Trimişii speciali ai AGERPRES, Cristian Lupaşcu şi Alfred Schupler, transmit: Spitalul Militar din Cernăuţi preia o parte dintre militarii ucraineni răniţi în regiunile afectate de atacurile armatei ruse, a declarat, joi, şeful Administraţiei Regionale Militare de Stat, Serghei Osaciuc.

"Sistemul medical din regiunea Cernăuţi face faţă acestor provocări. A trecut prin serioase încercări cauzate de pandemie. Avem un mare număr de paturi în spitale pregătite să primească bolnavi, răniţi. Toţi sunt pregătiţi şi deja de două săptămâni la Spitalul Militar, la Spitalul regional Cernăuţi, sunt aduşi soldaţi ucraineni răniţi", a afirmat Osaciuc.

De asemenea, oficialul de la Cernăuţi spune că în regiunea sa s-au adăpostit de război peste 50.000 de ucraineni veniţi din oraşele bombardate de Rusia.

"Alte regiuni ale Ucrainei, Sudul ţării, Estul, Nordul, sunt supuse unor lovituri directe. Sunt bombardate, pe teritoriul lor se desfăşoară lupte. Urmările acestui război sunt resimţite aici la noi sub forma numărului mare de concetăţeni ai noştri, ucraineni, care caută adăpost în faţa armelor mortale ruseşti şi care au venit aici la noi pentru a locui temporar. În prezent, avem 52 - 53.000 de persoane strămutate, care au fost cazate în instituţii aflate în subordinea noastră, la nivel regional, municipal, în cămine, sanatorii, care au spaţii unde se poate pregăti şi servi masa. De aceea, putem spune că pentru persoanele strămutate în regiunea noastră sunt condiţii decente, sigure, de trai. Pe lângă aceste aproximativ 52.000 de persoane strămutate, avem posibilitatea de a primi încă 20.000 de persoane", a adăugat Serghei Osaciuc.

Acesta şi-a exprimat speranţa că, având în vedere distanţa mare dintre poziţiile actuale ale militarilor ruşi şi Cernăuţi, regiunea pe care o administrează nu va fi atacată.

"Vreau să spun că distanţa faţă de sursa agresiunii ruseşti este destul de mare. De aceea, noi nu constatăm şi nici nu prognozăm o ameninţare directă în ceea ce priveşte o invazie a forţelor militare terestre într-o perioadă apropiată. Pericolul cel mai mare este, în exclusivitate, spaţiul aerian ucrainean, care nu este închis, posibile bombardamente, atacuri cu rachete. Deocamdată aici este activ sistemul de apărare antiaeriană, avem sisteme precise de radiolocaţie. În Ivano-Frankivsk se află o escadrilă de avioane de luptă capabilă să intercepteze eventualele pericole aeriene", a precizat şeful Administraţiei Regionale Militare de Stat.

El a mulţumit românilor pentru sprijinul acordat de la începutul războiului.

"Consider că România a demonstrat cele mai alese calităţi. Poporul român s-a aflat alături de poporul ucrainean şi a demonstrat că este un adevărat popor al fraţilor şi surorilor. Aşa cum poporul ucrainean şi-a demonstrat unitatea, la fel şi în România am remarcat unitatea poporului, a autorităţilor, a politicienilor, a preşedintelui. Pentru aceasta doresc să mulţumesc sincer, pentru că susţinerea manifestată de toate popoarele libere ale lumii este extrem de importantă în această luptă. Este o idee cu care sunt de acord, referitoare la faptul că al treilea război mondial a început deja şi se desfăşoară. Chiar dacă acţiunile militare se desfăşoară pe teritoriul Ucrainei, totuşi întreaga lume se luptă cu agresorul rus, cu această ţară, care este o ţară teroristă'', a spus el.

Osaciuc a menţionat că din Cernăuţi se trimit ajutoare către regiunile ucrainene afectate de război.

''Vreau să spun că astăzi regiunea Cernăuţi are o importantă funcţie în ceea ce priveşte susţinerea regiunilor care suferă de aceste nenorociri. De aici trimitem alimente în alte regiuni ale Ucrainei. De aceea, putem spune că şi aici avem suficient. În acelaşi timp, datorită importantei armate a voluntarilor atât din Ucraina, cât şi din străinătate, avem capacitatea de a trimite astăzi alimente oamenilor care au de suferit din cauza ocupaţiei. De aceea, vreau să mulţumesc pentru ajutorul umanitar care vine prin intermediul Centrului logistic european de la Suceava sau prin alte canale. Este un ajutor extrem de important", a mai spus Serghei Osaciuc. AGERPRES/ (A - editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)