Riscurile la adresa perspectivelor de creştere ale economiei României sunt generate de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi a campaniei de vaccinare, se arată în studiul dedicat României "Economic Survey of Romania", publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

"Dacă rata de vaccinare rămâne scăzută şi numărul infecţiilor creşte rapid, vor fi necesare noi restricţii pentru a limita transmiterea şi a evita suprasolicitarea spitalelor. Noi măsuri de izolare adoptate în Europa vor afecta exporturile şi investiţiile României. Creşterile persistente ale preţurilor materiilor prime vor afecta cererea internă şi externă, erodând competitivitatea preţurilor. De asemenea, noi perturbări în lanţurile de aprovizionare vor submina creşterea exporturilor. Prin contrast, acţiuni politice prompte pentru sprijinirea economiei, inclusiv o absorbţie rapidă şi eficientă a fondurilor europene disponibile, ar ajuta la susţinerea redresării, în timp ce ar îmbunătăţi potenţialul economic", apreciază OCDE.

Instituţia apreciază că, din 2007, multe vulnerabilităţi macroeconomice s-au redus. În acelaşi timp, înaintea pandemiei, creşterea determinată de cerere a dus la formarea dezechilibrelor macroeconomice, cu o adâncire semnificativă a deficitelor fiscale şi externe. Criza provocată de COVID-19 a agravat aceste dezechilibre, cu o deteriorare puternică a poziţiei fiscale şi a contului curent. Deficitul de cont curent reprezintă un risc, deoarece finanţarea sa a trecut de la surse relativ stabile la unele mai volatile. Necesităţile externe de finanţare au crescut mai rapid decât intrările de investiţii străine directe (ISD), crescând ponderea fluxurilor de capital finanţate prin datorii.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică estimează că avansul PIB-ului va ajunge la 4,5% în 2022 şi în 2023. Presupunând că pandemia este ţinută sub control şi restricţiile sunt ridicate gradual, consumul privat ar urma să accelereze, pe fondul cererii înfrânate şi al economiilor acumulate ale gospodăriilor. Exporturile ar trebui să capete avânt în urma redresării perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi a comerţului cu principalii parteneri comerciali.

Condiţiile de pe piaţa forţei de muncă se vor îmbunătăţi treptat iar deficitele din unele sectoare se vor accentua, ducând la creşterea salariilor. În pofida măsurilor de plafonare a preţurilor la energie şi a subvenţiilor pentru consumul de energie, în 2022 inflaţia ar urma să rămână la un nivel ridicat, expusă riscurilor de creştere. În 2023, inflaţia este proiectată să rămână aproape de limita superioară a intervalului ţintit de Banca Naţională a României (BNR), chiar în eventualitatea scăderii preţurilor la energie şi alimente. Politica monetară ar urma să continue să se normalizeze. Sprijinul fiscal se va contracta începând cu 2022, dar plăţile fondurilor europene vor stimula investiţiile, consideră OCDE.

"Deficitele externe ridicate sporesc expunerea României la şocurile externe. Estimările de la BNR indică faptul că o deteriorare cu un punct procentual a soldului contului curent ca procent din PIB creşte cu cinci puncte procentuale probabilitatea unei crize valutare. Volatilitatea financiară globală sporită şi apetitul mai scăzut al investitorilor pentru economiile emergente ar putea duce la ieşiri de capital. Creşterile ulterioare ale costurilor de împrumut vor afecta investiţiile companiilor şi vor induce efecte negative privind consumul gospodăriilor. Creşterile abrupte ale spread-urilor suverane ar putea afecta sever sectorul bancar, din cauza expunerii suverane ridicate. Influenţa condiţiilor globale de finanţare asupra activităţii reale din România este semnificativă, deşi mai puţin pronunţată ca în alte ţări Europa Centrală şi de Est (CEE)", avertizează OCDE.

În acest context, instituţia consideră că este importantă implementarea reformelor care ar putea susţine o redresare solidă şi sustenabilă.

Pentru limitarea pierderilor în capacităţile productive şi evitarea de noi creşteri ale şomajului, este crucială menţinerea sprijinului fiscal direcţionat către firmele şi persoanele din cele mai afectate sectoare, până când redresarea este pe o traiectorie fermă. În special, trebuie întărite serviciile publice de ocupare a forţei de muncă, furnizând stimulente orientate pentru angajări şi sporirea opţiunilor de recalificare. Dacă pandemia se intensifică din nou şi necesită restricţiile la adresa activităţii economice, schema pentru activitate cu normă redusă ar trebui reactivată şi ar trebui acordate facilităţi fiscale, consideră OCDE.

Consiliul OCDE a decis, la data de 25 ianuarie 2022, să facă primul pas în discuţiile de aderare cu România, în paralel cu Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia şi Peru. Din acest moment, se vor pregăti foi de parcurs individuale, care vor prezenta termenii, condiţiile şi procesul de aderare, cu condiţia ca ţările respective să confirme adeziunea la valorile, viziunea şi priorităţile reflectate în declaraţia privind viziunea OCDE, făcută cu ocazia aniversării a 60 de ani de existenţă, şi în declaraţia din 2021 al Consiliului Ministerial.

Înfiinţată în anul 1961, OCDE joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 38 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii. AGERPRES/ (AS-autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)