Peste 5.000 de persoane din Ucraina au trecut Dunărea cu bacul între Orlivka, regiunea Odesa, şi Isaccea, judeţul Tulcea, România, în a doua jumătate a săptămânii trecute, fluxul de refugiaţi crescând cu 50% duminică faţă de ziua precedentă, potrivit datelor furnizate de Garda de Coastă.

Mijlocul de transport al societăţii Navrom SA din Galaţi funcţionează de aproape un an şi jumătate, însă până la declanşarea războiului din Ucraina nu a avut foarte mulţi călători.

"Este foarte greu. Nu mai sunt ture fixe, nu se respectă nici orele de la care se pleacă de pe un mal sau celălalt. Acum, se lucrează non-stop şi fără program. Asta e, s-a acumulat multă oboseală în zilele astea. Oamenii ne aşteaptă ca pe o speranţă pe malul ucrainean. Încercăm să facem tot ce e posibil şi omenesc pentru dânşii", a declarat, pentru AGERPRES, comandantul bacului societăţii private, Marian Coadă, în vârstă de 60 de ani.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Este comandant de aproape 20 de ani şi spune că, în ultimele zile, cel mai mult l-au impresionat copiii.

"Sunt copii mici care sunt duşi în braţe. Sunt copii de un an sau doi, sunt bătrâni care şi-au părăsit casele şi au plecat care încotro", povesteşte comandantul bacului.

În cursa care a părăsit malul românesc al Dunării, se află o femeie singură, o alta cu trei copii şi un german.

"Am venit să-mi ajut un prieten să fugă de război", afirmă bărbatul.

Comandantul bacului spune că majoritatea ucrainenilor care s-au întors acasă în ultimele zile au făcut-o pentru cei mai în vârstă.

"Sunt persoane care au fost plecate în alte ţări şi se întorc în Ucraina la familiile lor. Mulţi dintre ei au acasă bătrâni, copii. Unii dintre ei nu ştiu nimic despre cei de acasă. E dificil şi pentru ei să se întoarcă", a menţionat Marian Coadă.

În vama ucraineană, călătorii sunt preluaţi de o tânără în uniformă militară cu puşca în mână, iar formalităţile de intrare în ţară se fac repede.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES FOTO

La ieşirea din punctul de trecere a frontierei, pe cei câţiva kilometri care leagă vama de localitatea cea mai apropiată, Orlîvka, pe sensul de intrare în vamă, stau la rând zeci de TIR-uri. Printre ele, înaintează încet, din când în când, autoturismele în care se află bătrâni, femei şi copii.

"Aştept aici de 20 de ore. Cum rezist? Am un obiectiv, să trec graniţa şi asta-mi dă putere. Din păcate, nu am planuri exacte. Plec pentru puţin timp. Sper că în câteva săptămâni sau luni totul va reveni la normal şi ne vom întoarce. Acum, pentru scurt timp, mergem în România sau Bulgaria. Avem prieteni în Bulgaria. Vom sta câteva zile acolo, până când pacea va reveni în Ucraina", spune Elena, din Ismail, care aşteaptă să intre în vamă, într-o maşină alături de doi copii.

Pe celălalt sens de mers, sunt abandonate autoturisme vechi şi noi, copiii se joacă cu tulpini de stuf şi trec des grupuri de persoane cu valize.

Un local din apropierea punctului de trecere a frontierei din Orlivka e plin. Oamenii stau unul lângă altul, în aşteptarea unui ceai sau a unei cafele, iar atmosfera e încordată, dar caldă.

Un bărbat îşi conduce femeile din familie şi copiii, la vamă. Grănicerii ucraineni îl lasă să depăşească puţin bariera. Îşi ia rămas bun fără spectacol şi pleacă cu capul în pământ.

Formalităţile de ieşire din Ucraina durează mai mult. Este aglomeraţie, dar călătorii sunt calmi şi respectă regulile.

În aşteptarea bacului, copiii se împrietenesc repede unii cu alţii, se joacă şi îşi împart dulciurile. Părinţii îşi păstrează cumpătul pentru copii. Poate chiar şi pentru tinerii vameşi care întocmesc formalităţile de ieşire din ţară. Este ordine şi se respectă regulile. O mamă şi fiica ei se îmbrăţişează, iar o tânără fuge la toaletă cu ochii plânşi.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Anatoli are 58 de ani, este din Orlivka şi leagă şi dezleagă parâmele bacului care asigură trecerea călătorilor de pe un mal pe celălalt al Dunării.

"Aici e jale, dar nu am văzut cazuri în care părinţii să-şi piardă copiii la bac. Sunt chinuiţi şi mi-e jale, dar ce putem face noi? Să-mi fac bagajul şi eu? Încă nu, aştept să se schimbe timpurile. (...) Să ştiţi că ucrainenii sunt tari", îmi strigă bărbatul, în timp ce bacul pleacă.

Traversarea Dunării durează zece minute, iar după acostarea pe malul românesc, lucrătorii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta îi îndrumă pe ucraineni, în timp ce un voluntar le vorbeşte în limba lor.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Persoanele care nu au maşini sunt îndrumate spre un cort unde poliţiştii de frontieră le verifică paşapoartele. Cei care trebuie să ia viză, merg în alte corturi şi aşteaptă încheierea formalităţilor la căldură, în linişte, cu mâncare şi apă.

Autorităţile au pregătit corturi pentru bărbaţi şi altele pentru copii şi femei. De fapt, toate spaţiile dedicate controlului camioanelor la intrarea în vama din Isaccea sunt acum ocupate de corturi pentru refugiaţi, aşa că este de înţeles de ce coada de maşini la Orlivka este atât de mare.

Voluntari şi lucrători în uniformă îi ajută pe bătrâni să care bagajele, iar din unele sacoşe apar căţeluşi.

În vamă, persoanele care nu ştiu unde să meargă vorbesc cu autorităţile. Voluntarii care oferă cazare şi transport gratuit refugiaţilor îşi lasă numerele de telefon la lucrătorii ISU Delta, iar datele sunt corelate cu nevoile refugiaţilor.

Unii călători sunt nerăbdători, au aşteptat prea mult în vamă, dar lucrurile sunt ţinute sub control.

Pungile cu mâncare, sticlele cu apă sunt împărţite şi călătorilor care au maşini personale şi aşteaptă să intre în România.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

După formalităţile de la graniţă, ucrainenii care au venit pe jos sunt conduşi la mijloacele de transport. Le sunt puse la dispoziţie microbuze şcolare, autocare şi maşini particulare. În drum spre ele, în timp ce merg pe culoarul amenajat de autorităţi mai pot lua gratuit o apă, un sendviş, fructe, cafea, jucării.

În Tulcea, duminică după-amiază erau deja cazaţi câteva zeci de copii şi adulţi din Ucraina.

Exemplele de solidaritate cu refugiaţii au fost copleşitoare pentru autorităţi. Au venit voluntari din Timişoara, Focşani, Constanţa, Bucureşti. Restaurantul de la intrarea pe şoseaua care face legătura dintre drumul european 87 şi vamă s-a transformat în cantină pentru refugiaţi. Acolo, ucrainenii pot mânca gratuit, în baza buletinului de identitate.

La Isaccea, au ajuns directori ai unor hoteluri, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Adventiste, autorităţi, organizaţii neguvernamentale şi simpli cetăţeni.

"Am venit să ne punem casa la dispoziţie pe termen nelimitat unei familii cu copii. Şi noi avem un copil, ne-am pus în locul lor şi ne-am imaginat cât de greu ne-ar fi. Din acest motiv, am venit aici", a afirmat Elena Chiş, din Tulcea.

"Am venit să fim solidari cu semenii noştri din Ucraina, iar colegii poliţişti de penitenciare au donat un autocar plin cu tot felul de produse, apă, mâncare, produse de igienă, bunuri pentru copii, haine, absolut de toate. Acum aşteptăm să încărcăm autocarul cu 50-60 de semeni de-ai noştri care doresc să ajungă în Bucureşti. Aici sunt şi colegi din Penitenciarul Tulcea care fac voluntariat", a declarat secretarul general al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor din Penitenciare, Florin Stoica.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Primăria oraşului Isaccea a pus la dispoziţie mai multe spaţii pentru refugiaţi. Am vizitat unul dintre ele, atunci când nu avea niciun oaspete, iar câţiva oameni au adus cărţi pentru copii şi alimente.

"Am avut zilele trecute aici numai copii. Mămicile aveau câte trei sau patru copii. Au venit de la Protecţia Copilului şi au adus haine nou-nouţe. Condiţii sunt aici, dar la noi nu stau mult. Maxim două zile dacă apucă", a afirmat paznicul centrului, Sandu Ştefan.

Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Andrei Ene, susţine că doar duminică, la punctul de trecere a frontierei au ajuns 2.200 de persoane, în condiţiile în care în ziua precedentă numărul lor a fost de circa 1.700.

"Din cele 2.200 de persoane din Ucraina care au intrat duminică în România prin punctul de la Isaccea, 1.300 sunt cetăţeni ucraineni", a menţionat reprezentantul Gărzii de Coastă.

Per total, începând de joi, 24 februarie, până la începutul acestei săptămâni, circa 5.700 de persoane din Ucraina au ajuns în România cu bacul.

Luni dimineaţa, ISU Delta a pregătit un transport cu 45 de cetăţeni marocani care, cu ajutorul societăţii Transport Public din municipiul Tulcea vor ajunge la Bucureşti.

"În condiţiile climatice actuale, ISU a suplimentat încă de noaptea trecută sursele de încălzire în corturi pentru a diminua pe cât posibil disconfortul termic din cauza răcirii vremii. Acest lucru se face cu ajutorul unor calorifere electrice ori aeroterme, fiind donate atât de persoane fizice cât şi de societăţi comerciale cărora le mulţumim", a anunţat ISU Delta.

La Tulcea, în faţa Primăriei municipiului a fost instalat un cort în care persoanele din Ucraina pot obţine informaţii în limba ucraineană.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Vă rugăm să nu aduceţi donaţiile la cort. Agenţii economici care îşi pot oferi suportul prin oferirea unei mese calde, pot lăsa datele de contact la Punctul de Informare. Pentru dobândirea statutului de refugiat, sunaţi la Serviciul Poliţiei de Frontieră, 0240.534.160 şi 0240.534.996. Pentru cazare pentru cetăţenii refugiaţi, Centrul de Comandă coordonat de ISU Tulcea, 0758.114.996. Pentru translator pentru limba ucraineană, 0745.296.214, 0751.611.746, 0755.096.315", se specifică într-un anunţ al Primăriei municipiului Tulcea.

În acelaşi timp, Consiliul Judeţean Tulcea a primit din partea regiunii ucrainene Odesa cu care este înfrăţită o cerere de medicamente de primă urgenţă şi urmează să primească o alta pentru cazarmamentul necesar soldaţilor. Acestea vor fi transmise autorităţilor naţionale. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)