Numărul copiilor adoptaţi ar putea înregistra în 2021 un nivel record, de cel puţin 1.600, până în prezent fiind realizate peste 1.400 de adopţii, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Florica Cherecheş, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA).

Potrivit acesteia, în momentul de faţă sunt 5.410 de copii adoptabili, dintre care doar 26% au vârsta până la 6 ani, dar procentul este invers atunci când vorbim despre opţiunea celor care vor să adopte, circa 80% dorind să adopte un copil de până la 6 ani. Ea a menţionat că în sistem sunt şi grupuri de fraţi, iar dacă în cazul a doi fraţi şansele de a fi adoptaţi împreună sunt destul de mari, când este vorba despre un grup de patru sau mai mulţi fraţi, şansele lor de a fi adoptaţi împreună scad aproape de zero şi în acest context se ia în calcul separarea acestora acolo unde interesul copilului impune acest lucru.

Florica Cherecheş a precizat că în sistemul de protecţie specială sunt 47.000 de copii, 33.500 dintre aceştia fiind în asistenţă maternală şi în plasament la rude sau cunoştinţe, iar 13.500 în centre rezidenţiale, centre de plasament sau case de tip familial, dar a subliniat că autoritatea derulează un amplu proces de reformă în ceea ce priveşte sistemul rezidenţial astfel încât în următorii doi ani să fie închise toate centrele de plasament.

Preşedintele ANPDCA a prezentat în interviu modificările aduse Legii adopţiei, care uşurează şi scurtează procesul adopţiei, şi paşii pe care trebuie să îi facă o familie care doreşte să adopte un copil.

"Un copil adoptat este un copil născut din inimă", susţine Florica Cherecheş, iar locul în care "un copil creşte frumos, armonios, este într-o familie".

AGERPRES: Avem de anul trecut, şi completată anul acesta, o nouă Lege a adopţiilor. Pe scurt, ce schimbări, ce îmbunătăţiri aduce noua lege?
Florica Cherecheş: Este vorba despre creşterea valabilităţii atestatului de persoane sau familie adoptatoare de la 2 la 5 ani, este vorba de eliminarea căutării rudelor până la gradul 4, acum căutarea rudelor făcându-se doar o singură dată, la intrarea copilului în sistem. Este vorba despre acordarea unor stimulente financiare pentru a sprijini adopţia copiilor, este vorba de modificarea cuantumului indemnizaţiei acordate pe perioada concediilor de acomodare după ce s-a finalizat procesul de adopţie. Şi sunt şi anumite prevederi care duc la reducerea unor termene, la clarificarea unor termene, înlocuirea unor exprimări de genul "în cel mai scurt timp", de îndată", cu termene clare: o zi, trei zile, cinci zile, astfel încât să ne asigurăm că toată lumea înţelege urgenţa acestui proces şi a tuturor fazelor care sunt în procesul de adopţie.

AGERPRES: Să spunem că o familie vrea să adopte un copil şi de mâine vrea să înceapă procedurile. Cât durează tot procesul până când reuşeşte să ia copilul acasă?
Florica Cherecheş: Familia care se decide, sau persoana, pentru că adopţia este permisă şi persoanelor şi familiei, trebuie să facă în primul rând un drum la DGASPC (Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului n.r.) şi să-şi exprime această intenţie. În momentul în care primeşte toate informaţiile şi, practic, consimte să intre în aceste proces, începe un proces amplu de evaluare: evaluare socială, psihologică, evaluarea condiţiilor de locuit şi, de asemenea, foarte important, un curs de instruire pentru dobândirea de abilităţi parentale. În cazul în care familia sau persoana care doreşte să adopte are deja copii, deci au dobândit acest statut de părinţi, totuşi se face un curs de instruire pentru că există nevoia unei abordări puţin diferite faţă de copilul adoptat şi, mai ales, că este posibil ca un copil să aibă anumite traume, poate a fost mutat de la o familie la alta înainte, şi cumva persoanele, familiile care adoptă trebuie să înţeleagă aceste lucruri, să înţeleagă cum să-l abordeze, cum să-l ajute ca să recupereze eventualele întârzieri.

