Statele Unite ale Americii au început anul 2021 cu unul dintre cele mai grave evenimente din istoria lor - asaltul asupra Capitoliului care şi-a pus amprenta pe moştenirea fostului preşedinte republican Donald Trump - şi îl încheie cu tensiuni încă latente care au marcat acest episod, dar diluate de agenda complicată a actualului lider de la Casa Albă, democratul Joe Biden.

Foto: (c) MICHAEL REYNOLDS/EPA

Anul 2021 a debutat într-un climat de divizări puternice ca urmare a îndoielilor sădite de Trump cu privire la sistemul de vot american după alegerile prezidenţiale din 2020 şi ia sfârşit cu aceeaşi problemă încă actuală, dar trecută în plan secund, în prim plan aflându-se în prezent îngrijorările legate de pandemie şi de economie, notează EFE.

"(Biden) a promis să vindece rănile care divizau ţara şi a încercat s-o facă, însă divizările sunt prea mari şi niciun preşedinte nu le-ar putea soluţiona", a declarat pentru agenţia de presă spaniolă Mark Peterson, profesor la Universitatea din California, în Los Angeles.

Aproximativ 68% dintre alegătorii republicani încă mai cred că lui Trump i-au fost furate alegerile şi, prin urmare, că Biden îşi exercită mandatul în mod ilegal, potrivit unui sondaj realizat în noiembrie de compania de sondare a opiniei publice PRRI.

Neîncredere în sistemul electoral

Discursul lipsei de încredere în sistemul electoral este tot mai pregnant în rândul republicanilor şi riscă să aibă urmări la alegerile legislative din 2022 şi la scrutinul prezidenţial din 2024, indiferent dacă Trump decide sau nu să mai candideze pentru un nou mandat la Casa Albă.

"Până şi unii înalţi funcţionari aleşi republicani au permis atacuri destul de neruşinate la adresa normelor şi instituţiilor democratice", afirmă Peterson. În opinia profesorului american, asaltul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului nu a fost o piatră de hotar izolată în istoria democraţiei americane, ci "un eveniment extrem de şocant în cadrul unui fenomen care continuă să arunce o umbră de lipsă de legitimitate asupra procesului electoral" în ţară.

Sămânţa pe care a sădit-o Trump, cu acuzaţiile sale fără dovezi cu privire la existenţa unei fraude electorale, a dat roade pe parcursul acestui an, odată cu adoptarea a cel puţin 33 de legi în 19 state care, în practică, îngreunează accesul la urne, mai ales pentru minorităţile afro-americană şi hispanică.

Foto: (c) MICHAEL REYNOLDS/EPA

Într-un discurs în iulie, Biden a descris această tendinţă drept "cea mai grea încercare pentru democraţia (americană) de la războiul civil" de la jumătatea secolului al XIX-lea încoace, dar în ultimele luni, atenţia preşedintelui american s-a îndreptat către alte provocări mai palpabile, în timp ce o propunere de lege federală privind consolidarea dreptului de vot era tergiversată în Congres.

Cine urmăreşte îndeaproape politica electorală avertizează că liderii republicani din mai multe state-cheie au tras învăţăminte din ceea ce nu a funcţionat în încercarea lui Trump de a întoarce în favoarea sa rezultatul electoral din 2020, iar în prezent pun la punct diverse căi de a reuşi s-o facă în 2024 în caz că va fi nevoie, datorită puterii pe care o au în legislativele locale.

Acest climat politic a pus piedici şi agendei lui Biden, care a ajuns la putere la sfârşitul lunii ianuarie şi a guvernat într-un context în care "cooperarea bipartidistă pare aproape imposibilă pe orice subiect", a declarat directoarea programului de studii prezidenţiale de la Universitatea Chapman din California, Lori Cox Han.

Obstacole pentru Biden

Mulţi americani au votat pentru Biden cu unicul obiectiv de a-l scoate pe Trump din Casa Albă, fără a simţi un entuziasm deosebit de puternic pentru un lider care, la cei 79 de ani ai săi, "nu este prea des perceput ca fiind energic şi un motiv de inspiraţie", a amintit Han.

Cu toate că Biden a reuşit să convingă Congresul să adopte un plan de stimulare în valoare de 1,9 miliarde de dolari şi un altul pentru dezvoltarea infrastructurii de 1,2 miliarde de dolari, încă nu a putut să-şi promoveze planul privind cheltuielile sociale, iar aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a contracara "forţele divizării" din ţară, consideră Peterson.

În opinia profesorului american, acest lucru explică în parte de ce, după şase luni de "lună de miere", popularitatea lui Biden a început să scadă în sondaje, situându-se la începutul lunii decembrie la 42%, potrivit mai multor sondaje publicate de site-ul FiveThirtyEight. De fapt, acest indice de aprobare a început să scadă la jumătatea lui august, ceea ce a coincis cu punerea în aplicare haotică a retragerii americane din Afganistan, factor căruia i s-au adăugat altele, precum oboseala provocată de pandemie şi intenţia lui Biden de a obliga majoritatea funcţionarilor ţării să se vaccineze, măsură paralizată în tribunale.

Problemele lanţului de aprovizionare şi un nivel al inflaţiei nemaiîntâlnit în ultimii 30 de ani, care au dus la creşterea semnificativă a preţurilor la alimente şi la benzină, au înmulţit durerile de cap ale lui Biden, împreună cu temerile partidului său potrivit cărora pentru toată această situaţie democraţii vor plăti la urne, la scrutinul legislativ din noiembrie 2022.

"Biden a încercat să promoveze o agendă extrem de ambiţioasă, sprijinindu-se pe cea mai fragilă majoritate din Congres cu care s-a confruntat orice nou preşedinte democrat încă de dinainte de Franklin Roosevelt (1933-1945) încoace", a rezumat Peterson.

Precedentele istorice ne arată că, la anul, democraţii îşi vor pierde majoritatea cel puţin în Camera Reprezentanţilor, ceea ce înseamnă că Biden are mai puţin de un an la dispoziţie pentru a-şi defini moştenirea în termeni legislativi.

Ceea ce va aproba Congresul în octombrie 2022 va fi probabil ultimul succes legislativ pentru democraţi pentru mulţi ani de acum încolo, dată fiind eficienţa pe care au avut-o strategiile republicanilor în a-şi consolida puterea, avertizează Peterson. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)