Anul 2021 a adus în jur de 30 de kilometri reţelei de autostrăzi din România, dar şi câteva inaugurări de centuri ocolitoare care au fost începute cu ceva timp în urmă. 2021 este un an în care s-au inaugurat printre cei mai puţini kilometri de autostradă, la ora actuală, în România, autostrăzile însumând 947,6 kilometri.

Astfel, la 30 noiembrie, ultimul lot al Autostrăzii Sebeş-Turda, lotul 2, în lungime de 24,25 kilometri, între Alba Iulia şi Aiud, a fost deschis circulaţiei rutiere, cu restricţii, după şapte ani de la începerea lucrărilor şi cu cinci ani întârziere faţă de termenul avansat iniţial. De asemenea, inaugurarea lotului 2 a venit după trei ani de la deschiderea loturilor 3 şi 4 şi după un an faţă de lotul 1.

Practic, se poate circula integral pe Autostrada Sebeş-Turda, care ar fi trebuit, potrivit planurilor iniţiale, să fie finalizată în 2016, însă, din cauza unor alunecări de teren în zona localităţii Oiejdea, traficul a fost restricţionat în zonă, pe o distanţă de 1,5 kilometri, pe o bandă pe sens, până în primăvara anului 2022 (lunile aprilie-mai). Potrivit Ministerului Transporturilor, pe acest sector se va circula în ambele sensuri, dar pe o singură cale, în regim de drum naţional, cu limitarea vitezei la 60 km/h. Pe restul lotului 2, limitarea este la 100 de km/h.

Deschiderea circulaţiei nu înseamnă, însă, că antreprenorul (Asocierea Aktor SA - SC Euroconstruct Trading SRL) va fi scutit de finalizarea tuturor lucrărilor, aşa cum prevede contractul. Deşi se află în întârziere, antreprenorul şi-a asumat că încheie toate lucrările, până în aprilie 2022. Practic, nici acum nu se poate vorbi despre recepţia lucrării, ci doar despre deschiderea circulaţiei, între Alba Iulia Nord şi Aiud, unde se află cei aproximativ 24 de km ai lotului 2, nefinalizat în totalitate, din cei 70 de km ai A10.

Tot din 30 noiembrie, se poate circula integral pe întreg lotul 1, unde pe 3 decembrie 2020 au fost deschişi traficului primii 14,8 din cei 17 kilometri, precum şi pe circa 2 kilometri de pe lotul 3 de la joncţiunea cu lotul 2.

O altă inaugurare a vizat în 2021 lotul Târgu Mureş-Ungheni din Autostrada Transilvania, care a fost dat în circulaţie pe 6 decembrie, mai devreme cu două luni. Odată cu deschiderea autostrăzii Târgu Mureş - Ungheni, municipiul Târgu Mureş are asigurată o legătură rutieră modernă cu Câmpia Turzii, Cluj Napoca, Sebeş şi Alba Iulia, dar şi cu frontiera de vest a României, ceea ce va scurta timpii de deplasare şi va creşte gradul de siguranţă rutieră.

Foto:(c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Proiectul Târgu Mureş - Ungheni a presupus construcţia unui sector de autostradă în lungime de 4,5 km şi a unui drum de legătură, în lungime de 4,7 km.

În plus, în luna iulie, s-au dat în circulaţie bretelele 1, 2, 3 şi 4 ale Nodului Rutier Sebeş. Circulaţia rutieră pe bretelele 1 şi 2 ale Nodului Rutier Sebeş a fost deschisă pe 15 iulie, iar pe 29 iulie circulaţia rutieră pe breteaua 3 şi breteaua 4. Breteaua 3 face legătura între autostrada A10 şi autostrada A1, pe direcţia Turda - Sibiu, iar breteaua 4 asigură legătura între autostrada A1 şi autostrada A10, pe direcţia Sibiu - Turda.

În ceea ce priveşte bretelele 5 şi 6, circulaţia rutieră a fost deschisă în data de 3 decembrie 2020, odată cu punerea în trafic a 14,8 km aferenţi lotului 1 al Autostrăzii Sebeş - Turda. Pe cele toate cele 6 bretele ale Nodului Rutier Sebeş se circulă cu viteza maximă legală de 80 km/h.

