Înfiinţate pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile şi pentru rezolvarea unor probleme sociale, economice sau de mediu ale comunităţilor, care sunt ignorate sau insuficient acoperite de sectorul public sau privat, întreprinderile de economie socială din România, un domeniu aflat la început de drum, se confruntă cu dificultăţi de natură financiară, cu lipsa de implicare a autorităţilor, dar şi cu neîncrederea oamenilor.

Potrivit studiilor în domeniu, pentru a pune bazele unei afaceri sociale de succes, trebuie să existe un grup de persoane pasionate, motivate, cu viziune şi determinare, care să cunoască provocările cărora trebuie să le facă faţă şi să deţină cunoştinţele şi deprinderile necesare în activitatea respectivă. Înfiinţate în baza Legii 219/2015, întreprinderile sociale sunt unităţi noi, iar lipsa unor venituri stabile şi consistente este principala preocupare a antreprenorilor sociali.

Andreea Cristina Sava, împreună cu soţul ei, Emil, doi tineri din Craiova, au studiat terapia sportivă în Marea Britanie, unde, atât în cadrul facultăţii, cât şi după, au făcut şi practică. Cu multă experienţă în activităţi de voluntariat înainte de a pleca din ţară, Andreea şi Emil Sava au decis să se întoarcă acasă şi să facă antreprenoriat social într-un centru de kinetoterapie, pe care l-au înfiinţat în Craiova şi l-au dotat cu aparatură de ultimă generaţie.

"Am terminat Facultatea de Terapie Sportivă în Marea Britanie, unde am făcut şi practică, atât în cadrul facultăţii, cât şi după. Apoi am avut posibilitatea accesării de fonduri europene şi guvernamentale şi ne-am hotărât să profităm de această oportunitate, să venim în România şi să încercăm să facem o clinică de kinetoterapie, să facem ceva nou, iar această finanţare ne-a ajutat foarte mult. Până la urmă a fost un pas înainte pentru noi. Pentru că am lucrat mulţi ani ca voluntari, am ales antreprenoriatul social, fiindcă, spre deosebire de antreprenoriatul clasic, are în vedere şi persoanele care poate nu îşi permit să beneficieze de servicii de kinetoterapie şi recuperare medicale şi vorbim fie de persoane cu venit redus, fie de persoane care provin din medii fără acces la informaţia necesară. Iar noi dăm o parte din profit şi către aceşti beneficiari. În momentul de faţă, avem două contracte sociale prin care oferim servicii gratuite de kinetoterapie copiilor cu autism, dar şi copiilor de la centrul de zi din cadrul Crucii Roşii Dolj", spune Andreea Cristina Sava, directorul Kinetic Hub.

Andreea şi Emil fac şi prevenţie, aducând la cunoştinţa persoanelor vulnerabile importanţa kinetoterapiei.

"De exemplu, un copil care merge la şcoală şi provine dintr-un mediu fără multe posibilităţi, are o problemă posturală, care nu este depistată la timp, poate ajunge mai târziu la probleme serioase cum sunt hernia de disc, spondiloza. Practic acel copil ajuns adult, sau chiar mai devreme, va avea nevoie de intervenţii medicale. Noi încercăm să venim în sprijinul acestei comunităţi şi să prevenim aceste probleme. Copiii cu autism cu care lucrăm au foarte multe probleme de mobilitate şi de echilibru, adică e vorba de motricitate fină, de încrederea în sine, încrederea de a urca o treaptă fără sprijin, încrederea de a-şi susţine echilibrul, de a se descurca independent. Practic, scopul nostru este să îmbunătăţim funcţionabilitatea persoanei", explică Andreea Sava.

În prezent, Andreea şi Emil susţin Centrul din finanţarea europeană şi guvernamentală, dar, în momentul în care această perioadă se va sfârşi, ei vor trebui să se descurce din fonduri proprii, din încasări.

"Fiind o întreprindere socială, 90% din profit trebuie reinvestit în scop social. Practic, cu cât avem mai mulţi pacienţi care nu provin dintr-un mediu cu vulnerabilităţi sau precar, cu atât putem face mai multe acte sociale. Practic, pacienţii noştri care provin dintr-un mediu privilegiat oferă şanse persoanelor care nu au aceste posibilităţi să beneficieze şi ele la rândul lor de servicii de specialitate, servicii de recuperare medicală şi kinetoterapie", mai spune Andreea Sava.