Din momentul în care se depune acel dosar şi îşi exprimă dorinţa de a adopta şi completează formularul în care spune cel fel de copil şi-ar dori sau ce fel de copii şi-ar dori să adopte, pentru că se poate să-şi exprime dorinţa de a adopta doi copii sau mai mulţi dacă fac parte dintr-un grup de fraţi, din acel moment durează 90 de zile până la finalizarea raportului de evaluare. În momentul în care raportul de evaluare este gata, în 5 zile se eliberează atestatul de persoană sau familie adoptatoare. De acolo încep etapele foarte importante, de potrivire iniţială, teoretică, urmată de potrivirea practică.

Întregul proces durează în funcţie de cerinţele exprimate de persoanele sau familiile care dobândesc acest atestat de "familie adoptatoare". Cu cât sunt mai restrictive condiţiile, cu atât va dura mai mult adopţia. De ce asta? Pentru că noi avem în acest moment, din totalul de 5.410 de copii adoptabili un procent de doar 26% de copii care au vârsta până la 6 ani, dar procentul este invers atunci când vorbim despre opţiunea celor care vor să adopte: 70 şi ceva - 80% dintre cei care vor să adopte doresc să adopte un copil de până la 6 ani. Şi atunci noi îi încurajăm pe colegii din DGASPC să-i informeze de la început, la prima întâlnire, pe aceşti viitori părinţi care este situaţia, ce copii există în sistem, şi, în funcţie de asta, să se gândească şi la vârsta pe care o pun pentru copilul de adoptat.

De asemenea, mai este o modificare ce va influenţa şi va scurta durata întregului proces şi anume faptul că până acum în adopţia naţională practic, în faza de potrivire iniţială, se făcea căutarea copiilor adoptabili din judeţul respectiv unde s-a depus cererea, unde are locuinţa familia respectivă. Însă, odată cu aceste modificări, după şase luni în care nu se găseşte o familie potrivită pentru copil şi nu se realizează acea suprapunere de cerinţe din partea familiilor şi ce avem noi în sistem există posibilitatea şi, automat, copilul respectiv trece pe lista naţională, astfel încât familia are dintr-odată acces la toţi copiii care sunt adoptabili în România şi însoţim acest proces, tot aşa, pentru a stimula adopţia, şi de plata unei anumite sume care să ajute familia să acopere cheltuielile cu deplasarea dintr-un judeţ în altul. De exemplu, o familie din judeţul Mureş ar putea să adopte un copil din judeţul Constanţa sau din Mehedinţi.

Partea de potrivire iniţială înseamnă potrivirea cerinţelor cu ceea ce avem în sistem. După ce se realizează această potrivire şi se propune familiei un copil care a rezultat cumva că ar corespunde acestor cerinţe, familia respectivă poate să treacă la faza de potrivire practică, atunci când merge, vizitează copilul, se întâlneşte cu el, sigur, la început fără să ştie copilul despre ce este vorba şi cine este acea familie. Pur şi simplu îl vizitează să se vadă dacă există această chimie, dacă se apropie, dacă există lipici, pentru că este foarte important şi foarte multe familii ştiu de la bun început că da, acesta este copilul şi copilul are o deschidere deosebită pentru ei.

În cazul în care familia refuză potrivirea iniţială dintr-un motiv sau altul, practic sunt supuşi unei alte potriviri. Se caută în continuare copilul conform criteriilor puse de aceştia şi asta se poate întâmpla de mai multe ori. De asemenea, în timpul potrivirii practice, dacă nu se realizează acea conexiune, acea chimie, se poate ca familia să ceară întreruperea potrivirii practice şi reiniţierea procesului cu o altă familie. Acest lucru şi această reluare a procedurii de potrivire se întâmplă fără a fi penalizată familia respectivă, dar dacă de cinci ori au eşuat aceste potriviri, potrivirea iniţială, de exemplu, atunci nu se solicită eliberarea unui nou atestat, dar familia este consiliată suplimentar, i se oferă servicii de consiliere pentru că este posibil ca familia să nu aibă încă foarte clar ce anume îşi doreşte sau să aibă anumite prejudecăţi, anumite informaţii care să stea în spatele acestor decizii de a întrerupe etapele de potrivire. Şi atunci, dacă se întâmpla de mai multe ori, înseamnă că familia trebuie ajutată să înţeleagă şi să depăşească această fază.