26 noiembrie a marcat deschiderea pasajului de la Mihăileşti, un proiect de infrastructură ce însumează 3,2 kilometri, dar care a fost realizat în 9 ani şi la care au lucrat trei constructori. Importanţa centurii Mihăileşti constă în faptul că scoate practic din localitate traficul de pe una dintre cele mai aglomerate şosele ale ţării, respectiv DN 6, Bucureşti-Alexandria.

2021 a adus şi o serie de deschideri de noi şantiere. Astfel, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a emis Ordinul pentru începerea lucrărilor pe lotul 3 din Autostrada de Centură Bucureşti Sud, iar Asocierea Aktor SA - Euroconstruct Trading '98 SRL poate demara lucrările. Perioada pentru execuţia lucrărilor este de 30 de luni, iar garanţia oferită de antreprenor este de 60 de luni. Valoarea totală a contractului este 853,422 milioane de lei fără TVA iar finanţarea provine din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 -2020, şi de la Guvernul României.

Tronsonul Suplacu de Barcău - Chiribiş, în lungime de 26,35 kilometri, va fi proiectat şi executat de Asocierea Construcţii Erbaşu - Vahostav - SK A.S, după ce a aceasta a câştigat licitaţia pentru proiect. Contractul "Proiectare şi execuţie pentru finalizarea Autostrăzii Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea, Secţiunea 3C: Suplacu de Barcău - Borş, Subsecţiunea 3C1: Suplacu de Barcău - Chiribiş (km 4+200 - km 30+550)" are o valoare de 542,96 milioane de lei (fără TVA). Durata contractului este de 24 de luni, din care şase luni perioada de proiectare şi 18 luni perioada de execuţie a lucrărilor.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat pe 15 noiembrie cu compania Porr Construct contractul pentru proiectarea şi execuţia secţiunii 4 a Autostrăzii Sibiu - Piteşti, în valoare de aproape 1,679 miliarde lei, fără TVA. Secţiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeş a Autostrăzii Sibiu - Piteşti are o lungime de 9,86 km, iar contractul prevede 16 luni pentru proiectare, 44 de luni perioada de execuţie a lucrărilor şi 120 de luni perioada de garanţie a lucrărilor.

Stadiul celorlalte secţiuni ale autostrăzii este următorul: secţiunea 1 Sibiu - Boiţa (Km 0+000 - Km 14+150), lotul 1, în lungime de 13,17 km, se află în execuţie, stadiul fizic actual fiind de 53,51%; secţiunea 2 Boiţa - Cornetu, în lungime de 31,33 km, este în stadiu de evaluare oferte; secţiunea 3 Cornetu-Tigveni, în lungime de 37,4 km, are ca dată pentru depunerea ofertelor 20 ianuarie 2022, iar secţiunea 5 Curtea de Argeş - Piteşti, în lungime de 30,35 km, se află într-un stadiu fizic de realizare a lucrărilor de 3,87%.

Pe 8 iulie, a fost emisă autorizaţia de construire pentru tronsonul dintre Nuşfalău şi Suplacu de Barcău al Autostrăzii Transilvania, după tronsonul dintre Mihăieşti şi Zimbor. Pe cei 13,5 kilometri ai subsecţiunii Nuşfalău - Suplacu de Barcău, denumită tehnic "3B5", se vor construi: un nod rutier la Nuşfalău, şapte pasaje, cinci poduri, o parcare de scurtă durată, o descărcare provizorie prin sens giratoriu la Suplacu de Barcău. Termenul de finalizare a lucrărilor este de un an şi jumătate, iar contractul valorează 384 de milioane de lei.

Autorizaţie de construire a primit şi lotul 3 (între DN 6 - Bragadiru şi A1) din autostrada de centură a Bucureştiului, semi-inelul sudic, tronson care va cuprinde nouă pasaje şi patru poduri, un nod rutier la intersecţia cu A1, o parcare de scurtă durată şi un spaţiu de servicii - ambele în oglindă.

