AGERPRES: Aţi avut mai multe întâlniri cu înalţi oficiali români. Care sunt principalele chestiuni pe care le-aţi discutat?
Virginijus Sinkevicius: Bineînţeles, inevitabil, am discutat despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Am fost recunoscător guvernului român, oamenilor din România, tuturor acelor voluntari care au arătat cu adevărat o inimă deschisă şi i-au primit pe refugiaţii ucraineni atât de bine. Ieri (luni - n.r.) am avut de asemenea şansa de a vizita o şcoală unde copiii ucraineni sunt educaţi şi a fost un moment cu adevărat înduioşător să aud poveştile lor despre cât de bine au fost acceptaţi în România. Sunt foarte recunoscător pentru asta. De asemenea, am discutat, bineînţeles, despre care ar putea fi implicaţiile asupra economiei.

Inevitabil, am discutat cu ministrul mediului (Tanczos Barna - n.r.) şi, de asemenea, cu prim-ministrul (Nicolae Ciucă - n.r.) procedurile de infringement în desfăşurare în ceea ce priveşte exploatările forestiere ilegale, calitatea aerului, apele reziduale, etc. Am discutat despre paşii concreţi pe care trebuie să-i facem, cu calendare concrete, cum ar fi iunie şi sfârşitul lui 2022, ce pot fi şi trebuie implementate pentru a evita măsuri suplimentare şi a ne asigura că oamenii din România se pot bucura de un aer curat şi de o apă curată. Şi, de asemenea, pentru a ne asigura că frumuseţea şi bogăţia pădurilor României sunt prezervate.

Am discutat pe scurt şi situaţia din Marea Neagră şi despre întreruperea activităţilor, în special cu ministrul agriculturii (Adrian Chesnoiu - n.r.). L-am asigurat că pescarii români au sprijinul deplin al Uniunii Europene şi că deja am activat mecanismele de criză din EMFF (European Maritime and Fisheries Fund) şi EMFAF (European Maritime, Fisheries and Aquaculture Fund), care vor permite compensarea pescarilor pentru lipsa activităţilor.
 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Mă voi întoarce puţin la ceea ce aţi spus. Aţi menţionat cazurile de infringement. România are multe cazuri de infringement pe mediu. V-aş întreba dacă puteţi fi ceva mai concret. Ce progrese s-au făcut în dosarele de infringement deschise împotriva României?
Virginijus Sinkevicius: Nu pot spune că nu s-au realizat progrese, dar încă sunt chestiuni nerezolvate. De exemplu, în ceea priveşte exploatările forestiere ilegale există încă un număr de chestiuni nerezolvate. Sistemul SUMAL (Sistemul de Urmărire a MAterialului Lemnos), care este un instrument foarte promiţător, nu este deplin operaţional şi deplin implementat, iar acest lucru trebuie făcut. Planurile de management trebuie schimbate şi evaluate, procedurile, etc. Bineînţeles, am abordat toate astea şi calitatea aerului, care este o problemă şi, din nefericire, se agravează şi situaţia devine mai rea. Tratamentul apelor uzate - şi aici este un domeniu unde ai nevoie în primul rând de investiţii şi să te siguri că apele uzate sunt tratate corect şi că, bineînţeles, cetăţenii români au apă curată şi proaspătă de la robinet. Apoi calitatea aerului, ceva care trebuie abordat urgent, nu numai aici în Bucureşti, ci şi în alte părţi alte României.
Nu în ultimul rând managementul deşeurilor. Situaţia cu managementul deşeurilor este destul de complicată şi necesită investiţii suplimentare, mecanisme de prevenire a deşeurilor, separare şi capacităţi de management al deşeurilor care pot fi construite numai cu investiţii. Dar pentru a atrage acele investiţii şi pentru ca banii publici să fie bine cheltuiţi trebuie să ai un plan.

