Peste 6.000 de tone de produse alimentare, de igienă, medicamente şi dispozitive medicale au ajuns în Ucraina din hub-ul umanitar amenajat la marginea oraşului Tulcea de autorităţi judeţene şi organizaţii internaţionale, iar oficialităţile tulcene vor să ştie dacă acesta va fi sprijinit în vreun fel de Guvernul României.

Înfiinţarea hub-ului a fost o necesitate, deoarece niciun alt depozit de ajutoare din judeţ nu avea o capacitate suficient de mare, iar în condiţiile în care nicio instituţie a statului, ca de exemplu Consiliul Judeţean sau Prefectura, nu putea face nimic rapid, din cauza birocraţiei, filiala teritorială a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) a fost soluţia la îndemână.

"În prima lună de funcţionare a hub-ului, am primit finanţări din partea persoanelor fizice şi juridice din România, iar în aprilie, organizaţia din America a sponsorizat cheltuielile, 73.000 de euro. Avem 12 angajaţi, patru motostivuitoare, am închiriat maşini, am încărcat produse şi pe barje, am asigurat câte 100 de litri de combustibil pentru 170 de camioane din cele peste 130 trimise cu ajutoare în Ucraina. În total, am trimis peste 300 de camioane cu ajutoare, adică cel puţin 6.000 de tone de produse", a declarat pentru AGERPRES preşedintele ACoR, Eugen Ion.

Funcţionarea depozitului a fost gratuită până pe data de 21 martie, iar dacă pentru luna următoare cheltuielile au fost suportate de organizaţia Save Our Allies, cele din luna mai ar putea ridica probleme.

"Din luna aprilie nu mai aveam certitudinea că vom avea sponsorizări. Prin intermediul Prefecturii, am transmis un document către Guvernul României prin care le propuneam două variante - fie asigură banii de funcţionare, cu documente justificative, fie deschide el un hub şi-l gestionează mai departe. Până acum, nu am primit niciun răspuns", a mai spus preşedintele ACoR.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

Cristina Tofan este unul dintre voluntarii prezenţi în hub-ul de la marginea oraşului Tulcea încă de la începutul activităţii. A absolvit Facultatea Administrarea Afacerilor a Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi este consilier la cabinetul preşedintelui CJ.

"Un grup de prieteni ne-am întâlnit în Tulcea, în a doua zi a războiului din Ucraina, cu gândul de a duce 200 de porţii de mâncare caldă la Isaccea. Din vorbă în vorbă, au început să sune telefoanele din ţară prin care eram anunţaţi că vom primi ajutoare şi am început să ne gândim că nu avem unde să le adunăm şi să le trimitem coordonat. Mirela (deputat PSD, Mirela Furtună - n.r.) îl cunoştea pe proprietarul depozitului de aici şi l-a întrebat dacă îl putem folosi o lună pentru ajutoarele destinate ucrainenilor", a povestit pentru AGERPRES consiliera preşedintelui CJ, Cristina Tofan.

Îşi aminteşte râzând că la primul autovehicul cu ajutoare primit în hală se adunaseră mai mulţi voluntari decât era nevoie şi recunoaşte că ulterior au aruncat la gunoi aproape 90% din hainele primite ca donaţii.

"La început, foarte multă lume dona haine, dar foarte mulţi oameni, cu tot respectul, nu ştiu să doneze. Am chemat foarte mulţi tulceni să ne ajute cu sortarea lor, pentru că nu putem trimite haine rupte, rochii de mireasă şi costume de mire unor oameni aflaţi în război. După sortarea asta, 90% din haine au fost aruncate la gunoi. A fost un efort foarte mare pentru toată lumea. De atunci nu mai acceptăm haine", a afirmat Cristina Tofan.

Ea spune că sprijinul IsraAid a fost "un punct de cotitură" pentru funcţionarea hub-ului.

"Noi nu eram pregătiţi pentru aşa ceva şi nu aveam nici experienţă să organizăm toate donaţiile. Nu ştiam cum să manageriem o asemenea întreprindere. Ei au venit cu know-how-ul şi ne-au ajutat cu organizarea zonelor, cu un sistem digital de inventariere, astfel încât acum putem vedea în timp real că nu mai avem şampon, de exemplu. Prezenţa lor aici a fost ceva fantastic pentru noi", a menţionat Tofan.

IsraAid, organizaţie care a sprijinit peste 50 de state din lume aflate în situaţii de criză, a încheiat la finele lunii martie un protocol de colaborare cu ACoR pentru realizarea unei platforme ce permite cunoaşterea exactă a produselor transportate în Tulcea şi destinate Ucrainei.

"Am dezvoltat un sistem digital care poate să urmărească orice donaţie, orice transport în Ucraina. Deci, putem vedea în ce oraş se opreşte, cine e beneficiarul, ce fel de ajutor primeşte. Totul este transparent, totul se monitorizează. Folosim un sistem pe baza de coduri QR şi avem astfel confirmare de primire din partea ucraineană. (...) Am primit reacţii din partea oficialilor ucraineni cu privire la nivelul la care s-a ajuns cu acest sistem. Noi nu ne adresăm zonelor în care se ajunge foarte uşor, ca de exemplu în vestul Ucrainei, ci estului Ucrainei, aproape de front. Nu încercăm doar să trecem graniţa, ci ne asigurăm că donaţiile ajung în mâinile destinatarilor doriţi", a declarat şeful misiunii IsraAid în România, Valerio Carafa.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

În hub au fost amenajate spaţii speciale pentru produsele medicale care necesită condiţii deosebite în timpul depozitării, iar Valerio Carafa are un mesaj pentru cei care doresc să doneze.