Totodată, pe 12 mai, CNAIR a semnat contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic). Contractul pentru cei 19 kilometri ai lotului dintre Corbeanca şi Afumaţi prevede 12 luni pentru proiectare şi 22 de luni pentru execuţie şi vor fi construite 2 noduri rutiere şi 10 poduri şi pasaje.

La jumătatea lunii august, reprezentanţii CNAIR şi cei ai grupului de firme UMB au semnat contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 4 al drumului expres Craiova - Piteşti. Ca termene contractuale pentru acest ultim tronson din drumul expres (între Coloneşti şi Piteşti) sunt prevăzute 12 luni pentru proiectare şi 24 pentru execuţia celor 31,8 kilometri. Proiectul include 14 pasaje şi 16 poduri.

În plus, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat recepţia la terminarea lucrărilor pentru braţul nordic - legătura cu Piatra-Neamţ - al variantei ocolitoare a municipiului Bacău. Şoseaua de centură are o lungime de 30 kilometri, dintre care 16 kilometri sunt construiţi la profil de autostradă, şi include 7 poduri, 9 pasaje precum şi un nod rutier.

În anul care tocmai se încheie au fost semnate contractul de proiectare pentru Autostrada Unirii şi contractul de reabilitare a Podului peste Braţul Borcea. Astfel, s-a semnat contractul pentru proiectarea completă (studiu de fezabilitate + proiect tehnic) a Autostrăzii Unirii, A8 - sectorul principal între Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni, dar şi cel pentru reabilitarea podului de la Feteşti, peste braţul Borcea al Dunării, parte din A2.

De altfel, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care stabileşte ca termenul pentru finalizarea Autostrăzii Unirea să fie 31 decembrie 2030. Actul normativ modifică şi completează Legea 291/2018 şi prevede că Autostrada Unirii are două tronsoane: Autostrada Târgu Mureş - Târgu Neamţ şi Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni şi peste râul Prut în zona Ungheni.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

"Autostrada Unirii cuprinde două tronsoane de autostradă: Autostrada Târgu Mureş - Târgu Neamţ şi Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni şi peste râul Prut în zona Ungheni", prevede legea. Potrivit acesteia, termenele pentru finalizarea efectivă a construcţiei, recepţionarea şi deschiderea circulaţiei pe cele două tronsoane de autostradă vor fi: 31 decembrie 2026, pentru tronsonul Ungheni - Iaşi - Târgu Neamţ, respectiv 31 decembrie 2030, pentru tronsonul Târgu Mureş - Târgu Neamţ.

La rândul său, CNAIR a publicat stadiul celor 12 proiecte de infrastructură rutieră din Moldova şi Bucovina. Acestea se află într-un continuu proces de derulare, pe listă fiind incluse Autostrada Focşani - Bacău sau Drumul Expres Bacău - Piatra Neamţ.

Un obiectiv de interes este bineînţeles Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni, lucrare pentru care prestatorul a înaintat Analiza Multicriterială privind alegerea variantei optime de traseu Etapa 1. "Au fost organizate discuţii cu reprezentanţii autorităţilor publice locale în vederea definitivării traseului. S-a solicitat modificarea traseului pe sectorul cuprins între Leţcani şi Golăieşti astfel încât impactul asupra zonelor locuite să fie minim. Până în prezent au fost primite puncte de vedere cu privire la traseul autostrăzii pe sectorul Leţcani - Golăieşti doar de la câteva UAT-uri. Prestatorul efectuează analize tehnice în vederea modificării traseului autostrăzii pe acest sector", susţin oficialii CNAIR.

La Autostrada Târgu Mureş - Târgu Neamţ, Studiul de Fezabilitate - revizia 3 a fost înaintat beneficiarului în data de 25 octombrie 2021 (secţiunea I şi III), asupra documentaţiei fiind emise observaţii de către acesta pe 4 noiembrie 2021. Prestatorul urma să integreze în documentaţie observaţiile emise, iar termenul de predare a Studiului de Fezabilitate asumat de acesta pentru întreg sectorul de autostradă a fost data de 7 decembrie 2021.

În ceea ce priveşte Podul peste Braţul Borcea, proiectul, în valoare de 67,7 milioane de lei prin finanţare europeană, este unul complex şi are o durată de 24 de luni pentru execuţia lucrărilor, cu 5 ani de garanţie. Lucrările la calea de rulare din contractul de reabilitare a Podului peste braţul Borcea, situat pe Autostrada A2, la km 149+680, au început pe 30 septembrie.

În plus, vor continua lucrările de reparaţii şi reabilitare la Podul de la Cernavodă, care au fost întrerupte pe timpul sezonului estival. Va fi refăcută calea aferentă trotuarelor şi a parapetului pietonal, atât pe podul principal, cât şi pe viaducte. Pe podul metalic se va înlocui parapetul direcţional, vor fi înlocuite rosturile de dilataţie pe calea de rulare, se vor face reparaţii cu betoane speciale la pile, lucrări de refacere a protecţiei anticorozive la structurile metalice.

Podul de la Cernavodă, în lungime de 1.596 de metri, este un pod combinat de cale ferată şi şosea, de tip constructiv, care împreună cu podul similar peste braţul Borcea, în lungime de 970 de metri, traversează fluviul Dunărea şi conectează oraşele Feteşti şi Cernavodă, între regiunile Muntenia şi Dobrogea.

* * *

Ca în fiecare an, atenţia în domeniul transporturilor s-a concentrat pe autostrăzi şi în 2021, iar calea ferată a rămas Cenuşăreasa domeniului, atât în ceea ce priveşte infrastructura, cât şi transportul de persoane şi marfă.

CFR Călători a funcţionat cu acelaşi material rulant învechit, numeroase defecţiuni la locomotive fiind înregistrate pe parcursul anului, iar în privinţa infrastructurii au fost lansate o serie de licitaţii pentru diverse lucrări.

În acest sens, Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" SA a lansat licitaţia pentru achiziţia serviciilor de proiectare şi execuţie a lucrărilor de modernizare a liniei CF Caransebeş - Lugoj - Timişoara, valoarea estimată a contractelor fiind de peste 3,18 miliarde de lei. Pe 15 iunie au fost scoase la licitaţie pentru proiectare şi execuţie lotul 1 (Caransebeş-Lugoj, cu o lungime de 39,5 km) şi lotul 2 (Lugoj - Timişoara Est, lung de 53,9 km). La finalizarea lucrărilor, timpul de parcurs dintre Caransebeş şi Timişoara va fi de sub o oră pentru trenurile de călători, viteza maximă fiind de până la 160 de km/h. Proiectul de modernizare pe cele două subsecţiuni Caransebeş - Lugoj (Lot 1) şi Lugoj - Timişoara Est (Lot 2) cuprinde lucrări complexe de infrastructură şi suprastructură feroviară (terasamente, linii, staţii C.F, consolidarea lucrărilor de artă, lucrări de instalaţii, energoalimentare, telecomunicaţii) şi de protecţia mediului.

Lucrările fac parte din obiectivul "Modernizarea liniei CF Caransebeş - Timişoara - Arad".

La data de 5 octombrie, CFR SA a organizat licitaţii ce vizau investiţii în valoare de 75 de milioane de lei pentru lucrări de reparaţii capitale şi refacţie pe segmentul feroviar Băniţa - Merişor - Crivadia, care au drept scop îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare feroviară şi creşterea gradului de confort şi siguranţă.

Programul de reparaţii la infrastructura feroviară viza următoarele poziţii kilometrice: reparaţie capitală linie CF pe intervalul Băniţa - Merişor fir I, km 67+620-62+150; refacţie totală linie CF între staţiile Merişor - Crivadia, fir 1 km 61+300-57+185 şi în staţia Merişor liniile III (fir 1) şi II (fir 2), km 62+150-61+300; reparaţie linie CF şi eliminare punct periculos la km 67+620-68+000 din staţia Băniţa, prin asigurarea colectării şi evacuării apelor, desfiinţarea podeţului de la km 67+820 şi amenajarea albiei în zona afectată.

