Posibile scenarii militare dacă Rusia decide să atace Ucraina (NBC News)
Cu trupe masate la frontiera ucraineană, Rusia are mai multe opţiuni pentru un atac, inclusiv paşi rapizi către o invazie pe scară largă şi ocuparea de teritorii, potrivit unor experţi militari menţionaţi într-o analiză publicată joi de NBC News.
După ce a dislocat circa 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin vrea să facă Occidentul să ghicească: va opta oare pentru o invazie pe scară largă sau pentru o operaţiune mai limitată, ori pur şi simplu va ţine forţele ruse pe loc pentru a menţine presiunea asupra Kievului şi Occidentului ?
Beneficiind de un avantaj copleşitor asupra unei armate ucrainene mai mici şi mai puţin avansată, Rusia are o varietate de opţiuni dacă Putin decide să lanseze un atac, în funcţie de ce doreşte Moscova să obţină, preţul pe care este dispusă să-l plătească şi răspunsul Occidentului.
Cu forţa sa aeriană şi navală copleşitoare, orice ofensivă a Rusiei va include cel mai probabil bombardamente, atacuri cu rachete şi atacuri cibernetice care ar devasta infrastructura militară ucraineană, ar perturba comunicaţiile şi imobiliza trupele terestre ucrainene.
''Există o forţă terestră incredibilă la graniţă, mult mai mare decât cea care a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014'', remarcă generalul american în retragere Philip Breedlove, fost comandant al trupelor NATO în Europa între 2013 şi 2016.
''Armata terestră ucraineană a câştigat experienţă, s-a perfecţionat'' după declanşarea conflictului cu separatiştii proruşi din Donbas în 2014, ''dar ruşii pot domina în aer şi pe mare'', crede Breedlove, care în prezent are activitate la Institutul pentru Orientul Mijlociu, un think-tank din Washington.
Ca Rusia să-şi retragă trupele încă este posibil, deşi limbajul dur al Moscovei sugerează altceva. După discuţiile avute luni cu SUA şi miercuri cu membrii NATO, viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că nu există niciun motiv pentru a stabili noi discuţii cu americanii şi cu NATO, întrucât aceştia au respins cererile Rusiei de revenire la status quo-ul din 1997 al securităţii europene.
În lipsa unei invazii totale şi a ocupării întregii părţi estice a Ucrainei, Rusia ar putea alege acţiuni mai limitate care să crească presiunea asupra Kievului şi să testeze hotărârea Occidentului şi unitatea trans-atlantică, estimează Breedlove şi alţi experţi.
Înainte să lanseze o ofensivă militară, cel mai probabil Rusia va acuza Ucraina de o provocare, oferindu-i lui Putin justificarea să acţioneze; foşti diplomaţi americani, militari în retragere şi experţi în probleme ruseşti au puncte de vedere diferite asupra intenţiilor încă neclare ale lui Putin, dar ei indică mai multe posibile scenarii.
La ora actuală cea mai mare parte a trupelor ucrainene sunt desfăşurate de-a lungul ''liniei de contact'' din Donbas, unde se confruntă cu separatiştii susţinuţi de Moscova, care potrivit Kievului şi NATO a lansat în timpul acestui conflict atacuri de artilerie peste graniţă, a înarmat separatiştii şi a transferat arme şi personal militar în zonă.
Dacă armata rusă îşi deplasează unităţile blindate la vest de linia de contact, atunci ar putea izola şi încercui mare parte din trupele terestre ucrainene fără a fi nevoie să ocupe oraşe majore. În cazul în care trupele ruse vor reuşi să se mişte suficient de rapid astfel încât să reuşească o asemenea mişcare de învăluire masivă a unităţilor terestre ucrainene, ar putea lua prizonieri şi captura arme şi echipamente, ceea ce ar fi o lovitură puternică asupra capabilităţilor militare ucrainene, notează Scott Boston, analist militar la think tank-ul Rand Corp.
În timp ce atenţia întregii lumi este concentrată pe masarea trupelor ruse la frontiera ucraineană, Moscova şi-a extins de asemenea şi forţa navală în apropierea coastelor ucrainene, inclusiv cu unităţi de desant amfibiu. ''Marea este punctul cel mai vulnerabil al Ucrainei'', semnalează Taras Şmut, un expert militar de la Kiev. Ruşii ''pot face orice doresc în Marea Neagră'', adaugă acesta.
Navele militare ruseşti domină acum Marea Azov, unde modesta marină ucraineană este depăşită. Moscova restricţionează tot mai mult deplasările în zonă ale navelor ce au ca destinaţie Ucraina şi ar putea recurge inclusiv la o blocadă asupra oraşelor-port Berdiansk şi Mariupol, sufocând astfel o importantă rută navigabilă.
În Marea Neagră, la vest de peninsula anexată Crimeea, navele ruseşti au putea impune o blocadă asupra oraşelor-port Odessa, Nicolaev şi Herson, esenţiale pentru fluxurile comerciale. Rusia dispune de capabilităţi navale pentru a executa o asemenea operaţiune şi ar putea în acest mod să pună în genunchi economia ucraineană, a avertizat fostul ministru ucrainean al apărării Andrii Zagorodniuk
O operaţiune navală rusească ar putea include şi ocuparea Insulei Şerpilor, care prin apele teritoriale asociate ajută Ucraina să securizeze rutele navigabile către porturile sale de la Marea Neagră.
În plus faţă de strangularea porturilor comerciale ucrainene, Rusia ar putea lansa în sud şi alte operaţiuni pentru consolidarea ocupării Crimeii, cum ar fi de exemplu securizarea unui canal pe care Kievul l-a închis în 2014 şi a creat astfel o problemă cronică de aprovizionare cu apă a acestei peninsule. Rusia ar mai putea să forţeze crearea unei joncţiuni terestre între Crimeea şi Donbas. ''Ideea de creare a acestui pod terestru şi preluarea controlului asupra acelei surse de apă cred că este foarte plauzibilă'', spune generalul Breedlove.
Pe de altă parte, Putin ar putea ordona trupelor sale să intre în zonele din Donbas controlate de separatiştii pro-ruşi - şi eventual chiar să încerce să le extindă - doar ca o demonstraţie simbolică de forţă, cu obiectivul de a menţine presiunea asupra Kievului.
''Scenariul militar cel mai probabil în opinia mea ar fi o serie de operaţiuni continue care pot fi oprite în orice moment al desfăşurării lor în funcţie de cum reacţionează Occidentul'', anticipează Ben Hodges, general în retragere care a comandat trupele SUA din Europa între 2014 şi 2017.
Capturarea unei mici zone sau locaţii strategice, precum Insula Şerpilor din Marea Neagră, canalul de apă către Crimeea ori zone din proximitatea teritoriilor controlate de separatişti, iar apoi să se oprească ar reduce riscul provocării de victime umane şi ar face mai dificil pentru Occident să răspundă, argumentează Hodges, care activează în prezent la Centrul pentru analiză a politicii europene.
Moscova ar putea încerca în acest mod să testeze dacă o acţiune limitată poate fractura unitatea NATO, dat fiind că guvernele europene ar putea fi reticente să-i impună sancţiuni severe, adaugă Hodges. În lipsa unui răspuns puternic, Rusia ar putea continua apoi cu alte operaţiuni, mai estimează generalul american.
Conform scenariului cel mai rău, Rusia ar lansa o campanie terestră şi aeriană pentru a ocupa toată regiunea Donbasului la est de fluviul Nipru. Dar o invazie masivă şi ocuparea Ucrainei este puţin probabilă şi nici nu este clar dacă Rusia dispune de forţe suficiente pentru a controla atât de mult teritoriu, consideră mai mulţi experţi militari.
Totuşi, anexarea Crimeii, ofensiva asupra Georgiei în 2008 şi intervenţia în Siria au fost toate acţiuni care au luat Occidentul prin surprindere şi de fiecare dată ameninţarea cu sancţiuni nu l-a descurajat pe Putin, aşadar o invazie rusească asupra Ucrainei nu trebuie exclusă, atrage atenţia Michael Kofman, director de cercetare la Programul de Studii Ruse al think tank-ului CNA din Washington.
Dacă Rusia ar opta pentru o operaţiune militară extinsă, ea ar putea evita ocuparea pe termen lung a unor oraşe retrăgându-se pur şi simplu după ce va fi provocat pierderi devastatoare armatei ucrainene, ori ar putea să ocupe mare parte din estul Ucrainei şi să ceară Kievului un nou aranjament politic, sau efectiv să anexeze aceste teritorii, cum a procedat cu Crimeea.
Deocamdată, acumularea de trupe ruse la frontiera ucraineană continuă. Potrivit analiştilor militari, Rusia dislocă acolo unităţi şi din Orientul Îndepărtat.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova nu va aştepta la nesfârşit un răspuns din partea SUA şi NATO cu privire la garanţiile de securitate cerute, solicitând din partea acestora un răspuns în scris până săptămâna viitoare, fără a da detalii despre ce ar putea face Rusia ulterior. Moscova a cerut în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruștei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pedro Sanchez dă asigurări că Spania continuă să ancheteze cauzele afluxului de migranți din Ceuta
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a afirmat luni că Spania continuă ancheta privind cauzele afluxului brusc de migranți care au sosit în Ceuta în urmă cu o lună, denunțând totodată 'informațiile false' răspândite și amplificate de o 'internațională de extremă dreapta', relatează AFP. În urmă cu o lună, aproximat
Iranul dezminte că americanii au atacat insula Kharg, cum a afirmat președintele Trump într-un mesaj 'hilar'
Operațiunile petroliere de pe insula iraniană Kharg nu s-au întrerupt, a declarat luni Hamid Bovard, director general al companiei petroliere naționale a Iranului, conform agenției de presă Nournews preluate de Reuters.
Coreea de Nord declară că politica ostilă a SUA nu s-a schimbat și promite să-și consolideze forța nucleară
Coreea de Nord a declarat luni că politica ostilă a Statelor Unite rămâne neschimbată și a promis că va continua să își consolideze forța nucleară, respingând apelurile repetate ale Washingtonului pentru denuclearizarea sa, relatează Reuters. Într-un comunicat publicat de agenția de presă nord-coreeană KCNA, un purtător de cuvânt
Funeraliile regelui Harald al Norvegiei vor avea loc la 9 septembrie
Funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei, care a murit vineri la vârsta de 89 de ani, vor avea loc miercurea viitoare, 9 septembrie, la Catedrala din Oslo, informează EFE. Ceremonia va fi oficiată de episcopul președin
Ministrul de externe rus Lavrov critică activitatea NATO în Arctica - o 'amenințare directă' pentru Rusia
Rusia consideră activitatea NATO în Arctica o amenințare directă de securitate, a afirmat ministrul de externe rus Serghei Lavrov într-un articol publicat luni, în contextul întăririi prezenței în regiune a aliaților după invazia rusă în Ucraina, informează Reuters. În februarie, Alianța Nord-Atlantică a lansat misiune
Trump postează un video AI cu insula iraniană Kharg 'în bucăți', fără dovezi ale unui atac
Președintele american Donald Trump a postat un video generat cu inteligența artificială în care a spus că insula Kharg, centrul petrolier al Iranului, a fost distrusă, la câteva ore după ce cele două țări au avut un schimb de atacuri pentru prima dată din iulie,
Iranul susține că a atacat ținte americane în Iordania și EAU ca represalii la loviturile SUA asupra insulei Larak
Gardienii Revoluției din Iran au anunțat luni că au atacat ținte militare americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite (EAU) ca represalii la loviturile SUA asupra insulei Larak, relatează AFP, Reuters și dpa. Atacurile asupra Iordaniei, realizate cu rachete balistice și drone, au vizat instalații tehnice și de întreținere, precum și aeronave pozițion
Teheranul susține că un petrolier de mari dimensiuni a luat foc după ce a lovit mine în Strâmtoarea Ormuz
Iranul a transmis luni că o navă a lovit mine în timpul unei tentative 'ilegale' de a traversa Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a provocat un incendiu la bord, relatează AFP și Reuters. 'Un petrolier de mari dimensiuni și necinstit care încerca să folosească ruta ilegală prin sudul Strâmtorii Ormuz a fost cuprins de un incendiu ma
Securitatea în Brazilia: Bolsonaro salută modelul lui Bukele
Candidatul de dreapta la președinția Braziliei Flavio Bolsonaro a calificat duminică modelul de luptă împotriva criminalității din El Salvador drept 'inspirator', în cursul unei întâlniri cu un ministru din această țară din America Centrală condusă de conservatorul și aliatul lui Donald Trump, Nayib Bukele, notează AFP. Cu mai p
Statele Unite au efectuat noi atacuri în Iran, primele din ultima lună
Statele Unite au efectuat duminică atacuri asupra insulei iraniene Larak, primele din ultima lună, declanșând o ripostă a Teheranului împotriva unor ținte americane din Iordania, transmite AFP. Aceste bombardamente amenință să pună sub semnul întrebării câteva săptămâni de acalmie în războiul din Orientul Mijlociu, care tocmai a
La Tripoli, Siria și Libia își oficializează apropierea diplomatică
Ministrul sirian de externe, Asaad al-Shaibani, a oficializat duminică, la Tripoli, revenirea diplomatică a Siriei în Libia, la 14 ani de la închiderea ambasadei sale din capitala libiană, relatează AFP. 'Astăzi, această ambasadă revine pentru a afirma importanța și valoarea relației siriano-libiene', a declarat ministrul s
Alegeri în fosta RDG: Merz prezice 'daune considerabile' dacă AfD câștigă
Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat duminică seara că landul Saxonia-Anhalt, din estul țării, ar suferi 'daune considerabile' în cazul formării unui guvern de extremă dreapta, cu o săptămână înaintea alegerilor din această regiune, transmite AFP. Alternativa pentru Germania (AfD), partid antimigrație, rusofil ș
Trump cere raportarea unei jurnaliste la Comisia Federală pentru Comunicații
Președintele american Donald Trump a cerut duminică într-un mesaj în rețeaua sa Truth Social raportarea unei jurnaliste la Comisia Federală pentru Comunicații în vederea unei 'mustrări sau sancționări' după ce aceasta relatase că liderul de la Casa Albă a obținut și rezultate slabe la susținerea unor candidați republicani, transmite Reuters.
Hărțile Google afișează în SUA Lacul America în loc de Lacul Ontario, conform decretului lui Trump
Platforma Google Maps a schimbat pe hărți numele Lacului Ontario în Lacul America pentru utilizatorii din Statele Unite, conform ordinului executiv de redenumire geografică semnat de președintele american Donald Trump, a anunțat compania Google într-un comunicat preluat duminică de Reuters. Trump și-a anunțat joi decizia de a schim
Președintele Trump afirmă că SUA își vor reface rezerva strategică cu petrol din Venezuela
Președintele american Donald Trump a declarat că petrolul vizat de acordul încheiat recent cu Venezuela va fi folosit pentru refacerea rezervei strategice a Statelor Unite, care scăzuse mult în ultimii ani în contextul perturbării fluxurilor internaționale și al prețurilor ridicate ale energiei, transmite duminică agenția Reuters.