Serviciile oferite de Centru sunt pentru copiii care se confruntă cu probleme de postură, de poziţia gâtului anterior faţă de umăr, probleme cauzate în general de greutatea ghiozdanului sau de la foarte mult stat în faţa calculatorului sau chiar pe telefon, însă se adresează şi adulţilor.

"Mergând un pic mai sus, ajungem la adulţii tineri la care se repetă aceste probleme şi mai mult au şi probleme de amprentă plantară. Vin persoane care sunt supraponderale şi au picior cu platfus şi persoane care au cifoză toracală accentuată, practic aşa-anumita cocoaşă. Dacă vorbim de persoane în vârstă, ne confruntăm cu osteoporoză şi probleme osoase, articulare. Aici, la Centru, ne ocupăm şi de probleme postoperatorii. Am avut persoane care au venit la noi şi după intervenţii, operaţii de menisc, operaţii în urma fracturii de radius, antebraţ, persoane care au venit să se recupereze în urma unei operaţii pe coloană şi tot ce ţine de recuperare postoperatorie şi de recuperare medicală", detaliază Andreea Sava.

În ceea ce priveşte receptivitatea autorităţilor sau a oamenilor faţă de această activitate, Andreea afirmă că este dificil, pentru că oamenii sunt reticenţi în momentul în care aud de economie socială, "li se pare că este ceva în neregulă, în sensul că apare acel semn de întrebare 'dar de ce este gratis?'".

"Avem dificultăţi inclusiv în a găsi beneficiarii sociali ai proiectului. Momentan, avem două proiecte sociale, dar suntem deschişi să facem până la 5 parteneriate sociale pe an cu aceşti oameni. În ceea ce priveşte suportul autorităţilor, ne-am interesat şi de acei 3,5% din impozitul pe venit şi, din păcate, nu îi putem accesa, pentru că suntem întreprindere socială, dar nu suntem ONG sau întreprindere socială de inserţie. Practic, chiar dacă noi reinvestim 90% din profit în scopuri sociale, birocraţia ne împiedică să accesăm şi aceste fonduri. Avem probleme în accesarea fondurilor nerambursabile alocate de primării, de consiliile locale, de consiliile judeţene pentru susţinerea ONG-urilor, pentru că acestea în general finanţează doar ONG-urile", susţine Andreea Sava.

Banii care au venit pe proiectul european se apropie de final, iar Andreea şi Emil Sava îşi doresc să reziste, însă totul depinde de gradul de adresabilitate a persoanelor care nu fac parte din categorii vulnerabile.

"Pentru a putea să oferim în continuare servicii sociale avem nevoie şi de participarea beneficiarilor care sunt mai norocoşi şi care au putere financiară, să vină la kinetoterapie. În Marea Britanie oamenii erau mult mai deschişi pentru aceste servicii, se axau mai mult pe prevenţie, pentru că rezultatele cât mai bune şi mai eficiente apar dacă recuperarea începe în cazul copiilor cât mai devreme şi în cazul adulţilor cât mai repede postoperatoriu sau chiar înainte de operaţie dacă este cazul. În România, ne confruntăm foarte mult cu pacienţi care vin în stadiul cronic, care, de exemplu, au o hernie cervicală sau lombară şi vin la noi doar în momentul în care suferă de durere", arată Andreea Sava.

O altă întreprindere socială din Craiova este Asociaţia de Publicitate Socială Informaţi & Implicaţi, înfiinţată de o echipă de jurnalişti implicaţi în activităţile comunităţii ca voluntari, de ani de zile.

"În iarna anului 2019, ne-am dat seama că organizaţi sub o formă juridică putem să facem mai mult şi mai bine pentru comunităţile defavorizate. După un proces lung de documentare şi cu sprijinul echipei de la Crucea Roşie Română, am câştigat un proiect cu finanţare europeană. Acesta ne-a dat şansa să ne organizăm sub forma unei întreprinderi de economie socială, să beneficiem de instruire şi să ne achiziţionăm aparatura necesară pentru desfăşurarea activităţilor în mod profesionist. Alături de noi sunt şi două persoane care aparţin grupurilor vulnerabile, împreună oferim servicii de marketing şi publicitate gratuite pentru mai bine de 10 instituţii care se ocupă de persoane care aparţin grupurilor vulnerabile. Practic, ducem mesajul acestora către comunitate, facem paşi mici, dar importanţi, contribuim la reducerea discriminării şi la o mai bună înţelegere a problemelor cu care se confruntă beneficiarii noştri, fie că vorbim de copii, tineri sau adulţi cu tulburări din spectrul autist, cu sindrom Down; persoane cu nevoi speciale sau oameni aflaţi în risc de sărăcie sau excluziune socială din comunităţile marginalizate", spune preşedintele Asociaţiei, Elisa-Narcisa Duncă.

