Depresia, anxietatea, epuizarea, stresul post competiţie sunt câteva dintre problemele cu care s-au confruntat sportivii şi care le-au pus la încercare sănătatea mentală pe numeroase terenuri în 2021, inclusiv olimpice, printre care se numără gimnasta americană Simone Biles, relatează AFP.

"Suntem fiinţe umane, nu suntem doar o atracţie", a spus Simone Biles (24 ani), multiplă campioană olimpică şi gimnastă ultra dotată, legat de subiectul cedării sale psihice în pline Jocuri Olimpice de la Tokyo, pierzându-şi reperele în spaţiu cu riscul de a se pune în pericol din punct de vedere fizic.

Biles a preferat să acorde prioritate sănătăţii sale mentale, oprind competiţia mai multe zile, înainte de a cuceri o medalie de bronz în ultima zi a Jocurilor. Două luni mai târziu, această campioană, devenită o legendă după cinci medalii de aur la Jocurile de la Rio din 2016, a explicat că ar fi trebuit să "abandoneze înainte de Tokyo" şi a descris tot stresul acumulat în ultimii ani.

Foto: (c) SHAWN THEW/EPA

Biles, care face parte dintre victimele fostului medic al echipei americane Larry Nassar, condamnat pentru că a agresat sexual peste 250 de gimnaste, a intrat într-o campanie pentru a sparge tabuul sănătăţii mentale.

Câteva săptămâni mai devreme, a fost rândul jucătoarei nipone de tenis Naomi Osaka, care şi ea şi-a pus pe tapet problemele de anxietate, marcate de "numeroase episoade depresive", în plin turneu la Roland Garros.

Anxietate, oboseală mentală, depresie, tulburări mentale, bipolaritate - sănătatea mentală poate fi afectată în numeroase moduri şi la diferite intensităţi, şi la sportivii de mare performanţă la fel.

În documentarul "Joc, set şi criză de angoasă", jucătorul american de tenis Mardy Fish a descris o tulburare anxioasă care l-a împiedicat într-o zi să intre pe teren şi ajutorul la care a recurs pentru a combate anxietatea. El este căpitanul echipei americane de Cupa Davis în prezent.

Foto: (c) Zhang Hongxiang/Xinhua

Recent, scrimera franceză Ysaora Thibus a relatat despre problemele sale la întoarcerea de la Tokyo."Sănătatea mentală nu trebuie să fie un tabu nici pentru un sportiv, nici pentru societate", a explicat ea, exprimându-şi intenţia de a se angaja într-o acţiune care să nu mai "banalizeze" aceste probleme, care rămân adesea ascunse atât în sfera familiei, cât şi în cea profesională.

În urmă cu un an, Comisia de etică şi sport, o asociaţie dedicată luptei împotriva devierilor etice în sport şi care propune ajutorarea victimelor violenţelor şi relelor tratamente în sport, a lansat o anchetă privind sănătatea mentală în sport.

Realizată în rândul a peste 1.000 de sportivi şi sportive, majoritatea de înalt nivel, rezultatele anchetei sunt "alarmante în rândul tinerilor'' (15-17 ani şi 18-25 ani), care au nevoie de ajutor psihologic, distinct de pregătirea mentală propriu-zisă destinată îmbunătăţirii performanţei.

INSEP, Institutul naţional pentru sport, expertiză şi performanţă, beneficiază de o echipă de psihologi, dar drumul este încă lung şi mulţi sportivi consideră că Franţa este încă departe în raport cu alte ţări la acest capitol.

De asemenea, contextul pandemiei de Covid-19 a jucat un rol important în ce priveşte starea de spirit. Întreruperea sau anularea unor competiţii a permis unora dintre sportivi să ia o pauză de refacere, în timp ce alţii au căzut în deznădejde.

Cazurile de depresie şi anxietate au crescut cu peste un sfert în lume în 2020, conform unui studiu recent publicat de publicaţia The Lancet, iar sportivii nu au făcut excepţie.
AGERPRES (AS/autor: Vlad Constantinescu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Anda Badea)