AGERPRES: Poate opta familia pentru un anumit copil, înainte de a stabili Direcţia care este copilul ce i se potriveşte?
Florica Cherecheş: Răspunsul aici este nu şi da. Adică, o familie nu poate să aleagă un copil. Copilul practic este ales de către calculator din baza de date făcându-se această potrivire cu cerinţele familie. Dar, există, şi aici este răspunsul da, există posibilitatea ca imediat după obţinerea certificatului de familie adoptatoare, familia respectivă să ceară Direcţiei şi anume persoanei cu care lucrează în acest caz să vizualizeze profilul public al copilului. În aşa zis-ul profil public, care poate fi vizualizat doar la sediul Direcţiei, se găsesc informaţii despre copiii care nu au intrat în potrivire practică, teoretică în ultimele şase luni, care au intrat mai târziu în sistem şi sunt mai mari, grupuri de fraţi care sunt adoptaţi mai greu. Şi aici aş face o precizare: există posibilitatea să avem în sistem grupuri de fraţi. Dacă sunt doi fraţi, şansele acestora de a fi adoptaţi sunt totuşi destul de mari, dar dacă avem un grup de patru fraţi, şase fraţi, şansele lor de a fi adoptaţi împreună scad foarte tare, spre zero. Şi atunci noi am dat cumva mână liberă specialiştilor noştri din Direcţie pentru a face separarea fraţilor acolo unde interesul copilului impune acest lucru. Sigur că ne-am dori ca toţi fraţii să trăiască împreună, dar dacă ne dăm seama că acest lucru nu este posibil din cauza faptului că sunt mai mulţi, că poate unii dintre fraţi au nevoi speciale, că unii sunt mai mari şi persoanele care adoptă în general îşi doresc copii mai mici, dar sunt şi excepţii, atunci, noi spunem că, decât să-i ţinem în sistem şi să nu le dăm şansa de a avea o familie, mai bine să se decidă, în funcţie de cunoaşterea întregii situaţii şi urmărind doar interesul copilului, se poate lua această decizie de a separa fraţii şi de a le da şansa de a fi adoptaţi.

Noi încurajăm familiile să vizualizeze acest profil chiar dacă ei spun că vor intra în această etapă firească de potrivire teoretică. De ce? Pentru că s-a întâmplat, nu o dată, ca o familie care a exprimat anumite cerinţe să fie încurajată să vizualizeze profilul public şi să se ducă acasă imediat după acea vizualizare cu un copil. Bine, nu efectiv să-l ia de mână să plece, dar să ia decizia de a adopta un copil pe care îl vede în profilul public. Acest lucru e recomandat în mod special celor care se grăbesc, pentru că noi ştim foarte bine, o familie care obţine atestatul ar vrea dacă se poate în săptămâna următoare deja să ia copilul acasă. Înţelegem acest lucru, ne dorim acelaşi lucru, pentru că ne dorim să îşi găsească foarte repede o familie toţi copiii pe care îi avem în sistem. De aceea lucrăm la aceste modificări, de aceea încercăm scurtarea termenelor, pentru că noi ştim că locul în care un copil creşte frumos, armonios, este acasă, într-o familie, să se bucure de prezenţa mamei, a tatălui, şi să fie îngrijit, iubit şi să fie ajutat să îşi pună în valoare potenţialul pe care îl are, atât cât este. Fiecare are un potenţial, trebuie doar încurajat şi să i se dea încredere.

