Peste 100 de oameni lucrează, în aceste zile, la campania de reîmpăduriri a Conservation Carpathia din Munţii Făgăraş, pe patru şantiere.

Scopul este de a crea aproximativ 100 de hectare de pădure nouă, cu peste 400.000 de arbori, în cadrul unui proiect al fundaţiei ce urmăreşte, dincolo de protecţia mediului - a pădurii, apelor şi animalelor sălbatice - să aducă beneficii comunităţilor din zonele vizate, care în urma tăierilor masive din ultimul deceniu, au rămas fără resursa lor cea mai importantă, lemnul.

Conform lui Ion Cojocaru, primarul comunei Nucşoara, o comunitate care beneficiază deja de acest proiect, Carpathia împădureşte aici aproximativ 10% din suprafaţa care are nevoie de regenerare.

"A început şi Romsilva împăduririle, după exemplul dat de Carpathia şi au înţeles şi ei că este de preferat să se planteze cu adevărat, nu cum se făcea pe vremuri, când se raportau anumite cifre, dar în realitate o parte din puieţi erau aruncaţi", a spus edilul din Nucşoara.

În acest weekend, zilieri din comuna Nucşoara plantează molizi în zona cunoscută sub numele Groapele, aflată la 1.500-1.700 de metri altitudine, pe un teren decimat de tăieri, pe care încă se mai pot vedea sute de trunchiuri de arbori cărora li s-a dat foc. Accesul în zonă este anevoios, în partea cea mai înaltă a acesteia neputând să ajungă niciun vehicul motorizat, ci doar trei măgăruşi care cară puieţii.

"Aici, la Groapele, sunt implicaţi în jur de 50 de oameni care, într-o astfel de zi, având în vedere condiţiile date - drumul este de o oră şi jumătate-două, greu accesibil - reuşesc să planteze în jur de 5.000 de puieţi pe zi. Aceasta înseamnă un hectar de pădure. Ca să plantăm, aşa cum avem noi planul, 100 de hectare, avem nevoie, dacă socotim doar 50 oameni, de 100 de zile. Dar noi avem, în total, patru şantiere, deci avem 100 de oameni aproximativ şi sperăm ca, în 50 de zile, să terminăm această campanie pe care, în zonele mai joase, am început-o înainte de Paşti", a explicat, pentru AGERPRES, directorul tehnic al Fundaţiei Conservation Carpathia, Mihai Zotta.

Dincolo de efectele benefice ale reîmpăduriri, fundaţia vrea să ajute şi comunitatea locală din zonă, inclusiv prin angajarea oamenilor la activităţile de plantare şi cele care se efectuează în urma acestora, precum şi în pepinierele proprii, un zilier având posibilitatea să câştige, pentru 10 zile de muncă, 1.500 de lei.

"Nu vă gândiţi că Nucşoara, ca şi comunitate, a avut vreun beneficiu din tăierea acestei păduri. Cele 300 de hectare, care s-au tăiat aici în urmă cu 10-13 ani, nu au adus niciun beneficiu Nucşoarei. Au fost firme private, firme pirat, cu muncitori aduşi din alte părţi, au luat lemnul, o mare parte l-au transportat ilegal, nu au plătit taxe, au trecut doar cu camioanele şi au făcut praf pe drumul, printre casele din Nucşoara. Am fost recent cu primarul din Nucşoara în zonă şi a fost impresionat, deoarece nici măcar nu a ştiut care este dimensiunea exactă a dezastrului, pentru că zona e foarte sus, iar de la drumul principal nu se vede locul. Primul lucru de care va beneficia Nucşoara, comunitatea de aici, este apă curată şi constantă, de care avem nevoie din ce în ce mai mult. Nu mai vorbesc de reducerea poluării. Într-o comunitate de oameni gospodari cum este Nucşoara, nu vor să vadă păduri tăiate. Vor să aibă şi parte de modernitate, dar şi de traiul lor tradiţional, să-şi păstreze şi creşterea animalelor, viaţa satului. Pentru că cea mai mare problemă este că oamenii pleacă de la ţară", a spus Mihai Zotta.

Potrivit primarului Ion Cojocaru, Nucşoara nu are foarte multe oportunităţi de dezvoltare cu excepţia turismului, care a luat avânt abia în ultimii ani. Pentru a spijini dezvoltarea turismului şi promovarea comunei, edilul a conceput şi a implementat, împreună cu Fundaţia Carpathia, un alt proiect, prin care vrea să popularizeze cei peste 2.544 de copaci seculari din cele patru sate ale comunei.

Cifra de 2.544 de fagi a fost stabilită pentru că aceasta este înălţimea vârfului Moldoveanu (aflat în apropiere - n.r.). Copacii au fost identificaţi prin puncte GPS, vor fi fotografiaţi, iar la toamnă vor putea fi "adoptaţi" contra sumei de 777 de lei, stabilită pentru că reprezintă cifra biblică, dar şi un număr norocos.

Iar pentru turiştii care vor veni în zonă, primarul Cojocaru pregăteşte, pe viitor, activităţi care să le facă şederea mai plăcută şi prin care să promoveze, în acelaşi timp, principalele atracţii ale zonei, precum Lacul Învârtita, Râpa Roşie, 11 cascade de pe Valea Ulmului sau viitoarea rezervaţie de ferigi, amenajată pe cel puţin 25 de hectare, care va fi unică în România.

De-a lungul ultimilor trei ani, de când a accesat fonduri europene pentru reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale din Munţii Făgăraş, fundaţia a creat şi câteva mecanisme pentru gestionarea situaţiei create de pericolul mistreţilor sau urşilor. Este vorba de tomberoane pe care ursul nu poate să le deschidă, creare unei canise de ciobăneşti carpatini mioritici şi garduri electrice date oamenilor din zonă.

Foto: (c) Conservation Carpathia/facebook.com

"Pe cele cinci fonduri cinegetice pe care le gestionăm avem echipe de intervenţie. Noi am început această activitate în 2019, pe primul fond, înainte să apară recenta Ordonanţă 81, noi ne-am pliat foarte bine pe această recentă găselniţă a statului, tomberoane speciale, garduri electrice, am acordat compensaţii private. Până în prezent am dat în custodie peste 40 de garduri, într-un sistem prin rotaţie, în care fermierii primesc în custodie gardul. Dacă în perioada în care îl au la ei îşi dau seama că este eficient şi ne spun că doresc să-şi cumpere generatorul, îl cumpără, le lăsăm gardul, iar generatorul pe care l-au folosit îl dăm altcuiva, deci am găsit un sistem să ajutăm pe cât mai multă lume. Tot în acest proiect am înfiinţat canisa cu ciobăneşti carpatini româneşti, pentru că nu sunt agresivi cu omul şi cred că am dat până acum vreo 30. Despăgubirile pentru pagubele făcute de mistreţi au fost de câteva zeci de mii de lei, în special între 2019-2020. După care, în cadrul proiectului Life, am creat o fermă mică, cu 20 de vaci şi câteva zeci de oi şi dacă fermierul este păgubit şi îi mănâncă ursul o vacă sau două oi, i le oferim la schimb. În cazul în care statul îi va acorda şi compensaţie bănească, prin contract se obligă faţă de noi ca respectiva sumă să o folosească pentru achiziţionarea de mijloace preventive. (...) Dacă un fermier care a primit o vacă şi să zicem că, peste un an şi jumătate, va primi şi compensaţia de la stat şi va cumpăra un gard electric, toată lumea a câştigat, şi fermierul şi statul - pentru că nu-i va mai cere încă o compensaţie - şi noi, cu fondul cinegetic", a spus Mihai Zotta.

Motivaţia demersurilor fundaţiei este una extrem de simplă, şi anume aceea că face parte dintr-un cerc mondial al celor care, după ce au făcut averi poluând, vor acum să "dea ceva înapoi" şi să contribuie la protecţia mediului.

"Există în lume o mişcare extrem de puternică, a unui sector de oameni extrem de bogaţi, care au avut activitate puternică în anumite domenii, ca de exemplu cel industrial, şi care, în momentul în care au ajuns la un anumit nivel, vor să dea înapoi ceva societăţii. E doar o parte a acestui sistem în care funcţionăm, de filantropie, în care unii donează o parte din ceea ce au agonisit în domenii precum sănătate, cercetare, artă etc. Iar acum există din ce în ce mai mulţi oameni care donează în scopul protejării mediului. S-a lărgit cercul celor care ne susţin şi Comisia Europeană a înţeles această necesitate şi ne sprijină. Important este că există acest cerc, al celor care vrem să păstrăm ecosistemele pădurii naturale virgine, cvasi-virgine, bătrâne şi să refacem ceea ce a fost distrus, pentru ca, împreună, să contribuim la protecţia mediului şi să conştientizăm faptul că 70% din funcţiile pădurii înseamnă altceva decât lemn: sechestrarea carbonului, producere de oxigen, protecţia solului, păstrarea calităţii şi cantităţii, a constanţei apelor", a arătat reprezentantul Conservation Carpathia.

Şantierul de împăduriri a fundaţiei din această primăvară cuprinde 60 de hectare în zona Groapele, 25 de hectare în zona Dobroneagu, 8 hectare pe Valea Dâmboviţei şi 7 hectare la Lereşti. Aici vor fi plantaţi peste 430.000 de puieţi, dintre care aproximativ 40% provin din pepinierele proprii.

Pentru refacerea galeriilor ripariene de-a lungul cursului de apă Valea Doamnei, echipa Fundaţiei Conservation Carpathia a plantat 750 de puieţi de anin, specie importantă în fixarea malurilor.

Din 2009 şi până în prezent, Fundaţia "a salvat" de la exploatare 27.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud-estul Carpaţilor Meridionali şi a refăcut păduri pe 1.157 de hectare, prin plantarea a peste 3 milioane de puieţi.

Din 2019, Conservation Carpathia a accesat fonduri europene de peste 9 milioane de euro pe proiectul "Life", ce vizează crearea unei zone sălbatice în sudul munţilor Carpaţi din România, valoarea totală a acestuia depăşind 10 milioane de euro cu contribuţia proprie a fundaţiei.

Ministerul Mediului îşi propune ca ţintă pentru acest 7.692 de hectare reîmpădurite, din care peste 4.700 de hectare se află în fond forestier de stat şi peste 2.850 de hectare sunt localizate în fond forestier privat. Pentru a sprijini inclusiv proprietarii privaţi, a pregătit spre finanţare din PNRR un proiect de împăduriri pe următorii cinci ani, cu un buget de peste 700 de milioane de euro. Prin acest program, ministerul doreşte să extindă sprijinul nu doar la faza de plantare, ci şi pe următorii 20 de ani, prin plata unei subvenţii pentru sechestrarea de dioxid de carbon, de 456 de euro pe hectar", a precizat ministrului de resort, Tanczos Barna. AGERPRES/(A, AS - autor: Diana Dumitru, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)