OMV Petrom nu mai importă ţiţei din Rusia, ca răspuns la conflictul din Ucraina, dar sursele alternative sunt mai scumpe, din cauza costurilor mai mari de transport, a afirmat Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom, într-un interviu acordat AGERPRES.

În acest context, compania evaluează toate opţiunile pentru diversificarea surselor de aprovizionare.

În ceea ce priveşte gazele naturale, spre deosebire de alte ţări din regiune, România are un grad redus de dependenţă faţă de import şi, cel mai important, are resurse cu care şi-ar putea asigura întregul necesar de gaze. Este, însă, o poziţie fragilă, producţia domestică a fost în scădere în ultimii ani şi, în lipsa dezvoltării de proiecte noi de gaze naturale, importurile ar putea creşte la peste 50% în 2030, susţine şefa OMV Petrom.

OMV Petrom aşteaptă modificarea Legii offshore până la jumătatea acestui an, pentru a lua decizia în primul semestru al anului viitor dacă va extrage sau nu gazele din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră. Costurile cu acest proiect ar putea să crească, în contextul inflaţiei actuale, crede Verchere.

Ea a mai vorbit, în interviu, despre cum a arătat cererea de carburanţi în primele trei luni ale anului în România, precum şi despre evoluţia preţurilor.

Compania a obţinut în primul trimestru al acestui an un profit net de 1,748 miliarde de lei, de peste trei ori mai mare decât rezultatul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului financiar al companiei, publicat vineri.

AGERPRES: Care sunt principalele efecte ale războiului din Ucraina asupra activităţii OMV Petrom?
Christina Verchere: Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară cum nu am mai văzut în Europa în ultimii 75 de ani şi numeroase provocări economice şi de aprovizionare cu energie. Pentru sectorul energic, mai ales, a accentuat criza declanşată după ieşirea din lockdown şi a pus sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu energie în Europa. Mai mult decât oricând, vedem că sunt fundamentale producţia locală de energie şi diversificarea surselor de aprovizionare.

În acest context, respectăm cadrul sancţiunilor impuse Rusiei şi facem toate eforturile pentru a asigura continuitatea furnizării de energie în România. Ne-am diversificat sursele şi rutele de aprovizionare atât pentru ţiţei şi produse petroliere, cât şi pentru gaze naturale. În ceea ce priveşte ţiţeiul rafinat de noi, cea mai mare parte provine din producţia proprie; importăm anual doar aproximativ 30% din necesarul rafinăriei. Ne-am orientat spre surse alternative, care sunt, însă, mai costisitoare.

Vom continua să monitorizăm îndeaproape piaţa de energie, care este foarte volatilă, pentru a răspunde tuturor provocărilor ce ţin de continuitatea aprovizionării cu energie.

AGERPRES: Cum comentaţi rezultatele din primul trimestru ale OMV Petrom în contextul actual?
Christina Verchere: Rezultatele din primul trimestru reflectă un context de piaţă fără precedent, cu preţuri ridicate, dar şi volatile, în condiţiile în care războiul din Ucraina a accentuat criza existentă deja de pe piaţa energetică. Preţul ţiţeiului a continuat să crească, cotaţia Brent a avut o medie de 102 USD/bbl, cu aproape 70% mai mare decât în perioada similară din 2021. Odată cu începerea războiului din Ucraina, diferenţa dintre Ural şi Brent a atins un nivel record de 30 dolari/barili, in condiţiile în care cumpărătorii europeni s-au orientat către surse non-ruseşti.

De asemenea, preţul gazelor naturale a crescut atât pe bursele din Europa - la CEGH a depăşit 100 euro/MWh, fiind de cinci ori mai mare decât în trimestrul I din 2021 - cât şi pe pieţele centralizate din România. Cu toate acestea, creşterea preţului gazelor naturale în România a fost parţial contrabalansată de fiscalitatea mai ridicată.

OMV Petrom este o companie integrată, deci toate aceste aspecte au susţinut rezultatele noastre financiare. Rezultatul CCA EBIT a fost de 2,2 miliarde de lei, cea mai mare contribuţie venind din activitatea de Explorare şi Producţie. Contribuţia activităţilor de Gaze şi Electricitate şi de Rafinare şi Marketing a crescut, de asemenea.