Pentru a vizualiza acest profil public este nevoie de multă răbdare şi timp, pentru că sunt pagini întregi, sunt totuşi câteva mii de copii care pot fi vizualizaţi, sunt pozele lor, sunt informaţii complete şi complexe despre fiecare copil, astfel încât familia să poată să ia o decizie în deplină cunoştinţă de cauză.

AGERPRES: Spuneaţi că este un termen de şase luni în cazul în care la nivel regional nu se găseşte un copil care să se potrivească ca şi profil şi atunci căutarea se face la nivelul întregii ţări. Nu este prea mare perioada aceasta, ţinând cont cont că, în Bucureşti, de exemplu, numărul de copii adoptabili este destul de mic?
Florica Cherecheş: Aceasta este o modificare recentă şi va intra în vigoare acum, de la începutul anului următor, pentru că până acum nu era nici măcar atât. De ce este această durată? Pentru că este mai bine pentru copil să fie adoptat în judeţul lui. Are anumite caracteristici. Gândiţi-vă, de exemplu, un copil care vine din judeţul Suceava sau Botoşani şi ar fi adoptat în judeţul Constanţa sau în Dolj. Vine copilul cu limbajul lui, cu obiceiurile lui, obişnuit într-o anumită zonă, cu o anumită climă, cu un anumit relief. Vrem să ajutăm copilul, să nu îl rupem complet de ceea ce îi este lui familiar.

De asemenea, vrem să rămână copilul cât mai aproape posibil de familia lui lărgită, pentru că sunt foarte mulţi copii adoptaţi care la un moment dat în viaţă îşi doresc să îşi cunoască familia biologică. Primim zilnic astfel de solicitări la Autoritate atât de la copii care au fost adoptaţi naţional, cât şi de la copii, sigur, acum oameni în toată firea, adoptaţi internaţional. Îşi doresc acest lucru, nu pentru că tânjesc după ceva ce ar fi putut avea alături de familia lor naturală, ci pentru că vor să îşi cunoască rădăcinile. Şi noi încurajăm şi cerem tuturor familiilor care adoptă să spună cât mai repede copilului că este adoptat, mai ales dacă e un copil mai mic care nu înţelege foarte bine lucrurile. Şi lui trebuie să i se spună şi încetul cu încetul să i se aducă la cunoştinţă acest lucru, pentru că îl ajută pe copil să ştie asta. Un copil adoptat este un copil născut din inimă. Sigur că acest copil va beneficia de toată grija familiei adoptatoare ca şi cum s-ar fi născut în acea familie, dar trebuie să ştie adevărul cu privire la el şi trebuie să fie lăsat ca atunci când decide şi, dacă doreşte, să îşi cunoască familia biologică să poată să o facă.

AGERPRES: Câţi copii se află în sistemul de protecţie specială şi câţi sunt adoptabili?
Florica Cherecheş: În acest moment în sistemul de protecţie specială avem 47.000 de copii. În urma modificării legilor din ultimii ani şi în mod special a Legii de protecţie a copilului acum nu putem să ducem un copil într-un centru rezidenţial până la vârsta de 7 ani. A crescut de la 3 la 7 ani şi este un lucru foarte bun pentru că orice copil are dreptul să crească şi să fie îngrijit în familie, nu într-o instituţie. Avem azi aproximativ 33.500 de copii care sunt în asistenţă maternală, la asistenţi maternali plătiţi pentru acest lucru şi în plasament la rude sau cunoştinţe. Iar 13.500 aproximativ sunt în centre rezidenţiale, fie centre de plasament fie în case de tip familial. Vestea bună este că acum suntem într-un amplu proces de reformă în ceea ce priveşte sistemul rezidenţial astfel încât în următorii doi ani vom închide până la ultimul centru de plasament din România. Copiii vor fi unii reintegraţi în familie, alţii adoptaţi, alţii transferaţi într-o casă de tip familial sau o altă alternativă de tip familial pentru că acesta este sistemul modern de îngrijire. Este mult mai bine pentru copii să fie mai mulţi. Şi nouă ne place să trăim în casă, în familie şi nu într-un centru.

