Voluntari din Bucureşti, pădurari ai ocolului silvic Rusca şi tulceni din satul Dunavăţu de Jos au participat, luni, ca un preambul al Zilei Naţionale a României, la o acţiune de ecologizare pe canalul Dunavăţ, Delta Dunării, organizată în cadrul proiectului "Deltă curată. Comunitate responsabilă".

Iniţiat de asociaţia 37, alături de Seneca Ecologus şi Şcoala gimnazială din Murighiol, în parteneriat cu Primăria comunei Murighiol şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), prin programul "Cu apele curate", proiectul a venit ca o completare a unei iniţiative private de acum câţiva ani.

Foto: (c)  Luisiana Bîgea/AGERPRES

"De-a lungul timpului, am rămas dezamăgiţi de mizeria de pe canale. Dacă tot trecem, facem poze şi scriem pe reţele sociale despre mizeria de pe canale, am zis să fac ceva, ce pot. Am început cu o agenţie de turism şi cu voluntari din Bucureşti acum vreo patru ani. În primul an, am fost vreo 30, în al doilea an - vreo 50, anul trecut a fost pandemie, dar ne-am organizat vreo 70 de oameni din Bucureşti. Din păcate, acţiunea nu s-a mai putut ţine. Iar acum există acest proiect. Nu ajunge să strângem însă nişte gunoaie. Trebuie ca autorităţile să se implice, la modul unor amenzi severe pentru cei care nu respectă regulile de bun-simţ. Cât timp pet-ul nu va avea o valoare când îl returnezi la magazin, nu cred că gunoaiele vor dispărea", a declarat, pentru AGERPRES, proprietarul unei pensiuni din satul Dunavăţu de Jos, Grigore Bejan.

La fel ca preşedinta asociaţiei 37, Luiza Zamora, el s-a arătat nemulţumit de faptul că în zonele salubrizate lunar, în cadrul proiectului, nu s-a menţinut curăţenia.

"Oricât de multă voinţă am avut în aceste luni să facem ceva, este nevoie ca autorităţile, cel puţin patru în acest domeniu, să se uite în regulamentele pe care le au, pe legile lor de funcţionare, să se pună la masă, să facă un protocol de colaborare pentru ca lucrurile să funcţioneze. Cu voluntariat nu poţi salva o ţară", a menţionat coordonatoarea proiectului 'Deltă curată. Comunitate responsabilă', Luiza Zamora.

Foto: (c)  Luisiana Bîgea/AGERPRES

Ea a spus că acţiunea de luni, ultima din cadrul proiectului, a fost un preambul al Zilei Naţionale a României.

"După şase luni, proiectul nostru se încheie, iar cum finalul acestuia este în preajma Zilei Naţionale, am vrut să o onorăm în acest fel. Şi anul trecut am vrut să facem la fel, dar a nins şi ni s-a luat obiectul muncii şi am onorat-o altfel. Astăzi (luni - n.r.), am strâns însă cea mai mare cantitate de saci cu deşeuri, pentru că am fost şi mai mulţi decât în alte acţiuni, datorită sprijinului oferit de Ocolul silvic Rusca. Când vrei să faci treabă, în două ore poţi să faci treabă. E cea mai mare cantitate strânsă de la începutul proiectului", a afirmat Luiza Zamora.

Cei aproape 30 de participanţi la acţiunea de luni, cei mai mulţi dintre ei angajaţi ai Ocolului silvic Rusca, au plecat cu bărcile din satul Dunavăţu de Jos, în jurul orei 11,00, iar unii dintre ei s-au oprit la capătul canalului Dunavăţ, la o distanţă de aproape 100 de metri faţă de o pensiune, acolo unde se afla un morman de gunoaie.

Foto: (c)  Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Am găsit un morman de saci cu deşeuri de toate felurile - pet-uri, sticle. E posibil să fie de la pensiune. Cred că este a 100-a oară când particip la asemenea acţiuni aici, la mila 54, la 64, la 44, pentru că asta e zona noastră. Particip ca să fie România curată. Din păcate, facem curat cam degeaba, dar poate-poate le vine mintea la cap turiştilor", a afirmat unul dintre angajaţii ocolului silvic Rusca, Gheorghe Ilie, din satul Dunavăţu de Jos.

Una dintre participantele la toate acţiunile organizate în cadrul proiectului "Deltă curată. Comunitate responsabilă" este şi Eugenia Stoian, din acelaşi sat.