Aş vrea sa subliniez că, deşi marja de rafinare a fost una excepţională, datorată creşterii diferenţialului Brent-Ural, precum şi creşterii accelerate a cotaţiilor la produse petroliere, marjele noastre la vânzările cu amănuntul şi la vânzările vrac au fost semnificativ mai mici faţă de anul precedent. Acest lucru se datorează politicii noastre moderate de preţuri.

AGERPRES: Când aţi sistat importurile de ţiţei din Rusia? Cu ce le-aţi înlocuit?
Christina Verchere: Compania nu mai importă ţiţei din Rusia, ceea ce este un răspuns la actualul context. După începerea conflictului, am început să căutăm şi am identificat surse alternative de ţiţei şi produse petroliere. Însă, acestea sunt mai scumpe, datorită costurilor mai mari de transport. Evaluăm toate opţiunile pentru diversificarea surselor de aprovizionare.

AGERPRES: Care sunt acum relaţiile OMV Petrom cu companiile ruseşti?
Christina Verchere: Respectam în totalitate sancţiunile şi legislaţia aferentă aplicabilă.

AGERPRES: Cum apreciaţi proiectul de modificare a Legii offshore?
Christina Verchere: În contextul geopolitic actual, dezvoltarea resurselor naţionale este mai importantă ca oricând, pentru siguranţa aprovizionării cu energie şi pentru asigurarea creşterii economice. În acest sens, este nevoie urgentă de modificarea Legii offshore, astfel încât să existe condiţiile pentru dezvoltarea gazelor naturale din Marea Neagră.

Pe parcursul procesului legislativ ne vom exprima punctul de vedere prin intermediul asociaţiilor din industrie.

AGERPRES: Care sunt cele mai benefice modificări pentru OMV Petrom la Legea offshore? Care sunt alte lucruri care lipsesc din Legea offshore?
Christina Verchere: Proiectul de modificare a Legii offshore a fost depus spre dezbatere publică şi urmează să parcurgă etapele procesului de aprobare legislativă, în procedură de urgenţă.

Este esenţial ca versiunea finală a legii să ofere o clauză de stabilitate puternică, să asigure o piaţă liberă şi un cadru fiscal şi de reglementare competitiv, pentru a permite dezvoltarea proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră.

AGERPRES: Care sunt următoarele planuri pentru proiectul Neptun Deep?
Christina Verchere: În perioada următoare, urmărim îndeaproape finalizarea a două etape-cheie, una comercială şi una legislativă. Prima este legată de tranzacţia dintre Romgaz şi ExxonMobil. Aşa cum am anunţat, în momentul în care aceasta va fi finalizată, OMV Petrom va deveni operatorul perimetrului Neptun Deep.

În paralel, urmărim procesul legislativ de modificare a Legii offshore. În funcţie de conţinutul final al legii şi de momentul încheierii procesului legislativ, vom începe analiza economică a proiectului.

Dacă modificările la Legea offshore vor fi făcute până la sfârşitul lunii iunie, iar conţinutul legii va permite deblocarea gazelor naturale din Marea Neagră, am putea sa ne aşteptăm la o decizie finală de investiţie în prima jumătate a anului 2023.

AGERPRES: Care sunt riscurile legate de securitatea în regiunea Mării Negre pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep?
Christina Verchere: Perimetrul Neptun Deep este în apele româneşti, iar noi avem deja operaţiuni în zona de ape mai puţin adânci. Monitorizăm încontinuu contextul geopolitic şi suntem în strânsă legătură cu autorităţile române relevante pentru activităţile noastre offshore. Nu vedem un impact de securitate pentru proiectul Neptun Deep.

Cu toate acestea, în contextul actual, cu o inflaţie ridicată, am putea vedea costuri mai mari pentru proiect, însă acestea vor fi confirmate la momentul achiziţiei.