Tot în 2021 CFR SA a alocat 150 de milioane de lei pentru modernizarea liniei de cale ferată Apahida-Suceava (310 kilometri) şi a lansat în acest sens trei licitaţii. Linia de cale ferată Apahida - Suceava face parte din reţeaua centrală TEN-T, leagă Transilvania şi Moldova, prin tronsoanele Coşlariu - Apahida şi Suceava - Paşcani, o importantă legătura între Coridorul Rin - Dunăre, ramura nordică (Curtici-Arad-Coşlariu-Sighişoara-Braşov-Bucureşti-Constanţa) şi traseul fostului Coridor pan-european IX (Giurgiu - Bucureşti - Ploieşti - Focşani - Bacău - Paşcani - Iaşi - Ungheni).

Studiile de Fezabilitate şi Proiectele Tehnice, cu o valoare totală estimată la aproximativ 150 de milioane de lei, urmau să fie realizate pe 3 subsecţiuni: subsecţiunea 1 Apahida - Ilva Mică (119 km) - valoarea estimată a contractului este de 34,089 milioane de lei, fără TVA, subsecţiunea 2 Ilva Mică - Pojorâta (106 km) - valoarea estimată a contractului este de 73,047 milioane de lei fără TVA, subsecţiunea 3 Pojorâta - Suceava (85 km) - valoarea estimată a contractului este de 42,741 milioane de lei fără TVA.

În urma acestor modernizări, viteza maximă de circulaţie a trenurilor de călători va ajunge la 160 km/h şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă.

De asemenea, Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" SA a lansat licitaţiile deschise, în valoare totală de 97,2 milioane de lei, pentru studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice necesare modernizării liniei de cale ferată Bucureşti - Craiova, astfel încât trenurile de călători să circule cu o viteză maximă de 160 km/oră, iar cele de marfă cu 120 km/oră. Studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice se vor realiza pe două subsecţiuni, prima fiind Bucureşti Nord - Roşiori Nord, în lungime de 96 kilometri, iar ce de-a doua fiind Roşiori Nord - Craiova, în lungime de 110,2 kilometri.

În luna mai, CFR SA lansa licitaţia deschisă pentru elaborarea studiului de fezabilitate necesar electrificării şi modernizării liniei de cale ferată Constanţa - Mangalia, iar în 15 iulie o licitaţie de peste 3 milioane de lei pentru studiul de fezabilitate privind electrificarea liniei Răduleşti-Giurgiu Nord (57 km). În urma implementării primului proiect, pe linia de cale ferată Constanţa - Mangalia trenurile de călători vor circula cu viteza maximă de 160 kilometri/oră, iar trenurile de marfă cu viteza maximă de 120 kilometri/oră.

De asemenea, administratorul infrastructurii de cale ferată a organizat licitaţie pentru modernizarea căii ferate Caransebeş-Lugoj-Timişoara, în valoare de peste 3 miliarde de lei, dar şi o licitaţie deschisă, în valoare aproximativ 22,53 milioane de lei, pentru elaborarea studiului de fezabilitate necesar modernizării liniilor şi instalaţiilor din Complexul Feroviar Bucureşti, conform standardelor europene şi cerinţelor tehnice de interoperabilitate la nivelul reţelei feroviare româneşti. Strategia de modernizare a Complexului Feroviar Bucureşti, cu o lungime desfăşurată a liniilor de cale ferată de aproximativ 605,700 km, cuprinde următoarele zone de analiză şi dezvoltare: Complexul Feroviar Bucureşti Nord - în lungime de 156,055 km; Inelul Feroviar Bucureşti - în lungime de 316,323 km; Conexiunile cu Inelul Feroviar Bucureşti - în lungime de 133,348 km.

Un demers important pe care CFR SA l-a demarat în 2021 a fost reprezentat de lucrările de reînnoire a tronsonului feroviar Buzău - Făurei. Aceste lucrări, care s-au desfăşurat pe 38,6 km, au avut ca obiect reînnoirea infrastructurii feroviare pe intervalul Buzău - Buzău Sud - Cilibia - Făurei, km 129+016 -167+700 (firul II), şi au drept scop creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor de călători de la 30 km/h la 120 km/oră. Datele CFR relevă faptul că, în prezent, durata călătoriei unui tren Interregio, între Buzău şi Făurei (firul I), este de 41 - 45 de minute, iar după finalizarea lucrărilor pe firul II garniturile vor circula cu viteza maximă de 120 km/h şi vor parcurge cei aproximativ 40 km în 27 de minute.

