, toate activităţile noastre, fie că vorbim despre nevoia de a aduna informaţii, de a interacţiona cu oameni ca să facem rost de ele, nevoia de a crea materiale scrise sau video după informaţiile adunate, de punerea în aplicare a principiilor de antreprenoriat memorate la clasă, ne-au arătat că ceea ce învăţăm se poate aplica în viaţa de zi cu zi , ceea ce este foarte important. Pe lângă asta, am învăţat cum să lucrăm în echipă, cum să cooperăm, să ne ascultăm unii pe alţii, să facem nişte prezentări bune, să ascultăm punctele de vedere ale fiecăruia şi să ajungem la un punct comun, pentru a ne putea prezenta aşa cum trebuie. Este o experienţă pe care o recomand şi altora să o încerce: să fie parte dintr-un astfel de proiect", este de părere Raluca Guran, elevă în clasa a X-a.

Mihnea Florin Zamfir, elev în clasa XI-a, care a realizat şi un filmuleţ despre cum au perceput ei perioada de pandemie şi carantina, s-a ocupat cu montajul materialelor video şi spune că un alt câştig al proiectelor este învăţarea de a lucra în echipă, în limba engleză. "M-am ocupat cu asamblarea videoclipurilor realizate şi, după mine, un plus al acestui proiect constă în faptul că am învăţat să lucrăm în echipă, nu numai între noi, dar şi cu cei din alte ţări. Am avut atât activităţi online, cât şi activităţi fizice în mobilitatea din Finlanda şi acest lucru ne-a determinat să învăţăm să lucrăm în echipă în limba engleză, ceea ce este foarte important în secolul XXI", a afirmat Mihnea Florin Zamfir.

Proiectele s-au desfăşurat şi în perioada de pandemie, iar acest aspect i-a ajutat pe elevii implicaţi să depăşească o serie de probleme generate de carantină şi restricţii, cum ar fi anxietatea, teama de a vorbi în public sau de necunoscut. "Pentru mine acest proiect a fost o experienţă foarte frumoasă, o oportunitate de socializare, să învăţăm să trecem peste barierele de anxietate socială sau de frica de a vorbi în public, mai ales în această perioadă de pandemie. Proiectul în sine a fost o şansă să cunoşti şi alte culturi, cum a fost în Finlanda, unde am cunoscut foarte multe persoane noi, o experienţă de neuitat, care ne ajută în dezvoltarea noastră personală", susţine Carla Artagea, elevă în clasa a XI-a.

De altfel, învăţarea prin misiuni - tema de bază a proiectului, i-a ajutat să acumuleze cunoştinţele mai uşor, mai alea că una o secţiune din proiect a constat în acţiuni de antreprenoriat. "Încă de la început mi s-a părut extrem de interesantă ideea de a învăţa prin misiuni, să facem ca învăţatul să fie mult mai uşor şi mult mai plăcut pentru noi. Experienţa în sine cu organizarea de târguri a fost pentru dezvoltarea personală şi culturală. Am învăţat cum să fim nişte mici antreprenori, cum să gestionăm preţurile, cum să vindem produsele. Experienţa în Finlanda a fost unică, am cunoscut foarte multe culturi şi foarte mulţi oameni diferiţi, ceea ce ne-a ajutat să ne îmbogăţim vocabularul, să devenim mult mai deschişi şi per total a fost o experienţă de neuitat", a spus Ana Maria Dumitraşcu, elevă în clasa a XI-a.

Pe lângă neajunsurile învăţământului din România, elevii au conştientizat şi punctele tari care îi ajută nu doar să se acumuleze uşor cunoştinţe, dar şi rolul în educaţia şi formarea personalităţii. "Un punct tare al învăţământului nostru ar fi disciplina. Deşi noi suntem obişnuiţi să scriem în caiete compuneri lungi, totuşi aceste lucruri ne disciplinează, ne învaţă să avem răbdare, ne dezvoltă gândirea, memoria. Acestea sunt beneficiile faptului că la noi se pune mai mult accent pe partea teoretică. Faţă de ceilalţi care deşi au şi ei o parte teoretică, dar nu este la fel ca la noi, cred că după un proiect de mobilitate, noi altfel vedem lucrurile. Şi de aceea consider că învăţământul românesc are şi problemele lui, dar nu este cu totul lipsit de calităţi", a spus David Dricu.

Proiectele le-au adus elevilor implicaţi deschidere pe comunicare, creativitate, inovare, prin perceperea unui alt mod de învăţare, după cum afirmă coordonatorul proiectelor, prof. Camelia Buzatu. "Învăţământul trebuie să se bazeze pe descoperire, pe inovare, însă pregătirea pentru examene necesită mult timp, întrucât cerinţele sunt sufocante. Ambele proiecte cereau o legătură cu nevoile comunităţii, trebuiau orientate către nevoile comunităţii, ceea ce, consider eu, am reuşit", spune Camelia Buzatu, care predă Fizica la Colegiul Naţional "Fraţii Buzeşti", o disciplină care este tot mai puţin atractivă pentru elevi, deşi studiile au arătat că societăţile dezvoltate acordă Fizicii o atenţie deosebită.

"Fizica este din ce în ce mai puţin atractivă, din ce în ce mai prost văzută de copii, pentru că li se pare materie grea, examenele sunt din ce în ce mai dificile, olimpiada este din ce în ce mai dificilă şi automat aspectele acestea îi fac să aleagă alte discipline. Dacă acum 2-3 ani aveam, din două clase, în jur de 30 de copii care dădeau Bacul la Fizică, acum sunt maxim 12, câte 5-6 elevi dintr-o clasă, deci scade numărul copiilor. Se dă din ce în ce mai greu, elevii se uită pe subiecte, văd că sunt dificile şi renunţă. Cred că şi pandemia a contribuit cumva. Fizica nu prea se face în şcoala generală şi când vin la liceu au foarte mari lacune şi nu reuşesc să recupereze şi atunci este în cădere liberă. Dar le-am explicat că o societatea care nu mai pune bază de fizică riscă să rămână în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea", a explicat Camelia Buzatu. AGERPRES(A - autor: Maria Mitrică, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES