VIDEO INTERVIU/Ministrul bulgar al Apărării: Nimeni nu poate garanta securitatea în regiunea Mării Negre fără Bulgaria şi România
Nimeni nu poate garanta securitatea în regiunea Mării Negre fără Bulgaria şi România, susţine ministrul bulgar al Apărării, Dragomir Zakov, într-un interviu acordat AGERPRES.
El face referire, în interviul pentru AGERPRES, la faptul că Parlamentul de la Sofia va vota, săptămâna viitoare, privind eventuala livrare de arme de către Bulgaria Ucrainei.
"Chestiunea ajutorului militar este de mare interes public. Înţeleg perfect, dar în acelaşi timp, în calitate de ministru al Apărării, am pledat mereu pentru o abordare prudentă a acestui subiect în dezbaterea publică", spune Zakov.
AGERPRES: Domnule ministru, astăzi (vineri - n.r.) aţi avut la Bucureşti o conferinţă de presă comună cu omologul român, iar ministrul român al Apărării a spus că, începând de azi sau din această perioadă, relaţia dintre armatele bulgară şi română intră într-un nou stadiu. Care este acest nou stadiu şi cum este influenţat de războiul din Ucraina?
Dragomir Zakov: În primul rând, permiteţi-mi să spun că ne-am bucurat de relaţii excelente cu România, nu doar la nivelul miniştrilor Apărării, la nivelul şefului Apărării, ci la nivelul Guvernului. În contextul situaţiei actuale din Ucraina, repet că nu avem doar ameninţări şi provocări comune, ci împărţim acelaşi destin cu România, în acest caz, ca aliaţi, nu doar vecini. Dar am ajuns la un acord cu ministrul Dîncu, să ne întâlnim regulat în lunile viitoare şi în anii viitori. Recomandăm acest lucru şi succesorilor noştri, în viitor. Este un aspect de care avem nevoie, cu siguranţă. Cum am spus, avem un destin comun, deoarece eu cred în asta: nimeni nu poate garanta securitatea şi stabilitatea în regiunea Mării Negre fără Bulgaria şi România.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Joi, premierul bulgar a spus că Parlamentul de la Sofia va aproba livrarea de arme către Ucraina începând din 4 mai. În relatările media, Bulgaria a părut ezitantă când a fost vorba de livrare de armament către Ucraina, iar ministrul ucrainean de Externe a spus acest lucru săptămâna trecută, la Sofia. Puteţi explica acest proces şi cât de greu a fost să ajungeţi la concluzia actuală şi să treceţi peste diferenţele de opinie?
Dragomir Zakov: Trebuie să menţionez, în primul rând, că Bulgaria a acordat ajutor Ucrainei, iar ieri (joi - n.r.) preşedintele Zelenski l-a primit pe premierul nostru, eu am făcut parte din delegaţie, la Kiev. Preşedintele Zelenski a spus că este recunoscător Bulgariei pentru ajutorul pe care l-a primit. Sigur, chestiunea ajutorului militar este de mare interes public. Înţeleg perfect, dar în acelaşi timp, în calitate de ministru al Apărării, am pledat mereu pentru o abordare prudentă a acestui subiect în dezbaterea publică. Şi chiar azi, ministrul Dîncu a subliniat acelaşi aspect. Cred că este abordarea corectă. Sigur, în Bulgaria, acesta este un subiect foarte sensibil, din multiple motive, dar trebuie să fim deplin conştienţi de existenţa propagandei, a dezinformării, a încercărilor de a confuza oamenii. Acestea sunt lucruri foarte serioase, de asemenea. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, politicieni, experţi, dacă doriţi. Pentru că nu mă consider doar politician, ci mai degrabă expert care acum este în politică. Trebuie să ne asigurăm că oamenii înţeleg pe deplin ce se află în spatele unei astfel de decizii, din mai multe perspective: să furnizăm un sistem - ce înseamnă asta, de ce este important; pe de altă parte, care sunt riscurile. Şi trebuie să înţelegem riscurile, pentru a le gestiona.
De aceea, discuţia pe care o vom avea în Parlament, sper pe 4 mai, este esenţială, pentru că vorbim de reprezentanţii cetăţenilor, care vor dezbate public subiectul şi vor decide. Apoi, Guvernul are sarcina de a implementa această decizie şi orice este nevoie de la mine, ca ministru al Apărării, de la structurile din subordinea mea, va fi realizat în conformitate cu decizia Parlamentului.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Ministrul Kuleba (ministrul ucrainean de Externe - n.r.) a fost citat spunând la Sofia că "oricine nu livrează arme Ucrainei susţine agresiunea Rusă din ţara sa". Cum aţi perceput asta ca politician, ca ministru al Apărării?
Dragomir Zakov: Chiar şi ca diplomat, pentru că, în sinea mea, sunt şi diplomat, în adâncul sufletului... Cred că ministrul Kuleba are complet dreptate. În al doilea rând, ieri, preşedintele Zelenski a spus că ţările ar trebui să acorde ajutor Ucrainei în conformitate cu posibilităţile lor. Este, de asemenea, un lucru important. A spus, dacă nu mă înşel, că dacă o ţară are 1.000 sau 100 de avioane militare şi nu poţi da din ele, este greşit. Dar dacă nu ai asemenea avioane şi acorzi alt tip de ajutor Ucrainei, este un lucru bun. De aceea am spus că sunt multe moduri de a ajuta. Cred că Ucraina are nevoie de atâtea lucruri. Nu uitaţi că mai devreme sau mai târziu, eu sper să fie mai devreme, va veni etapa în care va trebui să susţinem Ucraina în procesele de reconciliere şi reconstrucţie. Ieri, în timpul vizitei premierului, au fost discutate aceste aspecte. De asemenea, am acceptat propunerea preşedintelui Zelenski să ajutăm Ucraina la repararea vehiculelor armate grele. Industria noastră are această capacitate.
AGERPRES: Pentru că aţi fost Reprezentant al Bulgariei la NATO, au fost multe discuţii legate de rolul Flancului Estic şi al regiunii Mării Negre. Aţi perceput că războiul din Ucraina a grăbit lucrurile? Aţi simţit că, într-o măsură, oficialii NATO au întârziat să realizeze importanţa regiunii Mării Negre iar acum şi-au dat seama de această importanţă?
Dragomir Zakov: Evaluarea mea personală este că întreaga lume occidentală a înţeles puţin cu întârziere ce se întâmpla în Ucraina de atâţia ani. Dar cred că Bulgaria şi România erau cele două aliate care pledau pentru o mai mare implicare a NATO în regiune, timp de mulţi ani. Când tragem linie, am avut dreptate. Cred că circumstanţele actuale din Ucraina arată clar că regiunea Mării Negre este una importantă pentru securitatea euroatlantică şi trebuie să fim complet implicaţi să consolidăm securitatea, cu toţii, nu doar Bulgaria, România, Turcia, aceste trei ţări aliate, ci şi NATO, ca întreg, şi sunt sigur că aceasta va fi şi viziunea comună a aliaţilor la Summitul din iunie.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Ieri am făcut parte din delegaţia premierului la Kiev. Credeţi-mă, când vedeţi imaginile, realitatea de pe teren, dincolo de ce vedem la televizor, clădirile civile distruse de agresori... Nu credeam că este real. Când spunem că această invazie, acest război este neprovocat, că este brutal, nejustificat - am văzut asta. Cred că trebuie să ajutăm Ucraina, să facem tot ce este posibil să oprim acest război cât de repede, trebuie să convingem Rusia să oprească acest război. Nu cred că această decizie este doar în mâinile unui om în Rusia. Cred că este responsabilitatea întregii naţiuni.
AGERPRES: În contextul războiului din Ucraina, care este la graniţa NATO, există discuţii în ţările de pe Flancul Estic legate de prezenţă militară permanentă. Care este viziunea Bulgariei referitor la acest lucru?
Dragomir Zakov: Există deciziile privind Grupurile de Luptă pe Flancul Estic. Bulgaria este una din naţiunile-gazdă. Suntem în etapa în care operaţionalizăm acest Grup de Luptă în Bulgaria. Avem deja trupe din SUA, un batalion Stryker, aşteptăm Marea Britanie să consolideze prezenţa şi lucrăm cu Italia care va fi, cel mai probabil, naţiunea-cadru a Grupului de Luptă. Trebuie să menţionez că lucrăm îndeaproape cu România pe acest plan. Nu vorbim de deciziile recente, luate în circumstanţele actuale, ci şi de implementarea deciziile anterioare ale Summiturilor din Ţara Galilor, din Varşovia, privind prezenţa aliată înaintată adaptată (Tailored Forward Presence). Bulgaria a contribuit cu un batalion la Brigada Multinaţională Sud-Est din România. În viitor, probabil, Grupul de Luptă, odată ce evoluează, ar putea fi legat de Divizia Multinaţională Sud, care este de asemenea în România, iar comandantul adjunct este bulgar. Împărtăşim acelaşi destin, aceleaşi valori, aceleaşi ameninţări. Este inevitabil să lucrăm împreună, România şi Bulgaria.
AGERPRES: De asemenea, a fost evidenţiat că, în ceea ce priveşte Flancul Estic, este o diferenţă între nordul şi sudul Flancului, anume partea de sud a fost într-o măsură trecută cu vederea. Credeţi că, în contextul conflictului din Ucraina, partea sudică va fi mai vizibilă şi mai consolidată?
Dragomir Zakov: Părerea mea personală dar şi profesională - şi am perceput aceasta la NATO, în funcţia mea anterioară de ambasador - cred că această separare a fost mai degrabă de optică decât practică, pentru că nu poţi separa Flancul Estic. Este imposibil! Separate, nu au aceeaşi eficienţă. Decizia de a stabili Grupurile de Luptă vizează întregul Flanc Estic, nu este vorba doar de Europa Centrală, pe întregul Flanc. Acum, în contextul războiului din Ucraina, este şi mai important să avem o abordare consolidată pe întregul Flanc Estic.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Recent, Ministerul de Externe bulgar a recomandat cetăţenilor săi să părăsească Republica Moldova cât mai repede posibil, probabil din cauza evenimentelor din Transnistria. Cum percepe Bulgaria situaţia de acolo? Este un pericol real, este doar retorică, este recomandat să fie încurajată această retorică?
Dragomir Zakov: Este o decizie luată de colegii de la Ministerul de Externe, pe baza analizei riscurilor actuale pentru cetăţenii bulgari şi cum avem o comunitate importantă acolo, cred că este o măsură preventivă, pentru a evita dificultăţi suplimentare, în caz că situaţia se înrăutăţeşte. Ştiţi că situaţia în Transnistria nu este una calmă şi cred că aceste măsuri sunt doar preventive, nu mai mult.
AGERPRES: Dar, militar vorbind, Transnistria este un "butoi cu pulbere"?
Dragomir Zakov: Unii spun că în Balcani e tot aşa, deci, da, cred că în toată regiunea sunt dificultăţi acum. Dar riscurile privind Transnistria şi Moldova, statalitatea Moldovei, sunt prezente, mai ales cu ostilităţile din Ucraina. Comunitatea internaţională, cred eu, trebuie să facă tot ce este posibil pentru a evita aceste scenarii, de efect de propagare în Transnistria, deoarece nu vorbim doar de Transnistria, de Moldova. Propagarea poate afecta Balcanii. Aceste lucruri mă duc către aceeaşi concluzie - trebuie să lucrăm cât de îndeaproape posibil, la fiecare nivel. Şi sunt foarte fericit că vizita mea de azi a coincis cu vizita premierului, care a condus o delegaţie guvernamentală consistentă pentru a vorbi cu colegii români despre multe subiecte importante, din multe domenii importante.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Pentru că sunteţi diplomat, sunteţi ministrul Apărării, există şanse, în contextul războiului de lângă noi, să existe un echilibru între diplomaţie şi apărare, sau diplomaţie şi vocea armelor?
Dragomir Zakov: Aş vrea să cred că diplomaţia este încă o opţiune. Singura întrebare este când va fi opţiunea care va funcţiona. Dar suntem conştienţi că atunci când dansezi tango ai nevoie de doi parteneri. Deci nu vorbim doar de Occident, de Ucraina, care fac asemenea eforturi diplomatice. Cred că acum Rusia trebuie să înceteze ostilităţile imediat şi să se întoarcă la opţiunea diplomatică.
AGERPRES: Dar în aceste circumstanţe concrete, funcţionează diplomaţia?
Dragomir Zakov: Repet, diplomaţia funcţionează mereu, dar depinde de toţi cei implicaţi, nu doar de unul. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Nicușor Dan: Trebuie să construim și în România instituții capabile să păstreze și să susțină talent științific
Președintele Nicușor Dan afirmă că trebuie construite și în România instituții capabile să atragă, să păstreze și să susțină talent științific de cel mai înalt nivel. 'Doar astfel țara noastră poate fi mai mult decât un simplu beneficiar al progresului tehnologic și să devină unul dintre locurile în care acesta se produce - &i
Ilie Bolojan - duminică, la Congresul PAS de la Chișinău
Președintele Partidului Național Liberal, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, va participa duminică la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), organizat la Chișinău, în Republica Moldova. Ilie Bolojan este primul lider român care se deplasează la Chișinău după anunțul privind deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderarea
Președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori la Monumentul dedicat memoriei victimelor Mineriadei din 1990
Președintele Nicușor Dan a depus, sâmbătă, o coroană de flori la Monumentul din Piața Universității dedicat memoriei victimelor Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990. 'Vara anului 1990 rămâne și astăzi o rană dureroasă a istoriei noastre recente, un moment când speranțele născute în urma Revoluției din decembrie au fost umbrite de viole
Președintele Nicușor Dan: Începerea negocierilor de aderare cu R.Moldova și Ucraina, o zi de referință pentru istoria extinderii UE
Președintele Nicușor Dan a transmis, vineri seară, că începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, prin deschiderea primului cluster, dedicat valorilor fundamentale, reprezintă un moment de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene. 'O zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene! Cele 2
Bistrița-Năsăud: Deputatul Bogdan Ivan, ales președinte al organizației județene a PSD
Deputatul Bogdan Ivan a fost ales, vineri seară, în funcția de președinte al organizației județene PSD Bistrița-Năsăud, acesta succedându-i lui Radu Moldovan, cel care a condus filiala în ultimii 19 ani. Ivan a îndeplinit funcția de președinte interimar al PSD Bistrița-Năsăud începând cu data de 22 aprilie,
Fritz (USR): Respect gestul făcut de prefectul de Timiș de a demisiona, deși nu are nicio calitate în dosar
Președintele USR, Dominic Fritz, primar al Timișoarei, a declarat, vineri seara, pentru AGERPRES, că respectă gestul de onoare făcut de prefectul județului Timiș, Elena Cornelia Micicoi, care a demisionat din înalta demnitate publică, pentru a proteja imaginea Instituției Prefectului, deși nu are nicio calitate în ancheta derulată de Parchetul European.