AGERPRES: Dacă un copil este crescut de un asistent maternal de mic până la şase-şapte ani, când găseşte o familie adoptatoare, pentru copilul respectiv nu poate să fie o problemă, o traumă faptul că este luat de lângă familia pe care el o consideră a lui şi să fie mutat în altă parte?
Florica Cherecheş: Înţeleg acest lucru şi înţeleg şi posibila traumă, dar noi lucrăm la asta. Creştem numărul asistenţilor maternali pentru că ne dorim să punem copilul abandonat într-o familie, să fie crescut într-o familie. Dar prin aceste modificări legislative noi urmărim creşterea numărului de copii adoptabili, să declarăm copilul adoptabil cât mai curând în viaţă, să nu ajungă la vârsta de 6-7 ani să rămână tot la asistentul maternal, dacă a ajuns acolo imediat după naştere. Noi am cerut revizuirea planului de intervenţie pentru fiecare copil, practic revizuirea dosarului fiecărui copilaş astfel încât să ne asigurăm că un copil nu rămâne la asistenţa maternală pentru că a fost cumva uitat acolo şi asistentul maternal rămâne în continuare să lucreze, să aibă un loc de muncă îngrijind acel copil, ci acel copil este acolo pentru că încă nu a fost declarat adoptabil dintr-un motiv sau altul pe care îl vom remedia sau pentru că, din păcate, uneori părinţii se opun adoptării copilului. Atunci, noi şi aici intervenim astfel încât, dacă un copil abandonat nu este vizitat de familie, nu este deloc căutat cel puţin 6 luni, copilul devine adoptabil.

Aceste modificări noi vom vedea că vor avea efecte foarte pozitive şi va creşte numărul copiilor adoptabili. Este puţin prea devreme să vedem aceste urmări ale modificării legislative, dar veste bună este că totuşi le vedem deja. La 30 septembrie aveam 5.410 copii adoptabili în sistem, faţă de 3.200 şi ceva la sfârşitul anului trecut. Deci numărul copiilor adoptabili a crescut foarte mult, cu 2.000 şi ceva în acest an. De asemenea, estimăm că vom avea în 2021 un număr record de adopţii. Noi acum avem aproximativ 1.400 şi ceva de adopţii în acest an, dar media anilor trecuţi era undeva la 1.200. În 2020 au fost chiar mai puţini, o mie şi puţin, probabil pentru că, din cauza condiţiilor create de pandemia aceasta, procesele au fost un pic mai lente. Dar noi sperăm să încheiem anul 2021 cu cel puţin 1.600 de copii adoptaţi, pentru că aceşti 1.400 sunt deja cu sentinţă definitivă, dar avem încă procese şi sperăm din toată inima cât mai mulţi copii să ajungă să petreacă Sărbătorile împreună cu noua lor familie.

AGERPRES: În ce condiţii poate fi declarat adoptabil un copil?
Florica Cherecheş: În momentul în care se dovedeşte că nu e căutat de familie, că familiei nu îi pasă de el, că nu doreşte familia să îşi asume responsabilităţile pe care le are de creştere şi îngrijire a copilului şi dacă se consideră că cel mai bine pentru copil este să fie adoptabil el va fi declarat adoptabil. Procesul se va scurta foarte, foarte mult, tocmai pentru că urmărim interesul superior al copilul şi sper asta să ducă şi la scăderea vârstei copiilor adoptaţi, pentru că ştim că majoritatea familiilor îşi doresc copii cât mai mici.

Dar mai este ceva, că vorbeam despre asistentul maternal. În momentul în care copilul este adoptabil, există o anumită listă de priorităţi în ceea ce priveşte adopţia. Orice persoană sau familie alături de care copilul a petrecut ultimele 6 luni şi a experimentat viaţa de familie are prioritate la adopţie. Inclusiv asistentul maternal poate să adopte copilul. Şi chiar se întâmplă astfel de lucruri. Chiar dacă familia asistentului maternal are proprii copii, li se leagă sufletul de aceşti copilaşi pe care îi îngrijesc şi uneori îşi doresc să îi adopte. Noi le cerem, de asemenea, să le spună copiilor că nu sunt proprii lor copii, dar aici e o problema foarte delicată, foarte sensibilă. Noi ne dorim să-i pregătim pe copiii din asistenţă maternală pentru momentul adopţiei, pentru momentul desprinderii de familia asistentului maternal, de cei pe care îi percep ca părinţi, ca fraţi poate pe copiii familiei respective, şi cumva, dacă acest copil află vestea aceasta dintr-o dată, fără a fi pregătit pentru asta, atunci într-adevăr poate să fie destul de dureros şi traumatizant pentru el. Aici intervin psihologii. Copilul trebuie pregătit din toate punctele de vedere. Asistentul maternal trebuie consiliat şi învăţat cum să facă acest lucru.

Noi avem la autoritate un proiect, se numeşte Team-Up, cu finanţare europeană, este cel mai mare proiect al instituţiei noastre, în care nu doar că identificăm şi vrem să angajăm încă 4.000 de asistenţi maternali pe lângă cei 11.000 pe care îi avem, dar vrem să îi şi instruim pe cei pe care îi avem şi anul viitor, dar deja au început cursurile, anul viitor va fi un an an în care vor fi foarte multe cursuri, instruiri pentru aceşti asistenţi maternali, ca să îi ajutăm să înţeleagă mai bine nevoile acestui copil abandonat, să poată să răspundă acestor nevoi şi să poată să îi ajute în mod special în momentul desprinderii de familia lor. Ne mai gândim că există copii care au fost mutaţi de la un asistent maternal la altul, pentru că s-a întâmplat ceva, s-a îmbolnăvit asistentul maternal, a apărut o situaţie critică în familie şi atunci practic trebuie să înceteze activitatea care constă în îngrijirea unui copilaş şi copilul trece în altă parte. Sunt probleme foarte delicate şi trebuie să ne ocupăm cu foarte multă atenţie de sufleţelul copilului care poate nu are o înţelegere deplină a situaţiei.

Dar mai este ceva. Noi încurajăm familia care adoptă să menţină relaţia cu asistentul maternal şi după adopţie. E foarte important acest lucru. Copilul s-ar putea să nu cunoască nimic şi să nu fi experimentat viaţa de familie decât în familia asistentului maternal şi atunci asistentul maternal devine un fel de mătuşa şi unchiul, parte din familia lărgită, şi dau dovada de multă înţelepciune familiile adoptatoare care fac acest lucru şi permit familiei asistentului maternal, în măsura în care îşi doreşte, să se implice în viaţa copilului, să participe la ziua de naştere, la serbarea de grădiniţă, de la şcoală. Este un lucru important pentru copil, pentru că noi trebuie să ne uităm nu la ce ne dorim noi, adulţii, ci la ceea ce îşi doresc copiii şi cum putem să îi ajutăm să fie cât mai echilibraţi şi fericiţi.

