Din perspectiva sistemului financiar-bancar, anul trecut pare că va fi cel mai bun an de după 2008 din punct de vedere al volumului creditelor noi acordate, care ar putea fi în jur de 110 miliarde de lei, faţă de 107,3 miliarde de lei în 2008, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Sergiu Oprescu, preşedinte executiv Alpha Bank România şi director general al Reţelei Internaţionale Alpha Bank.

În opinia sa, capacitatea sistemului bancar în ceea ce priveşte injecţia de credit în economie, în următorii 5 ani, va fi de 3 - 4 ori mai mare decât fondurile alocate pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dacă performanţa anului 2021 se va repeta şi se va menţine acest ritm.

În ceea ce priveşte perspectiva creditării, Sergiu Oprescu susţine că "perioada dobânzilor mici s-a cam încheiat", având în vedere că în acest moment la orizont sunt îngrijorări care ţin de nivelul inflaţiei, iar acest lucru se va translata într-un nivel al dobânzilor mai ridicat.

Potrivit preşedintelui executiv al Alpha Bank România, programele guvernamentale au fost o gură de oxigen pentru mediul de business, acestea accelerând procesul de creditare şi de revenire a economiei. IMM Invest şi celelalte programe au contribuit la susţinerea companiilor în pandemie şi au dat un impuls antreprenorilor care voiau să continue investiţiile, în pofida incertitudinilor.

AGERPRES: Cum a fost 2021 comparativ cu 2020 şi cu un an obişnuit pentru bancă?
Sergiu Oprescu: Cererea de creditare la nivelul sistemului bancar a crescut susţinut anul trecut, înregistrând cel mai ridicat nivel din 2009 până în prezent, iar băncile au demonstrat, încă o dată, rolul importat pe care îl au în revenirea economiei. Şi nu doar anul trecut, pentru ca şi în anul 2020 creditarea nouă a fost în termeni comparabili cu ritmul de creditare din 2019. Este o evoluţie care evidenţiază foarte clar că în perioada pandemiei sistemul bancar a contribuit în mod decisiv la creşterea intermedierii financiare, la susţinerea clienţilor.
Referitor la Alpha Bank Romania, rezultatele pentru primele 9 luni ale anului arată o performanţă financiară şi comercială solidă, portofoliul de credite situându-se la 2,7 miliarde euro, în creştere de 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
Am avut cea mai bună performanţă înregistrată la 9 luni în ceea ce priveşte producţia de credite noi ipotecare şi de credite noi de consum din 2008 până în prezent. Producţia de credite noi ipotecare a înregistrat un avans anual de 41%, portofoliul de credite ipotecare depăşind astfel pragul de 1,3 miliarde euro şi sunt rezultate care ne bucură cu atât mai mult cu cât anul trecut, în septembrie, am aniversat 20 de ani de la primul credit ipotecar din România: Alpha Housing.
Este un segment de business pe care avem o vastă experienţă şi intenţionăm să utilizăm din plin această expertiză pentru a ne consolida poziţia pe segmentul de credit ipotecar, inclusiv prin soluţiile noastre de green financing.

Totodată, am continuat să susţinem mediul de business şi revenirea economiei acordând finanţări atât întreprinderilor mici şi mijlocii cât şi clienţilor mari. Am participat activ la cele mai importante programe de sprijin guvernamental şi am înregistrat o creştere robustă pe segmentul IMM-urilor (+22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior) şi vom continua să susţinem mediul antreprenorial. Intenţionăm să fim unul dintre partenerii bancari importanţi pentru segmentul IMM în anii următori şi să venim în întâmpinarea nevoilor lor cu produse şi servicii targetate.

Continuăm, de asemenea, proiectele de eficientizare a proceselor de creditare, care au fost accelerate în pandemie şi transformarea digitală. Avem o strategie hibrid, cu o abordare incluzivă, pentru că transformarea digitală este un proces continuu şi de durată, iar noi nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă. Am extins serviciile de tip self-service prin înlocuirea echipamentelor ATM cu terminale MFM (Multi Functional Machine) ce permit clienţilor să efectueze operaţiuni de depunere numerar 24/7 şi peste 80% din unităţile noastre beneficiază de tehnologie self-service în ceea ce priveşte tranzacţiile cash. Dar este foarte important la nivelul societăţii noastre să avem o abordare incluzivă în acest proces.