Deşi a întâmpinat multe dificultăţi în această activitate, Elisa-Narcisa Duncă este de părere că mulţumirile sufleteşti date de bucuria oamenilor pe care îi poate ajuta îi ţine pe linia de plutire.

"Economia socială este modul nostru de a îmbina performanţa economică cu impactul social. Noi spunem că facem business terapeutic, satisfacţia pe care ne-o dă întreprinderea noastră nu este de natură financiară, acţionăm în scop social, alocăm peste 90% din profitul realizat scopului social. Este o satisfacţie la nivel de suflet, lucrând cu comunităţile dezavantajate primim sentimente nobile care ne repun în definiţia umanităţii. Asta le spunem şi clienţilor noştri, practic beneficiază de servicii profesioniste de marketing şi publicitate şi în acelaşi timp facilitează accesul la aceste servicii şi acelor entităţi care sunt în sprijinul persoanelor vulnerabile. Nu credem că putem schimba lumea, dar putem arunca o piatră în apă pentru a crea mai multe valuri, cred că asta ne ţine pe linia de plutire, pentru că dificultăţile sunt multe, de la neîncrederea pe care, nu de puţine ori, am simţit-o în rândul potenţialilor beneficiari, pentru că probabil nu suntem obişnuiţi să primim gratis, până la legislaţia greoaie, atitudini neîncurajatoare ale angajaţilor statului. Sunt multe lucruri de îmbunătăţit în ceea ce priveşte economia socială în România, sperăm că va fi mai bine", menţionează Elisa-Narcisa Duncă.

Potrivit directorului AJOFM Dolj, Aurora Tiribeja, statutul de întreprindere de economie socială se recunoaşte prin acordarea unui atestat în acest sens, la solicitarea persoanelor juridice care trebuie, prin actele de înfiinţare şi funcţionare, să respecte următoarele criterii: acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii; alocă minim 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare; se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale; aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi asigurând niveluri de salarizare echitabile. Atestatul se acordă de către AJOFM pe o perioadă de 5 ani, cu posiblitatea prelungirii, dacă se face dovada că sunt respectate condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.

Conform Registrului naţional de evidenţă a întreprinderilor sociale, în decembrie 2021, în România erau 2.440 de întreprinderi sociale active, din care care 1.841 au obţinut acest statut în 2021, iar 45 figurau cu atestatul suspendat sau retras. Numărul total de angajaţi în cadrul acestora era de 975, iar 223 sunt din grupuri vulnerabile.

În judeţul Dolj sunt 124 de întreprinderi sociale, dintre care 2 sunt întreprinderi sociale de inserţie, Doljul fiind pe locul al patrulea la nivel naţional, ca număr de întreprinderi, după judeţele Alba (295), Cluj (179), Maramureş (152). Domeniile de activitate ale întreprinderilor sociale din Dolj sunt dintre cele mai diverse, de la domeniul medical, asistenţă socială, televiziune, până la activităţi de producţie de bunuri sau comerţ: fabricarea de produse din carne, sucuri din fructe şi legume, pâine, produse de panificaţie şi prăjituri; producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; finisarea materialelor textile; fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie, hârtie şi carton ondulat, de mobilă, produse pentru construcţii; activităţi de tipărire; lucrări de construcţii; activităţi de pompe funebre şi similare; coafură; spălătorii şi curăţătorii; activităţi de recreere şi sportive; îngrijirea copiilor; activităţi de asistenţă stomatologică; asistenţă socială fără cazare; activităţi de asistenţă medicală specializată; alte forme de învăţământ; activităţi de fotografiere; agenţii de publicitate; închirieri şi leasing de autoturisme; activităţi ale portalurilor web; agenţii de brokeraj; contabilitate; organizare de evenimente, catering, activităţi de difuzare a programelor de televiziune; restaurante, baruri, hoteluri; colectare ape uzate; fabricare de dispozitive, aparate şi instrumente medicale şi stomatologice. AGERPRES/(A, AS - autor: Maria Mitrică, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: Kinetic Hub şi Asociaţia de Publicitate Socială Informaţi & Implicaţi