MAE: 11 solicitări de asistență consulară, gestionate în contextul tensiunilor din Irlanda de Nord
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis vineri că a gestionat 11 solicitări de asistență consulară, care au vizat 41 de români, dintre care 17 minori, și un cetățean al Uniunii Europene, membru de familie al unui cetățean român, în contextul crizei de securitate din Irlanda de Nord. Astfel, în cadrul demersurilor
Oana Țoiu: Protestele din Irlanda de Nord au generat și riscuri privind siguranța cetățenilor români
Protestele din Irlanda de Nord au generat și riscuri privind siguranța cetățenilor români, iar Ministerul de Externe este în legătură directă cu autoritățile care gestionează situația, a scris vineri, pe platforma X, șefa diplomației române, Oana Țoiu.
Dominic Fritz: USR a decis să nu susțină Guvernul Tomac
Comitetul Politic al USR a decis să nu susțină guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac, a anunțat vineri seara președintele Uniunii Salvați România, Dominic Fritz. Decizia a fost susținută de o majoritate de peste 90% dintre membrii Comitetului Politic. ''După o săptămână de deliberări interne, de d
Timiș: Prefectul Elena Micicoi și-a anunțat demisia, în urma anchetei Parchetului European
Prefectul de Timiș, Elena Micicoi, și-a înaintat demisia din funcție, în urma anchetei Parchetului European (PE) în cadrul căreia s-a făcut vineri o percheziție la locuința sa. ''Mi-am înaintat demisia din funcția de prefect al județului Timiș. Decizia îmi aparține mie și doar mie. Instituția Prefectului r
Președintele Nicușor Dan a promulgat OUG privind programul SAFE
Președintele Nicușor Dan a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii privind aprobarea OUG privind instituirea Instrumentului ''Acțiunea pentru securitatea Europei'' (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativ. Actul normativ abordează '
Bolojan, despre creșterea inflației: Un ușor puseu inflaționist; Guvernul nu a făcut greșit ceva
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, referitor la creșterea inflației aproape de 11%, că Guvernul nu a făcut ceva greșit, menționând că războiul din Golf a făcut ca, în loc de o scădere a inflației, conform prognozei, să fie ''un ușor puseu inflaționist''. Bolojan a precizat că inflația va scădea spre
Bolojan: Dacă Guvernul Tomac nu va trece, PSD ar trebui să-și revendice postul; PNL va veni cu o soluție
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat vineri că, dacă Guvernul Eugen Tomac nu va fi învestit de Parlament, în condiții normale, PSD ar trebui să-și revendice postul de premier, menționând că PNL va participa la consultările de la Cotroceni și va veni cu o soluție. ''Din punctul meu de vedere, într-o situați
Guvernul a aprobat varianta revizuită a Programului Interreg VI-A România-Bulgaria 2021-2027
Guvernul a aprobat vineri, prin memorandum, varianta revizuită a Programului Interreg VI-A România-Bulgaria 2021-2027 și a mandatat Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației să finalizeze procesul de negociere și aprobare a modificărilor împreună cu Comisia Europeană. Potrivit unui comunicat al Executivului, valoarea totală a Prog
Șefii instituțiilor care nu acționează pentru recuperarea prejudiciilor riscă închisoare de până la cinci ani (proiect)
Șefii instituțiilor publice care nu acționează pentru recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi riscă închisoare până la cinci ani și interzicerea unor drepturi, prevede un proiect al USR. Inițiativa legislativă a fost depusă de parlamentarii Oana Murariu, Stelian Ion, Alexandru Dimitriu, Dumitru Văduva, Simona Spătaru și Ciprian Ru












