Polonia, singura ţară din estul Europei care are graniţă comună cu Ucraina, Belarus şi cu Rusia (pe la linia care delimitează teritoriul Poloniei şi exclava rusă Kaliningrad - n.r.), se vede direct afectată de criza din regiune, sprijină politic Kievul şi îşi reiterează dorinţa de a găzdui pe teritoriul său o mai mare desfăşurare militară a SUA în estul Europei, scrie EFE într-un comentariu.

De menţionat că SUA au anunţat miercuri desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în ţări de pe flancul estic al NATO. Aproximativ 1.000 de militari vor fi repoziţionaţi în zilele următoare de la o bază din Germania în România, alţi circa 2.000 urmând să vină din SUA în Polonia şi Germania, majoritatea în Polonia.

De la începerea tensiunilor, Polonia a transmis constant semnale de susţinere politică faţă de Kiev, însă deocamdată guvernul de la Varşovia preferă să-şi coordoneze acţiunile de acest tip cu aliaţii săi din NATO.

Parlamentul polonez a aprobat recent o declaraţie de "sprijin total" faţă de Ucraina, în care a făcut apel la aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO să adopte atitudini similare şi şi-a exprimat opoziţia faţă de politica Federaţiei Ruse, care "încalcă dreptul internaţional şi ameninţă pacea în Europa".

Preşedintele polonez Andrzej Duda a avut recent o convorbire cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în urma căreia a dat asigurări că "securitatea, suveranitatea şi libertatea Ucrainei sunt chestiuni strategice pentru noi". La scurt timp după aceea, Duda a convocat Consiliul Securităţii Naţionale, compus din principalii miniştri ai guvernului şi reprezentanţi ai tuturor forţelor politice din Parlament.

Potrivit informaţiilor difuzate de Ministerul Apărării polonez, Moscova are comasaţi peste 127.000 de militari la frontiera cu Ucraina şi a desfăşurat mai multe baterii de rachete Iskander, capabile să transporte focoase nucleare şi a căror rază de acţiune, de circa 400 de kilometri, i-ar permite să atace teritoriul polonez.

În urmă cu câţiva ani, Varşovia a început modernizarea şi extinderea armatei sale deoarece, după cum a amintit-o vicepremierul pe probleme de securitate al guvernului polonez, Jaroslaw Kaczynski, "un stat care se află la graniţa NATO şi a UE trebuie să dispună de o forţă de descurajare semnificativă şi, dacă este nevoie, trebuie să poată să se apere eficient, pe o perioadă lungă de timp şi pe cont propriu".

Polonia intenţionează să-şi sporească efectivele la 250.000 de militari profesionişti, de la 62.000 în prezent, şi contează pe 50.000 de rezervişti care primesc periodic antrenament. Totodată, autorităţile de la Varşovia vor să adopte o "lege de apărare a patriei" prin care să crească stimulentele economice pentru militari şi să faciliteze procesul de recrutare.

O parte din cele 46 de miliarde de euro ce se preconizează a fi cheltuite pentru apărare până în 2026 vor fi destinate achiziţionării de armament performant de fabricaţie americană, precum 250 de tancuri de luptă M1 Abrams şi 32 de avioane de vânătoare F-35, aparat pe care Washingtonul îl exportă doar principalilor săi aliaţi.

Varşovia, care a intrat în NATO în 1999, a cerut în repetate rânduri Washingtonului să-şi sporească prezenţa militară în estul Europei şi, în iunie 2020, în timpul unei vizite oficiale în SUA, preşedintele Duda i-a propus omologului său de atunci, republicanul Donald Trump, crearea unei mari baze militare permanente pe teritoriul polonez pe care să o finanţeze chiar Varşovia şi care să fie botezată "Fort Trump".

Înaintea anunţului de miercuri al SUA privind trimiterea de militari în Polonia, în această ţară se aflau circa 4.500 de soldaţi desfăşuraţi în cadrul unui sistem prin rotaţie pe o perioadă de nouă luni, dar, deşi există planuri de extindere a centrului logistic de la aerodromul Powidz (centru), acestea nu s-au concretizat deocamdată.

Colonelul Krzysztof Surdyk, autorul cărţii "Conflictul ucrainean în jocurile geopolitice", a explicat pentru EFE într-un email că, în opinia sa, sunt 95% şanse ca în cele din urmă un conflict armat să nu aibă loc. El pune "creşterea tensiunii" pe seama "unui război hibrid între Occident şi Rusia".

"Războiul are la bază decizii economice, diplomatice şi de informaţii, iar componenta militară nu este altceva decât o extensie a acestor fapte", susţine el.

La rândul său, profesorul Przemyslaw Furgacz, specialist în politica din Caucaz, a evidenţiat pentru EFE poziţia critică a Poloniei faţă de proiectul de gazoduct Nord Stream II (care ar urma să transporte gaz din Rusia în Germania, ocolind Ucraina - n.r.) care, în opinia sa, "îi oferă practic Moscovei cale liberă să invadeze Ucraina".

Din raţiuni istorice, sociale şi geopolitice, ceea ce se va întâmpla în Ucraina va avea consecinţe ample în Polonia: potrivit datelor Băncii Naţionale polone, peste un milion de cetăţeni ucraineni călătoresc în Polonia an de an pentru a lucra câteva luni, iar apoi revin în ţara de origine, cea mai mare deplasare migratorie din Europa modernă.

Ministrul adjunct de interne al Poloniei, Maciej Wasik, a declarat recent că, în cazul izbucnirii unui conflict armat, cel puţin un milion de ucraineni vor migra în Polonia aproape imediat. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)