* * *

În privinţa metroului, anul 2021 va rămâne în istorie ca fiind anul desfiinţării chioşcurilor din staţiile de metrou, primul spaţiu comercial fiind dărâmat la semnalul fostului director general al Metrorex Ştefan Paraschiv, care a deschis uşa chioşcului cu o rangă. Demolarea chioşcurilor a început pe 7 aprilie, la staţia de metrou Ştefan cel Mare, şi a venit după o grevă în subteran făcută de angajaţi ai Metrorex, membri ai sindicatului USLM. Astfel, în data de 26 martie, circulaţia trenurilor de metrou a fost blocată de un protest spontan al unor reprezentanţi ai sindicatului USLM în staţia Piaţa Unirii, aceştia coborând în tunel, pe calea de rulare. Ministrul Transporturilor de atunci, Cătălin Drulă, a pus protestul pe seama anunţului privind eliberarea spaţiilor comerciale.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Metrorex a anunţat în data de 2 aprilie că începe procedurile de evacuare a spaţiilor comerciale existente în staţiile de metrou, întrucât termenul acordat pentru eliberarea acestora expira la acea dată, după ce contractul de asociere în participaţiune nr. 94/2003, dintre Metrorex şi Sindomet Servcom, în baza căruia au fost închiriate spaţiile comerciale din staţiile de metrou, a încetat pe 26.09.2018. Conform anunţului, aceste magazine situate în staţii reprezentau un pericol iminent pentru siguranţa călătorilor şi a infrastructurii de metrou, deoarece constituiau obstacole în calea de evacuare în caz de urgenţă, îngreunau accesul la hidranţii interiori şi nicio construcţie după 2010 nu are aviz ISU.

În replică, sindicaliştii de la metrou au afirmat că nicio staţie de la metrou nu deţine o autorizaţie emisă de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), iar toate spaţiile comerciale din staţii au avizul Metrorex.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Vă aducem la cunoştinţă că în acest moment 80% din spaţiile comerciale existente în metrou aparţin firmei Sindomet Servcom SRL. Toate spaţiile comerciale au avizul Metrorex, I.M.B (actualul Metroul S.A care are ca obiect de activitate proiectarea şi execuţia metroului în Municipiul Bucureşti) şi avizul pompierilor. În ceea ce priveşte autorizaţia ISU vă anunţăm că nicio staţie de metrou nu are această autorizaţie", potrivit reprezentanţilor USLM.

Evacuarea şi demolarea spaţiilor comerciale amplasate ilegal pe domeniul public al statului în staţiile de metrou a început pe 7 aprilie, la staţia Ştefan cel Mare, eveniment ce a marcat faptul că "epoca talciocului subteran unde se făceau bani în stil mafiot s-a terminat", potrivit fostului ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, care l-a felicitat pe şeful de atunci al Metrorex, Ştefan Paraschiv, pentru gestul de a deschide cu ranga uşa unui magazin.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

"Metrorex SA a solicitat primăriilor de sector, conform competenţelor legale, evacuarea construcţiilor amplasate pe domeniul public al statului, în care se desfăşoară activităţi de comerţ, după încetarea contractului de asociere în participaţiune menţionat mai sus. Dezafectarea spaţiilor comerciale din staţiile de metrou a fost făcută de primăriile de sector, în baza dispoziţiilor transmise de primar. Momentan, din 325 spaţii comerciale existente în 2018, au mai rămas 113 spaţii. După preluarea spaţiilor rămase de la Sindomet Servcom (există pe rolul instanţelor de judecată dosare deschise referitoare la lichidarea contractului menţionat mai sus) se vor efectua analize, iar după finalizarea acestora vom decide strategia pe care o vom aborda", se arată într-un răspuns remis AGERPRES de Metrorex, la întrebarea câte chioşcuri mai există la staţiile de metrou şi ce urmează să se întâmple cu spaţiile goale. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)