"Am mai fost aici, aproape lunar, dar mereu am găsit tone de gunoaie. De vină sunt pescarii sportivi şi cei de la pensiunea din zonă. Din barcă, malurile canalului par curate, dar deşeurile sunt în stuf, în întinsura asta, lăsate de ape atunci când se retrag", a explicat Eugenia Stoian.

Foto: (c)  Luisiana Bîgea/AGERPRES

Una dintre cele mai mici participante la acţiune are 11 ani.

"Dacă nu aş fi fost aici, aş fi stat pe canapea şi m-aş fi uitat la televizor, o chestie care nu-ţi aduce nimic. Dacă strângi gunoaiele, ai o bucurie că vezi un loc curat", a explicat Agata, în vârstă de 11 ani.

Un localnic, angajat al unei societăţi private, lucrează la un gard care să ţină departe vitele de grâul cultivat. El apreciază iniţiativa de ecologizare.

"Cred că este o idee foarte bună. Localnicii pun presiune pe tema asta şi încearcă să-i educe pe turişti, aşa încât următoarele persoane care vin în aceleaşi locuri să nu aibă parte de gunoaie", a afirmat Ionuţ Chirilă.

El se miră că autoritatea locală nu a pus la dispoziţia voluntarilor o maşină cu remorcă să transporte deşeurile, în condiţiile în care în zonă se poate ajunge şi pe uscat.

Foto: (c)  Luisiana Bîgea/AGERPRES

În aproape două ore, mormanul de deşeuri de pe malul canalului Dunavăţ şi gunoaiele din stuf au ajuns în saci, într-o singură barcă.

"Ei, dar ce, credeţi că nu am păţit-o? Eram tot aşa, la o acţiune de ecologizare şi ne-au oprit agenţi ecologi, că nu avem autorizaţie de transport deşeuri", spune Gheorghe Ilie.

De data aceasta, există o autorizaţie şi cei aproape 130 de saci ajung în satul Dunavăţu de Jos, de unde vor fi preluaţi de un autovehicul al Primăriei comunei Murighiol.

Sacii cu deşeuri acoperă una dintre cele trei pubele de tip trash art, realizate din materiale reciclate.

Ca orice proiect care se respectă, finalul a presupus şi acordarea unor diplome pentru cei mai activi voluntari, iar printre aceştia s-a aflat şi Rodica Crăciunescu, proprietara unei pensiuni din sat.

"Am sperat că dacă turiştii şi pescarii ne văd adunând deşeuri, o să schimbe strategia şi nu o să mai găsim atât de multe gunoaie, dar nu s-a întâmplat asta. Cred că trebuie mai multe campanii şi pe mass-media, şi în şcoli, iar noi, acasă, să stăm de vorbă cu cei mici să nu mai arunce gunoaie la întâmplare", au afirmat Rodica şi Dan Crăciunescu, din satul Dunavăţu de Jos.

Foto: (c)  Luisiana Bîgea/AGERPRES

Proiectul "Deltă curată. Comunitate responsabilă" a presupus şi o latură educaţională care, la Şcoala gimnazială Murighiol, s-a concretizat prin discuţii cu specialişti în reciclare şi specii invazive, printr-o tabără de vară, sesiuni de formare a profesorilor pentru integrarea subiectelor de ecologie în actul educaţional, dar şi prin atelierul artistic susţinut la distanţă de artistul vizual Dan Perjovschi, încheiat cu un exerciţiu artistic pentru pregătirea muralului compus din lucrările elevilor şi ale acestuia.

Un alt câştig important pentru comunitate este Punctul verde, o bibliotecă de resurse de mediu şi punct de informare pentru elevi, amenajat în şcoala din Murighiol.

"Copiii găsesc în biblioteca amenajată pe holul şcolii diverse publicaţii, cărţi despre plante, manifestul Gretei Thunberg, materiale de la ARBDD, ziarul AfterSchool al artistului Dan Perjovschi şi o staţie de sortare pe şase fracţii. Este primul punct verde de acest fel din România", a precizat preşedinta asociaţiei 37, Luiza Zamora.

Proiectul "Deltă curată. Comunitate responsabilă" a durat şase luni şi a fost finanţat cu 50.000 de lei în cadrul programului "Cu apele curate", realizat cu sprijinul Lidl România. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)