După aproape doi ani de luptă împotriva unei pandemii interminabile, Uniunea Europeană va avea de înfruntat un an 2022 cu importante provocări interne, precum distribuirea cu succes a fondurilor de relansare, dar şi cu ameninţări externe, în special dinspre Est.

Pandemia de coronavirus continuă să fie una dintre cele mai importante îngrijorări care ameninţă UE, unde se încearcă generalizarea dozei booster, se deschide calea vaccinării copiilor şi are loc o dezbatere pe tema nevoii de a impune obligativitatea vaccinării.
 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

În plus, din val în val de îmbolnăviri de COVID-19 şi din variantă în variantă, Alfa, Delta sau Omicron, crizele se suprapun şi se înmulţesc, iar UE se confruntă cu o lume mai puţin stabilă faţă de cum era înainte de pandemie.

"Europenii nu sunt conştienţi de lumea în care trăiesc", declara recent înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borrell, care sublinia caracterul excepţional al "bulei bunăstării" europene care se află "sub ameninţare".

Actuala Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a fost formată cu ambiţia de a fi "geopolitică", dar pandemia i-a pus în faţă o oglindă în care executivul european a trebuit să se privească şi să realizeze că UE este dependentă de alţii şi că are nevoie de o mai mare "autonomie strategică".

Executivul european depinde, de exemplu, de NATO în sfera militară, de alianţa sa cu SUA, de gazul provenit din Rusia, de mărfurile şi tehnologia din China sau de controlul migranţilor exercitat de Turcia, potrivit analiştilor.

Securitate şi apărare

Marele pariu al UE în domeniul apărării pentru 2022 şi care ar urma să devină realitate în martie anul viitor este aşa-numita "Busolă Strategică", document programatic elaborat de Josep Borrell, una dintre puţinele "bucurii" de când se află în acest post, după cum mărturiseşte însuşi şeful diplomaţiei europene.

"Busola Strategică" are în vedere ca UE să devină mai autonomă în materie de securitate şi apărare, pe fondul noilor provocări precum ameninţările hibride sau cibernetice şi prevede crearea unei "capacităţi de desfăşurare rapidă a UE" de aproximativ 5.000 de militari. Documentul urmează să fie adoptat la Consiliul European din martie 2022, care se va desfăşura în timpul preşedinţiei franceze a Consiliului UE.
 

Foto: (c) RUSSIAN DEFENCE MINISTRY PRESS SERVICE HANDOUT / EPA

Cea mai mare ameninţare cu care se confruntă în prezent UE în vecinătatea sa cea mai apropiată o reprezintă tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, precum şi presiunile politice ale Belarusului prin intermediul migranţilor de la frontiera sa.

La nivel de politică externă, UE doreşte să înceapă să aibă o prezenţă sporită în regiunea Indo-Pacifică şi să-şi consolideze relaţiile cu aliaţii cu o mentalitate asemănătoare, precum SUA şi ţările din America Latină, pe fondul creşterii în influenţă a Chinei.
 

Foto: (c) Zhao Zishuo / Xinhua

La nivel comercial, UE a accelerat în ultimele luni politicile de protecţie comercială şi de aplicare eficientă a acordurilor de liber schimb pe care le are în desfăşurare, iar blocul comunitar caută să încheie sau să parafeze acorduri cu Chile, Mexic sau cu blocul comercial sud-american Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay).

Însă surse comunitare citate de EFE consideră puţin probabil ca un acord cu Mercosur să poată fi încheiat în timpul preşedinţiei franceze a UE, în primul semestru al anului viitor.

Energie şi inflaţie

O altă incertitudine care nelinişteşte Uniunea Europeană o reprezintă situaţia energetică, în contextul în care preţul gazelor naturale a atins un maxim istoric şi se reflectă automat în factura la energie electrică a consumatorilor. Preţul altor hidrocarburi, precum cărbunele sau ţiţeiul, este deopotrivă în creştere şi există perspectivele ca această situaţie să dureze, cel puţin pe tot timpul iernii în curs. În plus, liderii europeni au dat greş în efortul lor de a ajunge la un răspuns clar şi consensual în această criză, după ce Polonia şi Cehia au cerut măsuri mai puternice pentru a plafona costul certificatelor de poluare.
 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

În acest context - şi pe fondul blocajelor din anumite sectoare drept consecinţă a brutalei stagnări economice provocate de pandemia de coronavirus şi a accelerării ulterioare - inflaţia interanuală în UE a ajuns la 4,9% în noiembrie, maximum înregistrat vreodată de când se fac astfel de calcule.
 