AGERPRES: Ce vor însemna gazele din Marea Neagră pentru facturile populaţiei la gaze?
Christina Verchere: Accesul la propriile resurse este fundamental pentru securitatea aprovizionării cu energie care, la rândul ei, este un element de bază pentru economie şi pentru viaţa noastră de zi cu zi. Gazele naturale din Marea Neagră vor ajuta România să nu mai depindă de importuri pentru a-şi asigura întregul necesar de consum şi vor facilita tranziţia energetică. De multe ori luăm energia ca pe un dat şi îi simţim importanţa numai în situaţii în care nu putem beneficia de ea.

AGERPRES: România se poate descurca fără gazele ruseşti? Cu ce le-ar putea înlocui?
Christina Verchere: Spre deosebire de alte ţări din regiune, România are un grad redus de dependenţă faţă de gazele din import şi, cel mai important, are resurse cu care şi-ar putea asigura întregul necesar de gaze. Este, însă, o poziţie fragilă, producţia domestică a fost în scădere în ultimii ani şi, în lipsa dezvoltării de proiecte noi de gaze naturale, importurile ar putea creşte la peste 50% în 2030. Cum se poate evita această situaţie? Prin asigurarea unui mediu fiscal şi de reglementare care să încurajeze investiţiile. Noi proiecte de gaze naturale ar contribui atât la securitatea energetică a ţării, cât şi la creşterea economică.

În plus, în contextul schimbărilor climatice, credem că România are un potenţial ridicat pentru dezvoltarea de surse alternative de energie, iar noi suntem pregătiţi să investim. Am anunţat un plan de investiţii de circa 11 miliarde de euro până în 2030, pentru a contribui la tranziţia energetică a ţării.

AGERPRES: Cum a evoluat cererea de carburanţi pe piaţa din România în primul trimestru al anului?
Christina Verchere: În primul trimestru al acestui an, cererea pentru benzină şi motorină a fost robustă, depăşind nivelul înregistrat în 2019, pe fondul creşterii mobilităţii şi al creşterii activităţii economice.

Piaţa de carburanţi din România a crescut cu circa 9% comparativ cu perioada similară din anul anterior, noi am crescut cu peste 10%. In retail, estimăm o creştere de circa 7% în primul trimestru din 2022 faţă de perioada similară din 2021, în timp ce vânzările noastre au crescut cu peste 8%. Performanţa din vânzări a fost susţinută de gradul ridicat de utilizare a rafinăriei, de 98%.

Trendul de utilizare a maşinilor electrice şi hibrid este în creştere, însă acestea continuă să reprezinte doar puţin peste 1% din parcul auto. Noi oferim posibilitatea încărcării electrice în staţiile noastre, am început încă din anii trecuţi să dezvoltăm o reţea regională, avem în prezent circa 30, iar obiectivul este să ajungem la peste 500 de puncte de mobilitate alternativă până în 2030. Am progresat, de asemenea cu proiectele de modernizare şi digitalizare a reţelelor noastre, respectiv accelerarea proiectului de integrare a magazinelor MyAuchan în staţiile Petrom, şi instalarea de terminale pentru plata rapidă la pompă.

AGERPRES: Cum a evoluat preţul carburanţilor la pompă în primul trimestru?
Christina Verchere: La sfârşitul lunii martie, conform Oil Bulletin (28 martie), preţurile carburanţilor din România erau sub media UE, respectiv mai mici cu 13% la motorină şi cu 17% la benzină.

În această perioadă, în contextul conflictului din Ucraina, cotaţiile ţiţeiului au înregistrat valori record pentru ultimii 8 ani. Totodată, pe parcursul trimestrului, am asistat la o creştere accelerată a cotaţiilor pentru benzină şi motorină, care au crescut cu circa 40%, respectiv peste 70%.

Cotaţiile produselor petroliere reprezintă o componentă principală în preţurile noastre la pompă, cu o pondere de circa 50%, cealaltă componentă semnificativa fiind taxele. Preţurile reflectă evoluţia cotaţiilor la produse petroliere, însă într-o manieră moderată, care elimină extremele. AGERPRES/(A - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)