Când preşedintele World Athletics, Sebastian Coe, a prezentat bilanţul atletismului în acest an, el şi-a început prezentarea subliniind "unele performanţe uluitoare'', dar a menţionat că deşi oamenii "sunt uimiţi de ceea ce văd nu sunt şi neapărat impresionaţi", scrie Reuters.

Foto: (c) Issei Kato/REUTERS

Timp de zeci de ani, recordurile mondiale au fost adesea întâmpinate cu presupuneri de dopaj, dar, a indicat el, în prezent acestea sunt puse pe seama tehnologiei de îmbunătăţire a echipamentului folosit care ar duce automat şi la o îmbunătăţire a performanţelor.

Anul acesta, la JO de vară de la Tokyo, finala probei masculine de 400 metri garduri a fost considerată de specialişti ca fiind una dintre cele mai spectaculoase din istoria disciplinei.

Foto: (c) VALDRIN XHEMAJ/EPA

Recordul americanului Kevin Young de 46 sec 78/100 a fost doborât de norvegianul de 29 de ani, Karsten Warholm, cu 45 sec 94/100, în timp ce ocupanţii locurilor 2 şi 3, americanul Rai Benjamin şi brazilianul Alison do Santos, au scos timpi mai buni decât Young (46 sec 17/100, respectiv 46 sec 72/100). Asta, în condiţiile în care, recordul lui Young "stătea în picioare" de aproape 30 de ani

Deşi un rezultat de senzaţie, mulţi au indicat că aceste performanţe s-ar datora noilor tehnologii ale încălţămintei sportive.

Foto: (c) Kim Kyung-Hoon/REUTERS

''Aş fi scos acest timp în orice fel de pantofi. Nimeni nu ar fi putut face ceea ce eu tocmai am făcut. Kevin Young, Edwin Moses, am respect pentru ei, dar ei nu ar fi putut face ceea ce am realizat eu, ceea ce am realizat noi'', a declarat ulterior Rai Benjamin.

La o scară mai redusă, povestea s-a repetat în finala probei feminine a disciplinei, unde americancele Sydney McLaughlin şi Dalilah Muhammad au alergat mai repede decât o făcuse în 2003 rusoaica Iulia Pecionkina (52 sec 34/100, stabilit pe 8 august 2003 la Tula), cea care a deţinut recordul probei până în 2019, când Muhammad a scos 52 sec 20/100.

Cu siguranţă, inovaţiile care au apărut în ceea ce priveşte echipamentul sportiv ajută, dar "salturile" care se văd acum, după cum spunea Warholm, "afectează credibilitatea'' atletismului, norvegianul criticând compoziţia pantofilor cu care a alergat Benjamin, cu conţinut de carbon şi tălpi mai groase, inclusiv mult mai aderente.

Alte momente importante ale JO de vară de la Tokyo au fost rezultatele obţinute de jamaicana Elaine Thompson-Herah, care a cucerit aurul la 100 şi 200 metri, ea folosind de asemenea pantofi cu talpă de carbon.

De aceea, regulamentul care încadrează caracteristicile pantofilor de atletism va deveni un pic mai restrictiv după Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, a anunţat World Athletics. Consiliul Federaţiei internaţionale a amendat regulamentul său pentru 2022 (regulile provizorii se încheie la 31 decembrie 2021) şi a decis în special ca grosimea tălpii în vârfurile pantofilor de pistă să fie autorizată până la maximum 20 de milimetri pentru toate disciplinele începând din noiembrie 2024, după viitoarele Jocuri Olimpice de la Paris, lăsând timp fabricanţilor de echipament sportiv să se pregătească.

În prezent, tălpile pot atinge 25 mm pentru triplusalt şi pentru cursele de 800 m şi chiar mai mult.

Atletismul internaţional a fost bulversat de apariţia unei noi generaţii de încălţăminte cu tălpi mai groase, majoritar din carbon şi spume revoluţionare, începând din 2016 pentru cursele pe şosea şi 2019 pentru pistă.

Aceste noi tehnologii au permis o îmbunătăţire generală a performanţelor şi au ridicat îndoieli privind echitatea între sportivi şi credibilitatea numeroaselor recorduri mondiale stabilite.

Sursa foto: runnersworld.com

"Obiectivul principal al grupului de lucru privind pantofii de atletism este găsirea unei soluţii pe termen lung cu un echilibru între echitate şi inovaţie", a scris World Athletics.

Preşedintele Sebastian Coe spune însă că fanii ar trebui să aprecieze mai mult lupta strânsă dintre competitori în probele de viteză, dar aşa cum a fost şi la 400 m garduri.

Cu toate acestea, poate cel mai interesant eveniment al atletismului a fost tot la JO de la Tokyo, la săritura în înălţime masculin, acolo unde italianul Gianmarco Tamberi şi qatarianul Mutaz Essa Barshim au cucerit aurul, amândoi reuşind să treacă de ştacheta de la 2,37 m, ratând la 2,39 m.

Foto: (c) Wang Lili/Xinhua

Emoţionaţi, când organizatorii au spus că ambii pot lua aurul, cei doi au izbucnit în lacrimi. AGERPRES/(AS- autor: Adrian Drăguţ, editor: Mihai Ţenea, editor online: Anda Badea)