AGERPRES: Deci României îi lipseşte un plan pentru a rezolva problema gropilor de gunoi şi managementului deşeurilor?
Virginijus Sinkevicius: Da, trebuie încă să fie îmbunătăţit şi cred că gropile de gunoi nu au viitor în Europa şi în special într-o ţară atât de frumoasă ca România.
 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Domnule comisar, care credeţi că este cea mai mare problemă de mediu cu care se confruntă România, dacă ar fi să alegeţi dintre cele pe care le-aţi menţionat, şi cum aţi spune că se ocupă România de această problemă?
Virginijus Sinkevicius: Este foarte greu să aleg una singură dintre ele, pentru că aceste chestiuni sunt interconectate. De exemplu, calitatea aerului. Este o chestiune importantă pentru că are impact direct asupra sănătăţii cetăţenilor din România şi pune presiune suplimentară asupra bugetelor voastre de sănătate şi asigurări sociale şi aşa mai departe. Trebuie făcut mult mai mult nu numai la nivel naţional guvernamental, ci şi regional.
Tăierile ilegale de păduri. Este un lucru care trebuie abordat. Nimeni nu spune că activităţile forestiere trebuie oprite, nu, dar trebuie făcute după reguli clare. Şi atunci dacă are loc o tăiere ilegală, care este o infracţiune, atunci sistemul judiciar trebuie să fie foarte clar şi cei care au comis infracţiunea trebuie să fie pedepsiţi, nu să fie lăsaţi să plece. Dacă iei calitatea apei, cred că este extrem de important şi cu adevărat de neconceput că unele părţi ale ţării nu au acces la apă curată.

AGERPRES: România nu mai are taxa de poluare pentru maşinile vechi şi ezită să facă acest pas invocând că vor fi probleme din partea Comisiei Europene. Care ar fi aceste probleme?
Virginijus Sinkevicius: Nu sunt sigur de citatul dvs şi nu voi comenta asupra lui în mod specific. Dar pot spune că chestiunea poluării aerului nu va fi rezolvată numai prin taxare. Pentru că sunt multe alte chestiuni, precum planificarea urbană. Dacă, de exemplu, iei un oraş ca Bucureşti, trebuie să existe o dezvoltare a unui nivel de micromobilitate, trebuie să existe un transport public confortabil, care trebuie să arate că se poate deplasa mai repede prin oraş decât maşina. Sunt multe alte soluţii care trebuie să se aplice. Pentru că oamenii nu pot aştepta 5-6 sau zece ani când reţelele de mobilitate vor fi înfiinţate şi pistele pentru biciclişti amplasate, ei trebuie să meargă la serviciu mâine. Şi dacă singura soluţie pentru a merge la serviciu este maşina, atunci oamenii în mod clar vor alege maşina. Deci doar taxarea singură nu va rezolva chestiunea. Trebuie să ai un plan de dezvoltare sustenabilă a transportului şi acesta trebuie să abordeze chestiunile de mobilitate din oraş: transportul public, micromobilitatea, pistele de ciclişti, pistele de pietoni. Toate acestea trebuie să fie sigure şi acceptabile pentru cetăţeni.
 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Deci poate Comisia Europeană ar accepta o astfel de taxă dacă ar exista un plan precum cel pe care l-aţi menţionat?
Virginijus Sinkevicius: Nu mă înţelegeţi greşit, vorbeam despre cum ar fi mai bine să fie abordată chestiunea, dar Comisia ar accepta taxa oricum pentru că multe ţări, cele mai multe ţări din UE, au taxe pentru poluarea provocată de maşini. Sunt taxe diferite, unii aplică taxa la înregistrarea maşinilor noi, aşa că stimulentele se vor îndrepta către cei care înregistrează maşini mai curate, cu emisii de CO2 mai mici. Ceilalţi aplică o taxă anuală, deci este un mecanism diferit, dar cele mai multe state membre au o astfel de taxă, aşa că nu înţeleg de ce o astfel de iniţiativă din partea României nu ar fi acceptată de Comisie.

AGERPRES: Ce soluţie credeţi că ar fi fezabilă pentru a permite României să scape de maşinile extrem de poluante din trafic?
Virginijus Sinkevicius: În primul rând, cred că trebuie să existe o eliminare graduală a acceptării înregistrării maşinilor poluante în România. Pentru că dacă permiteţi înregistrarea maşinilor poluante este deja o problemă. Aşa că, pas cu pas, trebuie, bineînţeles, să aplicaţi această măsură. În al doilea rând, după cum am spus, oamenilor trebuie să le fie oferite alternative, alternative care ar fi mai confortabile şi mai aplicabile pentru ei, în special în marile oraşe.

AGERPRES: Într-un context în care preţurile la energie cresc constant, maşinile electrice mai sunt fezabile, mai ales având în vedere că este o problemă şi cu punctele de încărcare, cel puţin în România?
Virginijus Sinkevicius: Ştiţi, nu puteţi spune că dacă nu am un încărcător nu îmi voi mai utiliza computerul. Cred, în primul rând, că asta face parte din înţelegere - dacă vrei ca românii să treacă la mobilitate electrică trebuie să ai o reţea de puncte de încărcare. Pentru că dacă posibilitatea de a-ţi încărca maşina va fi foarte limitată atunci probabil nu vei trece la mobilitate electrică. Deci reţeaua trebuie bine gândită de dinainte. Şi nu numai reţeaua pentru arterele majore şi aşa mai departe, ci şi reţeaua pentru locuinţe, pentru că ştim că unele dintre complexele rezidenţiale au fost planificate cu 50-60 de ani în urmă şi nu au suficientă capacitate pentru maşini, ceea ce înseamnă că nu au capacităţi pentru puncte de încărcare electrice. Deci un lucru este să planifici punctele de încărcare, iar acest lucru poate fi finanţat din Fondul de redresare şi rezilienţă. În al doilea rând, preţul la electricitate. Sigur avem probleme pe termen scurt, dar pe termen lung trebuie să ne asigurăm că investim în soluţii energetice, ca energia regenerabilă, care este în mod clar cea mai ieftină. Sunt destul de sigur că cercetarea şi dezvoltarea în domeniul maşinilor electrice vor face ca acestea să fie tot mai eficiente. Nu cred că va fi o mare problemă. Vedem că preţurile la carburant au crescut de asemenea vertiginos. Cred că autovehiculele curate sunt cea mai bună soluţie pe care o avem.
 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Acum permiteţi-mi să abordez din nou una dintre chestiunile pe care le-aţi menţionat. România este pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte calitatea aerului. Vedeţi evoluţii pozitive în această privinţă? Ce ar trebui făcut mai mult?
Virginijus Sinkevicius: Aş spune că, din nefericire, situaţia s-a înrăutăţit. Şi datele pe care le-am primit arată că situaţia s-a înrăutăţit. Este posibil ca acest lucru să poată fi legat de îmbunătăţirea reţelei, de faptul că există mai multe staţii de monitorizare, şi aceasta este probabil evoluţia pozitivă, faptul că există mai multe staţii de monitorizare. Dar în mod clar practicile nu se schimbă şi problemele doar se agravează. Asta necesită soluţii multiple. În primul rând, de fiecare dată când ai de a face cu poluarea trebuie să te uiţi la sursă şi cum să reduci această poluare la sursă. Deja am discutat chestiunea transportului, (...) care este una importantă. În al doilea rând, poluarea industrială. Aveţi uzine mari cu arderi are operează cu permise care au fost emise, deşi nu ar fi trebuit să le primească, iar Comisia a notificat România în privinţa acestui lucru. Nu spunem că trebuie să închideţi aceste uzine, ci că trebuie să aplicaţi mecanisme şi să vă asiguraţi că acele emisii, acea poluare, sunt drastic reduse. Şi, bineînţeles, asta presupune investiţii. De asemenea, aveţi poluarea aerului de la fermele zootehnice, care de asemenea poate fi abordată cu un nou plan strategic de limitare. Există soluţii, dar trebuie să te uiţi la sursa poluării şi să răspunzi la toate aceste lucruri.

AGERPRES: Reîntoarcerea la cărbune reprezintă o soluţie la acest moment pentru producerea de energie? De ce?
Virginijus Sinkevicius: Nu este o soluţie. Poate, un foarte prudent poate, în cazul în care trebuie să creştem temporar utilizarea cărbunelui pentru a scăpa de gazul rusesc atunci poate fi o soluţie temporară pe termen foarte scurt. Dar nu mai mult decât atât. Scopurile noastre pe termen mediu şi lung sunt decarbonizarea economiei europene, iar asta se poate face numai prin surse de energie curate care ne aparţin şi care ne pot asigura independenţa geopolitică şi faptul că nu adâncim criza climatică, a poluării, pentru că cărbunele este o problemă importantă în ceea ce priveşte poluarea. Deci numai dacă ar permite renunţarea la gazul rusesc foarte repede, poate o creştere temporară, dar nu este o soluţie.

AGERPRES: Când spuneţi o soluţie temporară, vă referiţi la ani? Un an, doi sau trei ani?
Virginijus Sinkevicius: Nu vreau să estimez un calendar, dar cât mai scurt posibil, dacă se poate ar trebui evitată (utilizarea cărbunelui - n.r.).

AGERPRES: Poate fi considerat un avantaj faptul că Romania încă mai are mine de cărbune în acest context?
Virginijus Sinkevicius: Nu, pentru că nu cred că există o criză de cărbune pe piaţă. Dacă te uiţi în ultimii cinci-zece ani SUA au închis multe dintre centralele pe cărbune, China face acelaşi lucru, deci cu siguranţă nu există o criză de cărbune.

AGERPRES: În condiţiile în care multe ţări ar putea fi tentate să recurgă la cărbune, în special în contextul războiului din Ucraina şi al creşterii preţurilor la energie, ţintele privind reducerea emisiilor până în 2030 vor fi atinse? Sau credeţi că va exista o întârziere?
Virginijus Sinkevicius: Nu, cred că vom atinge ţintele privind clima pentru că, dacă te uiţi, de fapt le consolidăm şi încercăm le accelerăm. De exemplu, noul nostru plan de a reduce utilizarea gazului rusesc cu două treimi arată cu claritate angajamentul nostru de a merge mai departe cu proiecte de energie regenerabilă şi văd acum multă disponibilitate din partea statelor membre de a face acest lucru. Planificarea avansează de fapt foarte mult, cu desemnarea zonelor în care vor avea loc proiecte de energie regenerabilă.

AGERPRES: Populaţia de urşi s-a înmulţit în Romania destul de mult în ultimul timp şi a devenit o problemă, fiindcă aceştia au început să-şi părăsească habitatul, să intre în gospodării, să atace animale domestice şi chiar oameni. Care credeţi că ar fi soluţia pentru această problemă? Ar putea Româna exporta exemplare de urşi, de exemplu? Unde?
Virginijus Sinkevicius: Să exporte urşi?
 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Este o idee mai veche care a reapărut.
Virginijus Sinkevicius: Nu, îmi pare rău, nu am auzit despre exportarea urşilor nicăieri, dar poate îmi scapă ceva. Dar în ceea ce priveşte populaţia mărită (de urşi - n.r.) din România, despre care am spus că are o biodiversitate foarte bogată, (...) avem o legislaţie foarte clară, aşa că, bineînţeles, un lucru pe care trebuie România trebuie să-l facă este să le evalueze habitatul şi, în funcţie de numărul lor, vom vedea în care anexă se încadrează şi ce măsuri se pot aplica, dar când vine vorba despre o ameninţare la viaţa umană avem, de asemenea, o scutire foarte clară de la legislaţie.

AGERPRES: Vor fi considerate centralele nucleare investiţii verzi? Ce înseamnă asta? Vor putea fi finanţate aceste proiecte din fonduri UE?
Virginijus Sinkevicius: Nu vor fi considerate verzi, vor fi considerate de tranziţie şi am mari îndoieli în privinţa posibilităţii de a le finanţa, în condiţiile de acum - din nou, după cum se prezintă lucrurile la momentul de faţă - dacă vorbim despre reactoarele vechi, mari, care sunt costisitor de construit, costurile operaţionale şi, bineînţeles, preţul la energie, sunt scăzute, dar apoi ai mari probleme cu deşeurile şi sunt foarte costisitor de închis. Cred că nici măcar cu fonduri UE nu poţi atrage investiţii private în aşa ceva, pentru că recuperarea banilor va fi prea lentă, apetitul pentru investiţii private va fi prea mic, iar pentru bugetele naţionale să suporte această povară va fi foarte dificil. Aşa că doar dacă tehnologia, despre care toată lumea vorbeşte dar care nu a fost încă implementată, începe să fie implementată şi lucrurile se schimbă - cu acele mici reactoare care sunt mult mai sigure - atunci poate, poate, dar cu tehnologia actuală pe care o avem acum nu sunt atât de optimist. Cred că este vorba în primul rând despre concurenţă la sfârşitul zilei - este şi cazul unei afaceri - dacă te uiţi la cazul unei afaceri cu reactoare nucleare şi te uiţi la posibilităţile energiei regenerabile, de exemplu, reactorul nuclear nu are nicio şansă. AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)