"Primul mesaj pentru persoanele care doresc să sprijine Ucraina este să se asigure că donează ceva folositor şi nu ceva de care vor doar să se descotorosească. Este foarte important acest lucru în sistemele de urgenţă. Uneori, chiar nu ne dăm seama că în loc să sprijinim mai mult incomodăm. Deci, fie oferă bani, fie produse noi, paletate corect, astfel încât să poată fi uşor trimise mai departe. Este un lucru foarte important", a menţionat şeful misiunii IsraAid în România.

Din echipa hub-ului umanitar face parte şi fostul consilier al preşedintelui SUA şi al Congresului Statelor Unite, Robert McCreary, care spune că acum este aici ca voluntar, datorită experienţei în comunicarea cu guvernele.

"Aici, este un parteneriat nemaipomenit făcut de români, din inimă, pentru refugiaţii ucraineni. A început atunci când oamenii îngheţau şi aveau nevoie de pături şi haine groase. Acum, aici, sunt experţi care au sprijinit dezvoltarea relaţiilor şi au procurat mai multe produse alimentare şi sanitare care au ajuns în Ucraina, la oamenii care au cea mai mare nevoie de ele", a afirmat Robert McCreary.

El vorbeşte despre echipa din hub ca despre una "uimitoare, care cu adevărat a salvat vieţi", iar dacă ar fi să se adreseze unui stat, chiar şi Americii, ar cere mai multe medicamente şi dispozitive medicale pentru Ucraina.

"Întotdeauna cer mai multe medicamente şi dispozitive medicale. Şi cer asta constant. Ambele vin din Statele Unite şi de la organizaţii internaţionale care fac asta tot timpul, sprijină statele afectate de dezastre prin diferite programe. Putem face mai mult aici şi putem oferi mai mult ajutor. Acum trei săptămâni, o fetiţă de cinci luni din Ucraina a murit, din cauză că nu s-a găsit o branulă. În ambulanţele din Ucraina, nu există elementele de bază pentru a da primul ajutor. Putem face o treabă mai bună, putem să ne completăm eforturile, dar trebuie să lucrăm mai aproape unii de alţii şi să facem mai mult", a adăugat Robert McCreary.

Printre cei care lucrează în depozitul cu ajutoare de la marginea oraşului sunt şi ucraineni. Unii dintre ei au venit frecvent în Tulcea în ultimii aproape 15 ani, încercând să atragă fonduri europene în regiunea Odessa, iar războiul din Ucraina i-a prins aici.

"Eram într-o delegaţie oficială, pentru proiectul 'Clean River' în care lider de proiect este Primăria Ismail, iar aşa cum ştim pe 24 februarie, la 4,00 dimineaţa, au început bombardamentele. Mi-am adus familia aici. (...) N-am făcut armata şi singurul meu aport şi al echipei mele e să ajutăm poporul ucrainean aici prin refugiaţii care au venit din Ucraina şi acasă, prin ajutoarele trimise. E un pic frustrant să fiu aici, dar încerc să ajut şi asta mă alină într-un fel", a afirmat coordonatorul organizaţiei comunale Biroul de atragere a investiţiilor din Primăria Ismail, Valentin Stroia.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

Este şi preşedintele clubului Rotary din Ismail şi apreciază eforturile pe care asociaţiile similare din România le-au făcut pentru Ucraina.

"Foarte multe cluburi rotariene s-au activat şi foarte multe ajutoare ajung la Tulcea. În localitatea mea natală, este nevoie de medicamente şi mâncare, în mod special, dar şi de produse de igienă pentru adulţi", a precizat Valentin Stroia.

Ţine legătura cu autorităţile ucrainene şi astfel oamenii din hub-ul de la marginea oraşului Tulcea cunosc necesităţile ţării vecine. El lucrează însă şi în depozit la descărcarea ajutoarelor şi spune că trecerea de la munca dintr-un birou la cea dintr-un depozit a fost destul de uşoară.

"Este o muncă ok, pentru că eu sunt de la ţară. E mai uşor decât acolo, pentru că la ţară mergi la oi, cureţi şi eşti singur, iar aici eşti în echipă", a mai spus Valentin Stroia.

Hub-ul umanitar din Tulcea se umple şi se goleşte continuu, are acum trei depozite, are ca partener Adunarea Parlamentară a Mediteranei, îşi desfăşoară activitatea sub umbrela unei organizaţii internaţionale, The Romulus T. Weatherman Foundation, iar autorităţile judeţului speră să găsească o soluţie pentru funcţionarea acestuia fără sincope.

"Partenerii sunt determinaţi ca hub-ul să funcţioneze în continuare, chiar dacă Guvernul (României - n.r.) nu găseşte momentan o soluţie pentru a ne sprijini. (...) Noi am construit o maşină de la zero şi ne întrebăm cine pune benzina în ea. Sperăm să găsim un furnizor de combustibil constant pentru ca lucrurile să funcţioneze aşa cum au plecat la drum", a menţionat preşedintele filialei teritoriale a ACoR, Eugen Ion. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)