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

Acest indicator a fost influenţat în mare măsură de deficitul de capacitate energetică, însă unele industrii suferă şi din cauza problemelor de aprovizionare, fie pentru că au nevoie de componente care lipsesc la nivel global, precum semiconductorii, fie din cauza crizei containerelor şi a deficitului de nave comerciale, fapt ce întârzie livrările la nivel mondial.

În paralel, UE pregăteşte măsuri pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050 şi pentru a-şi reduce emisiile nete de CO2 cu cel puţin 55% până în anul 2030 faţă de 1990. Această dezbatere se va prelungi însă pe mai mulţi ani şi se anunţă intensă, deoarece, în timp ce statele mai bogate vest-europene sunt în general favorabile unor politici de mediu mai dure, ţările central şi est-europene atrag atenţia că economiile lor nu sunt încă suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de atingerea obiectivelor de mediu europene şi, prin urmare, au nevoie de finanţări ca să acopere costurile generate de aceste transformări.
 

Foto: (c) OLIVIER HOSLET / EPA

În plus, extinderea sistemului Uniunii Europene de taxare a emisiilor de CO2 pentru ca acesta să fie aplicat din anul 2026 încălzirii clădirilor şi transporturilor rutiere de mărfuri împarte în două tabere statele UE. Astfel, o parte din statele membre sunt de părere că acest demers ar reprezenta o măsură eficientă de reducere a emisiilor de CO2 generate de activitatea economică, iar cealaltă parte se teme de o creştere a costurilor pentru populaţie.

Relansare economică

Uniunea Europeană se confruntă şi cu misiunea de a lansa cu succes fondul de redresare în valoare de 800 de miliarde de euro cu care doreşte să-şi relanseze economia după lovitura dată de pandemia de coronavirus şi să impulsioneze tranziţiile ecologică şi digitală.

Odată cu aprobarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă în marea lor majoritate, statele membre vor da pe tot parcursul anului 2022 primele "examene" în ceea ce priveşte reformele şi investiţiile promise Bruxellesului în schimbul deblocării unor tranşe de ajutor, o provocare fără precedent în blocul comunitar.
 

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Punerea în aplicare a fondului de redresare coincide cu un moment de accelerare a recuperării economice, ameninţată de inflaţie şi de actuala criză a lanţurilor de distribuţie care, deşi considerate un impediment temporar, trezesc temeri la Bruxelles în ceea ce priveşte impactul lor asupra relansării.

Tuturor acestor aspecte li se adaugă reluarea dezbaterilor privind viitorul normelor fiscale care stabilesc plafoane ale datoriei şi deficitului public, dezbatere pe care Comisia Europeană ar dori să o tranşeze înainte de finalul anului în curs, dar care continuă să divizeze ţările din sudul şi din nordul UE.

Statul de drept

Mare ameninţare democratică la nivel intern pe parcursul anului 2021 şi care va continua şi în 2022 o reprezintă derivele iliberale ale Ungariei şi Poloniei, ambele ţări având fondurile de recuperare postpandemie blocate până când nu fac un pas înapoi în ceea ce priveşte încălcarea regulilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, precum independenţa judiciară şi nediscriminarea.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Contestarea de către Tribunalul Constituţional polonez a întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional sau legislaţia ungară anti-LGTBIQ+ au adâncit criza dintre cele două ţări şi Bruxelles, care în 2022 va încerca să promoveze instrumente pentru a condiţiona deblocarea de fonduri de respectarea valorilor europene în aceste state care nu au totuşi nicio intenţie să părăsească blocul comunitar. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)