Rusia obstrucţionează prezenţa observatorilor internaţionali la manevrele sale de anvergură, cum sunt cele care au loc în prezent în apropierea graniţelor cu Ucraina, nerespectându-şi astfel angajamentele internaţionale în materie de transparenţă, consideră diverşi diplomaţi şi analişti occidentali, citaţi joi de EFE.

Evaluarea survine în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi că desfăşurarea de trupe ruseşti în ultimele zile în Belarus, ţară vecină cu Ucraina, este 'cea mai mare' pe care a realizat-o Moscova de la încheierea Războiului Rece.

Or, unul dintre acordurile cruciale pentru reducerea tensiunilor în privinţa mişcărilor de trupe este 'Documentul de la Viena', adoptat în 1991 şi actualizat în 2011 în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Această organizaţie, compusă din 57 de state, este singura, în afară de ONU, în care Rusia, Occidentul şi Ucraina stau la aceeaşi masă şi dispune de câteva acorduri cheie pentru a stimula transparenţa şi încrederea între state.

Dat fiind faptul că manevrele inopinate sau o acumulare importantă de trupe provoacă în general îngrijorare, 'Documentul de la Viena' prevede obligaţia de a raporta mişcările de trupe şi de a accepta prezenţa observatorilor atunci când sunt depăşite anumite limite.

Astfel, manevrele cu participarea a peste 9.000 de soldaţi trebuie notificate, iar la cele cu peste 13.000 este obligatorie prezenţa observatorilor din alte ţări OSCE.

Aşa cum au explicat pentru EFE diverse surse diplomatice de la Viena, Rusia raportează mereu că desfăşurările sale de trupe sunt sub 13.000 de soldaţi, chiar dacă în realitate numărul lor este mult mai ridicat, evitând astfel să accepte prezenţa observatorilor străini.

În acest scop, Moscova a recurs la diverse stratageme sau 'manipulări', aşa cum le califică o sursă citată de EFE, cum ar fi împărţirea manevrelor între diferite comandamente operaţionale, astfel încât să nu pară un singur exerciţiu, ori reducerea numărului de trupe definite drept combatante, pentru a nu depăşi niciodată acel prag de 13.000 de soldaţi.

Preocupările occidentale şi cele ale vecinilor Rusiei cu privire la dimensiunea şi scopul concentrării actuale de trupe la graniţa cu Ucraina sunt o consecinţă a lipsei de transparenţă a Rusiei cu privire la activităţile sale militare, au declarat pentru EFE surse diplomatice din patru ţări, consultate în mod independent.

În plus, pentru incursiunea din Georgia în 2008 şi anexarea Crimeii în 2014, Rusia a folosit trupe care erau deja dislocate în cursul unor manevre anterioare, remarcă acestea.

Potrivit Institutului internaţional de cercetare a păcii din Stockholm (SIPRI), una dintre instituţiile de referinţă pe plan internaţional în probleme de dezarmare, Rusia, ţara cu cea mai mare armată din Europa, nu a raportat niciodată manevre cu peste 13.000 de militari până în prezent.

'Rusia nu a declarat o activitate militară pentru observare în conformitate cu Documentul de la Viena din 1991. Ea evită această obligaţie, declarând că toate activităţile sunt sub pragul respectiv', afirmă Ian Anthony, directorul programului de securitate pentru Europa din cadrul SIPRI.

'Rusia poate să afirme, de exemplu, că o activitate ce implică 50.000 de soldaţi reprezintă de fapt patru exerciţii separate în loc de unul, iar fiecare dintre ele este sub pragul de notificare', explică el.

Chiar dacă Rusia pretinde că respectă întocmai normele internaţionale, modul în care procedează ea contravine obiectivului şi spiritul acordului, subliniază Ian Anthony.

Expertul în dezarmare şi controlul armelor Alexander Graef, de la Institutul de studii pentru pace şi politici de securitate de la Universitatea din Hamburg (Germania), este de aceeaşi părere. 'Problema constă în modul în care este respectat şi aplicat un astfel de acord, întrucât aceasta depinde de bunăvoinţa părţilor. Rusia nu este singura care se foloseşte de anumite lacune ale Documentului de la Viena, dar este adevărat că ar contribui la reducerea tensiunii dacă ar permite prezenţa unor observatori acum la manevrele sale', explică Graef.

Germania şi Franţa solicitaseră în aprilie Rusiei 'să se angajeze cu bună credinţă' în respectarea obligaţiilor sale în cadrul OSCE, după ce organizase în luna respectivă manevre de amploare în apropiere de Ucraina, la care nu au participat observatori străini.

Rusia pretinde că dă dovadă de transparenţă, invitând din când în când ataşaţi militari ai ambasadelor de la Moscova, dar aceste invitaţii sunt departe de cadrul normelor obligatorii prevăzute de 'Documentul de la Viena'.

'Documentul de la Viena' permite, de asemenea, trimiterea observatorilor la trei inspecţii pe an în orice stat membru, inclusiv în Rusia.

Deşi Rusia acceptă de obicei astfel de misiuni, Letonia a acuzat Moscova săptămâna trecută că a anulat pe motiv de COVID-19 o vizită a delegaţiei sale de militari în două regiuni din vestul Rusiei (Briansk şi Smolensk), unde sunt preconizate exerciţii militare la mijlocul lunii februarie lângă graniţa cu Belarus.

'A refuza o inspecţie din cauza protocoalelor de securitate privind epidemia de COVID-19 este o scuză proastă şi suscită puternice suspiciuni că Rusia doreşte să ascundă ceva prin nedezvăluirea dimensiunii reale şi a intenţiei mişcărilor sale militare, aşa cum cere cadrul de cooperare al OSCE', a afirmat într-o declaraţie ministrul leton al apărării, Artis Pabriks.

Într-o declaraţie de presă joi, secretarul general al NATO a afirmat că la exerciţiile comune ruso-belaruse, preconizate între 10 şi 20 februarie, se aşteaptă să particpe 30.000 de trupe combatante, trupe Speţnaz - forţele de operaţiuni speciale -, avioane de vânătoare, inclusiv Su-35, rachete Iskander cu capacitate duală şi sisteme de apărare antieriană S-400.

Stoltenberg a avertizat că este vorba despre o 'gamă largă de capabilităţi militare moderne', iar manevrele din Belarus sunt 'combinate' cu exerciţiul anual al forţelor nucleare ale Rusiei programat pentru luna februarie.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Adrian Dădârlat)