AGERPRES: Dar pentru sistemul bancar?
Sergiu Oprescu: Din perspectiva sistemului financiar-bancar, 2021 pare că va fi cel mai bun an de după 2008 din punct de vedere al volumului creditelor noi acordate, care ar putea fi în jur de 110 miliarde de lei (107,3 miliarde de lei în 2008), aproximativ 22 miliarde de euro. Este un nivel record şi cred că după ce am avut un punct de inflexiune în 2020, intrăm într-un ciclu de creştere a intermedierii financiare.
Dobânzile la un nivel minim istoric au alimentat creşterea accelerată a creditului neguvernamental, dar este important să precizăm contextul în care a avut loc această creştere: rata de solvabilitate s-a menţinut ridicată (23,88% în iunie 2021, 25,14% în decembrie 2020), iar lichiditatea amplă (indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate a fost 262,11% în august 2021 şi 265,86% în decembrie 2020).
Totodată, în primii doi ani de pandemie sistemul bancar a reuşit să îşi păstreze profitabilitatea (ROE 8,66% în decembrie 2020, 13,59% în septembrie 2021) peste cea a băncilor din zona euro (7,2% în noiembrie 2021). Menţinerea profitabilităţii în următoarea perioadă depinde de gestionarea prudentă a calităţii activelor.

AGERPRES: A fost eficient sistemul de amânare a plăţii ratelor? Care sector ar fi fost cel mai afectat, al persoanelor fizice sau al companiilor?
Sergiu Oprescu: Băncile au susţinut clienţii care au întâmpinat dificultăţi, atât persoanele fizice cât şi companiile, chiar de la începutul pandemiei. Perioada moratoriilor de amânare a ratelor a fost depăşită cu bine, dar băncile sunt în continuare atente la dinamica neperformanţei în raport cu evoluţia creditării.
Dacă ne uităm la cifre, rata creditelor neperfomante a fost în descreştere până în septembrie (3,65% în septembrie 2021, faţă de nivelul de dinaintea izbucnirii pandemiei de 4,09% în decembrie 2019), ceea ce arată că măsurile pentru protejarea debitorilor afectaţi de Covid-19 au fost eficiente.
Putem spune că economia românească a dat dovada de rezilienţă, deşi la începutul pandemiei aşteptările nu erau optimiste. Atât populaţia cât şi companiile au învăţat lecţiile crizei anterioare, iar băncile au contribuit decisiv la creşterea economică.

AGERPRES: Cum vedeţi evoluţia dobânzilor şi care este perspectiva creditării?
Sergiu Oprescu: După cum ştiţi foarte bine, bancherii sunt foarte reţinuţi în a face estimări cu privire la evoluţia dobânzilor sau a cursului. Nu fac nici eu excepţie, dar ce putem spune este că perioada dobânzilor mici s-a cam încheiat, având în vedere că în acest moment la orizont sunt îngrijorări care ţin de nivelul inflaţiei, iar acest lucru se va translata într-un nivel al dobânzilor mai ridicat. Este bine că suntem într-un moment în care majoritatea băncilor promovează dobânzi fixe, spre deosebire de acum 10-12 ani, când în sistemul bancar aproape toate dobânzile promovate erau dobânzi variabile.
Economia românească este aşteptată să intre într-o perioadă de creştere, pe coordonatele digitalizării şi sustenabilităţii, iar băncile vor sprijini în continuare economia prin creditele acordate.
Dacă performanţa anului 2021 se va repeta şi menţinem acest ritm, capacitatea sistemului bancar în ceea ce priveşte injecţia de credit în economie, în următorii 5 ani, este uriaşă - vorbim de sume de 3 - 4 ori mai mari decât cele alocate pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

AGERPRES: Consideraţi că ar trebui introduse noi restricţii? În ce domenii, nevoie personale, imobiliare?
Sergiu Oprescu: Cred că noi românii am învăţat lecţiile crizei precedente, nu doar băncile, şi suntem mai responsabili şi mai atenţi în ceea ce priveşte luarea unui credit. Acum avem la dispoziţie credite cu dobândă fixă, iar împrumuturile se iau în moneda în care îşi primesc salariul, eliminându-se astfel riscul valutar.
Totodată, nivelul de îndatorare este mult mai mic decât cel din 2008 - 2009, iar avansul pe care îl depun în momentul când iau un credit ipotecar este de 15 - 20%. În cazul creditului ipotecar, proiectul de regulament publicat de BNR pe site-ul instituţiei prevede ca măsură de precauţie creşterea avansului minim la achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă a debitorului la: 25% la creditele în lei, 35% la creditele în euro şi 50% la creditele în altă monedă străină.