AGERPRES: Vorbeaţi mai devreme despre copii deosebiţi care există în sistemul de protecţie specială. Chiar am văzut la dumneavoastră nişte tablouri foarte frumoase. Ne puteţi da exemple de astfel de copii?
Florica Cherecheş: Copiii, dacă sunt încurajaţi şi dacă sunt ajutaţi să-şi descopere potenţialul şi acel talent unic pe care îl are fiecare, ei înfloresc, ei se deschid. Trebuie doar să le pui în mână instrumentele de care au nevoie pentru a-şi exprima talentul pe care îl au. Într-adevăr, am aici în birou şi avem în instituţie mai multe tablouri ale unui tânăr de acum, a depăşit de mult vârsta copilăriei. Este instituţionalizat şi de copil a început să picteze. Este instituţionalizat pentru că e persoană cu dizabilităţi neuro-psihice şi încă nu are suficientă încredere să trăiască independent în comunitate aşa cum ne-am dori, aşa cum îl încurajăm. Dar, având în vedere eforturile pe care le face Direcţia din judeţul din care provine acest tânăr, eu sper din toată inima să primească acel curaj pentru că noi considerăm că el ar putea să trăiască din această meserie de pictor. Are un talent extraordinar. Copilul era fericit de câte ori picta şi picta pe orice apuca, pe un carton, pe două cartoane lipite, pe tot felul de bucăţi de placaj sau pe ce mai găsea. În momentul în care primea pânză şi primea uleiurile de care avea nevoie era extraordinar de fericit. Şi a creat foarte multe capodopere. Aseară chiar am participat la vernisajul unei expoziţii cu picturi de ale lui în care am văzut două picturi din perioada anterioară, de mai mulţi ani. Erau picturi în nişte culori întunecate. Era cumva alt stil, pe tot felul de bucăţi de materiale pe care le-a găsit. Acum picturile lui sunt o explozie de culoare. Par să fie făcute de o persoană foarte fericită şi împăcată cu sine. Chiar l-am întrebat: este ceea ce tu proiectezi în afară sau este ceea ce ai în sufletul tău atunci când pictezi ? Şi a spus: aşa mă simt eu când pictez. Aceasta este bucuria mea, sensul meu de a trăi.

Tot aşa fiecare copil trebuie să fie ajutat să găsească acel lucru care face să îi sclipească ochii şi să fie fericit. Şi indiferent care e acest lucru, el trebuie să fie ajutat să devină ceea ce visează să devină. Nu există niciun fel de oprelişti. Din păcate, unii părinţi, chiar cu proprii copii, fac greşeala de a-i îndruma şi de a-i forţa pe copii să meargă să-şi asume o direcţie profesională care nu neapărat corespunde cu talentele lor. După părerea mea, este o greşeală, pentru că societatea are nevoie de toate felurile de profesii.

Am avut ieri un grup de colindători aduşi de o asociaţie a Partidei romilor dintr-un judeţ şi erau fantastici. I-am întrebat ce vor să devină? Doctor, poliţist, mascat spunea cineva, bucătar. Şi i-am încurajat să înveţe, să fie serioşi, să fie ascultători astfel încât să-şi poată realiza aceste visuri. Este foarte important acest lucru.

AGERPRES: Aveţi în vedere în viitor noi modificări ale legii adopţiei? În funcţie de constatările pe care le-aţi făcut pe parcurs, trebuie aduse sau nu schimbări?
Florica Cherecheş: Orice lege poate să fie îmbunătăţită, acesta este un adevăr de netăgăduit. În acest moment, noi punem în aplicare modificările şi avem sesiuni de lucru şi de consultarea periodică cu colegii care se ocupă de adopţii din toată ţara, din DGASPC-uri pentru că ei sunt cei care stau faţă în faţă cu familia, care constată anumite neajunsuri, probleme, care au nevoie de clarificări. Poate că uneori textul de lege nu este foarte clar. Sau în norme nu se specifică foarte clar anumite lucruri. Noi am mai transmis clarificări în scris, dar discutând şi clarificând lucrurile prin aceste întâlniri noi ne dăm seama dacă mai este nevoie de ceva. În acest moment zicem că trebuie doar să aşteptăm să vedem efectele pozitive ale acestor modificări. Noi anticipăm efecte pozitive. Iar eventualele neajunsuri le vom corecta şi le vom modifica pe măsură ce ele vor apărea, pentru că în acest moment, până nu trece măcar un an, un an şi jumătate de la aplicarea acestor modificări, nu putem să ne dăm seama. Dar vedem deja, după doar câteva luni efectele benefice, vedem că s-a pus în mişcare întregul sistem, că fiecare copil a fost reevaluat astfel încât să fie declarat adoptabil cât mai repede şi acest lucru este foarte îmbucurător pentru noi.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO