Orientul Mijlociu şi Africa de Nord sunt pe calea spre redresare, cu ţările din Golf în frunte, dar creşterea tensiunilor sociale ameninţă cele mai fragile economii din regiune, a atenţionat marţi Fondul Monetar Internaţional (FMI), relatează AFP.

Regiunea afectată, care include ţările arabe şi Iranul, nu şi Israelul, a înregistrat o reducere a creşterii reale a produsului intern brut (PIB) cu 3,2% în 2020, din cauza pandemiei de COVID-19 şi a scăderii preţurilor la petrol.

Dar ''de la începutul anului am văzut o îmbunătăţire a situaţiei economice'', a declarat pentru AFP Jihad Azour, directorul departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Asia Centrală de la FMI.

Datorită campaniilor rapide de vaccinare, în special în ţările bogate din Golf, creşterea PIB-ului ar putea ajunge la 4,1% în acest an, potrivit instituţiei internaţionale cu sediul la Washington.

''Desigur, această recuperare nu este aceeaşi în toate ţările. Este inegală din cauza diferenţei în ce priveşte campania de vaccinare şi incertă din cauza evoluţiilor recente'', a adăugat Azour, referindu-se la creşterea preţurilor materiilor prime, la incertitudinile situaţiei financiare globale sau la evoluţiile geopolitice.

În ultimul său raport privind perspectivele economice regionale, FMI a evidenţiat o îmbunătăţire pentru ţările exportatoare de petrol, odată cu creşterea preţurilor la petrol.

Pentru ţările cu venituri mici se estimează însă că redresarea rămâne fragilă şi incertă. ''O creştere a tulburărilor sociale'' în 2021 ''s-ar putea intensifica şi mai mult din cauza valurilor repetate de infectare (cu coronavirus, nota editorului), a condiţiilor economice dezastruoase, a şomajului ridicat şi a preţurilor la alimente'', a afirmat Jihad Azour.

În ultimii ani, mai multe ţări din regiune au cunoscut revolte populare împotriva elitelor lor politice acuzate de incompetenţă şi corupţie pe fondul crizei economice, în special în Liban, Irak şi Iran.

Libanul trece în special printr-o criză descrisă de Banca Mondială drept una dintre cele mai grave de la mijlocul secolului al XIX-lea, aproape 80% din populaţie trăind acum sub pragul sărăciei. FMI a început ''discuţii tehnice'' cu autorităţile libaneze, dar acestea sunt afectate de instabilitatea politică.

Începând din toamna anului 2019, libanezii au fost supuşi unor restricţii bancare draconice care îi împiedică să aibă acces liber la banii lor, în timp ce moneda locală a pierdut peste 90% din valoarea sa faţă de dolar pe piaţa neagră.

La nivel regional, aproximativ şapte milioane de persoane au intrat în sărăcie extremă în perioada 2020-2021, comparativ cu proiecţiile anterioare crizei, subliniază de asemenea FMI.

Iar pe măsură ce preţurile la petrol şi produse alimentare cresc, inflaţia din regiune este de aşteptat să atingă 12,9% în 2021, comparativ cu 10,4% anul trecut.

''Inegalităţile se extind. Persoanele cu calificare scăzută, tinerii, femeile şi lucrătorii migranţi au fost cei mai afectaţi de pandemie, la fel şi întreprinderile mici'', potrivit FMI.

În timp ce companiile mari şi-au văzut în mare măsură activitatea revenind la nivelul dinaintea pandemiei, companiile mai mici se luptă să recupereze pierderile.

"Aproximativ 15-25% dintre companii ar putea fi restructurate sau lichidate", potrivit FMI. AGERPRES/(AS - autor: Violeta Gheorghe, editor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)