AGERPRES: Vor putea face faţă clienţii majorării dobânzilor?
Sergiu Oprescu: Vorbeam mai devreme despre dobânzile fixe, iar acestea conferă clienţilor o zonă de stabilitate şi de confort financiar, pentru că ştiu ce au de plătit pentru o perioadă mai lungă de timp. Totodată, salariul mediu lunar net a crescut şi sunt aşteptări legate de creşterea veniturilor mici prin creşterea salariului minim şi a punctului de pensie, ceea ce va duce la o mai mare incluziune financiară.
Pandemia a lovit însă mai puternic în veniturile gospodăriilor mai sărace determinând creşterea inegalităţii de venituri între gospodării, în primul rând pentru că lucrătorii cu veniturile mai mici sunt cei care prestează munci ce nu se pot efectua la distanţă atunci când sunt impuse restricţii de mişcare fiind obligaţi să îşi întrerupă activitatea şi să se bazeze pe asistenţa oferită de stat. Inegalitatea de venituri indusă de pandemie ar trebui contracarată de politici economice după principiul ca nimeni să nu fie lăsat în urmă (no one left behind), principiu promovat de Comisia Europeană pentru tranziţia către neutralitatea climatică.

AGERPRES: Cât de eficiente au fost programele de sprijin derulate de Guvern? În ce măsură banca a fost implicată?
Sergiu Oprescu: Programele guvernamentale au fost o gură de oxigen pentru mediul de business, au accelerat procesul de creditare şi de revenire a economiei. IMM Invest şi celelalte programe au contribuit la susţinerea companiilor în pandemie şi au dat un impuls antreprenorilor care voiau să continue investiţiile, în pofida incertitudinilor.
În cazul programului IMM Invest, spre exemplu, la sfârşit de noiembrie 2021 erau 15.000 de garanţii aprobate şi circa 4.000 în curs de aprobare, iar FNGCIMM estimează să închidă IMM Invest 2021 la cel puţin 20.000 de firme, la care se adaugă 6.000 - 7.000 de întreprinderi în cadrul programului AGRO IMM Invest. Cu toate că numărul de garanţii acordate este mai mic decât în 2020 (26.000) valoarea garanţiilor a fost mai mare (15 miliarde lei faţă de 12,9 miliarde lei în 2020).
Alpha Bank Romania susţine mediul antreprenorial şi ne-am alăturat IMM Invest de la debutul programului. Continuăm să finanţăm şi antreprenorii din agribusiness, atât prin participarea la subprogramul Agro IMM Invest, cât şi prin finanţările pe care le oferim pe baza subvenţiilor de încasat de la APIA. Totodată, în luna august am semnat un protocol de colaborare cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) pentru accelerarea absorbţiei Fondurilor Europene alocate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2021 - 2022.

AGERPRES: Ar trebuie acestea înlocuite cu alte programe de sprijin?
Sergiu Oprescu: Cred că programul de sprijin pe care ar trebui să ne concentrăm acum este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este o şansă de transformare moleculară a economiei româneşti şi o oportunitate pe care nu ar trebui să o ratăm.
Cum am spus şi cu altă ocazie referitor la PNRR, poate fi un "booster" pentru economia României. Dacă facem o comparaţie cu lansarea unei rachete în spaţiu, care are nevoie de acele "booster"-e de energie pentru propulsarea pe orbita Pământului, PNRR este un astfel de "booster" care poate duce economia românească pe o orbită mai favorabilă. O orbită economică europeană care să ne asigure convergenţa spre nivelurile medii din Zona Euro şi Uniunea Europeană.

AGERPRES: Sunt firmele şi băncile pregătite pentru a accesa PNRR? Ce măsuri ar trebui luate?
Sergiu Oprescu: Suntem într-un moment care va transforma radical economia şi aduce atât provocări cât şi oportunităţi, dar băncile au lichiditate şi sunt pregătite să finanţeze o creştere economică bazată pe investiţii.
Pentru ca fondurile să fie absorbite este nevoie de o organizarea a fluxurilor financiare, iar banii care vin prin PNRR nu trebuie să fie doar cheltuiţi, ci ar trebui să susţină dezvoltarea sustenabilă şi sănătoasă a economiei. De altfel, obţinerea fondurilor este condiţionată de implementarea de reforme în administraţia publică, în justiţie, în guvernanţa firmelor de stat, în politica de pensii şi salarii publice, în energie regenerabilă, în transportul durabil şi în politici de plasare a întregii economii pe traiectoria sustenabilităţii.
Este nevoie de o coordonare a creditării bancare cu calendarul finanţărilor PNRR şi a fondurilor alocate din cadrul financiar multianual 2020-2026 pentru susţinerea programelor operaţionale. Totodată, pentru viitor aşteptăm operaţionalizarea instrumentelor financiare prevăzute a se crea conform PNRR, capitolul Sprijin pentru sectorul privat, precum garanţiile de portofoliu pentru rezilienţă (300 milioane euro), garanţiile de portofoliu pentru acţiune climatică (200 milioane euro), fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare (400 milioane euro), fondul de fonduri pentru digitalizare, acţiuni climatice, alte domenii de interes (300 milioane euro), instrumentul financiar pentru investiţii în eficienţa energetică în sectorul rezidenţial şi al clădirilor (50 milioane euro). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)