Doar 15 din cele câteva sute de persoane refugiate din Ucraina care sunt în judeţul Tulcea s-au arătat interesate de ocuparea unui loc de muncă, însă unii refugiaţi ucraineni nu pot să muncească în niciun stat din Uniunea Europeană, din cauză că studiile nu le sunt echivalate.

Din cei circa 43.000 de refugiaţi ucraineni care au ajuns în ultima lună în România prin punctul de trecere a frontierei din Isaccea, doar câteva sute mai sunt în judeţul Tulcea şi foarte puţini dintre ei s-au interesat de un loc de muncă.

"Începând cu data de 9 martie, în evidenţele noastre au fost înregistrate 15 persoane, 13 femei şi doi bărbaţi, şi au fost emise trei repartiţii. Două persoane au rămas în Tulcea şi şi-au găsit un loc de muncă în alimentaţie publică, iar una nu a mai venit pentru că a plecat din judeţ", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), Cristian Denuşi.

El a mai spus că principala problemă a persoanelor din Ucraina care-şi doresc un loc de muncă o reprezintă lipsa documentelor de identitate sau a celor care le dovedesc calificarea profesională, situaţie care explică şi numărul mic al persoanelor interesate de un loc de muncă.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

"Sunt persoane care au documente de identitate, dar nu au actele care le atestă cursurile de formare profesională, iar altele au actele acestea, dar nu au paşaportul. Cele 15 persoane care sunt în evidenţele noastre au toate actele în regulă", a precizat directorul AJOFM.

Unul dintre refugiaţii ucraineni care s-au angajat deja este Alexei Grosu, din Kamasovka, o localitate din apropierea oraşului Ismail. El are 38 de ani şi a ajuns în Tulcea la începutul lunii cu soţia şi cei trei copii.

"Eu sunt agricultor, iar acasă aveam sere. Acum lucrez ca ajutor de bucătar. Fac tot ce-mi spun. Pentru cineva care nu a mai lucrat în acest domeniu e un pic dificil", a declarat Alexei Grosu.

El a mai spus că se înţelege foarte bine cu colegii de muncă şi că procedura de angajare a fost foarte uşoară.

"Am fost la Agenţia de Muncă, iar a doua zi am venit aici, la lucru", a afirmat Alexei Grosu.

O situaţie aparte o prezintă persoanele care vin din sistemul medical din Ucraina. Tatiana Gnacenko, în vârstă de 31 de ani, din Chornomorsk, este medic pediatru şi spune că şi-ar dori să lucreze în spitalul din Tulcea.

"Sunt medic pediatru. Am lucrat un an, apoi am fost în concediu pentru creşterea celor doi copii. Mi-ar plăcea să lucrez ca doctor, dar diploma mea este din Ucraina. Dacă studiile îmi sunt recunoscute, aş fi fericită să lucrez", a afirmat Tatiana Gnacenko.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

A venit la începutul lunii în judeţul Tulcea şi de atunci a mai adus o fostă colegă de facultate care împreună cu soţul şi copiii a dormit în adăposturi pentru a se feri de explozii.

"Acum sper să o aduc pe mama aici. Ea stă în Ucraina şi acolo sunt probleme. Nu are energie electrică de şapte zile, nu are apă şi nici hrană. Soldaţii ruşi au jefuit magazinele şi farmaciile. Mama stă într-un adăpost şi nu pot să vorbesc cu ea de şapte zile", a mai spus Tatiana Gnacenko.

Chiar dacă spitalul din Tulcea are nevoie de pediatri, medicii din Ucraina nu pot fi angajaţi în niciun stat din Uniunea Europeană.

"Dacă nu au studiile făcute în România, nu pot obţine drept de liberă practică, pentru că nu au diplome. Este aceeaşi situaţie ca atunci când am încercat să aducem medici din Republica Moldova sau Ucraina, vorbitori de română. Ei nu pot fi angajaţi în sistemul medical din Uniunea Europeană", a precizat directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă, Tudor Năstăsescu.

Pentru refugiaţii ucraineni, şapte agenţi economici din Tulcea au anunţat AJOFM că au peste 140 de locuri de muncă disponibile, iar în sprijinul celor care nu ştiu limbi străine, operatorii turistici au şi o soluţie.

"O poză rezolvă mult mai multe. Pentru ospătari, meniurile pot fi făcute cu poze, cu variante în mai multe limbi, română, engleză, ucraineană, germană, spaniolă, astfel încât turiştii să poată arăta poza. Le recomand tuturor restaurantelor din Deltă să folosească meniurile cu fotografii", a declarat preşedintele Asociaţiei Patronatelor din Turism Delta Dunării, Daniel Iluşcă.

El a mai spus că refugiaţii ucraineni care vor munci în unităţile de cazare din Deltă vor avea condiţii mai avantajoase, deoarece angajatorii le vor pune gratuit la dispoziţie atât locuri de cazare, cât şi mese calde, aşa încât salariul nu le va fi afectat de aceste cheltuieli.

Interesul mic al refugiaţilor ucraineni pentru un loc de muncă se explică şi prin faptul că toţi speră să se întoarcă acasă cât mai repede.

"Sper ca războiul să se încheie, să merg acasă, la lucru, iar copiii să meargă la grădiniţă", a afirmat Tatiana Gnacenko.

Cetăţenii ucraineni care doresc un loc de muncă în România nu au nevoie de aviz de angajare timp de 12 luni. Ei trebuie să se înregistreze la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă şi au dreptul de a fi angajaţi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Agenţiile teritoriale le oferă gratuit servicii de informare şi consiliere profesională, servicii de formare profesională, de evaluare şi recunoaştere a competenţelor profesionale şi informaţii privind locurile de muncă disponibile în Uniunea Europeană.

Potrivit Gărzii de Coastă, în ultima lună, aproximativ 43.000 de persoane din Ucraina cu circa 5.500 de mijloace auto au ajuns în România prin punctul de trecere a frontierei de la Isaccea. Miercuri, numărul refugiaţilor ucraineni care au ajuns în România pe la Isaccea a fost de circa 900, după ce în ziua precedentă a fost de aproximativ 700. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)