Festivalul "Armonii transdunărene RoUa", primul eveniment româno-ucrainean organizat vreodată în comuna Chilia Veche şi care urmează să se încheie duminică după-amiază, a pregătit pentru oaspeţi peste o tonă de peşte şi a reunit ansambluri folclorice şi autorităţi din cele două ţări.

Festivalul este organizat în cadrul proiectului "Valorificarea identităţii culturale şi a istoriei comune pentru dezvoltarea turismului în zona de graniţă Dunărea de Jos", iniţiat de Asociaţia pentru Dezvoltarea Durabilă a Deltei Dunării (4D) - România, organizaţia publică de tineret Noua Generaţie Europeană (NGE) - Ucraina şi Primăria comunei Chilia Veche.

Sâmbătă, în prima zi a festivalului, înainte de începerea evenimentului, găzduit de terenul de fotbal din comuna Chilia Veche, o bătrână a povestit, pentru AGERPRES, istoria familiei sale.

"Niciodată nu a mai fost vreun festival la noi. Noi suntem din Chilia Veche, iar părinţii mei treceau Dunărea în Kilia Nouă. În 1944 au închis graniţa. Românii au rămas acolo şi ruşii aici. Bunelu meu a rămas acolo, iar bunica mea a rămas aici cu trei copii. El s-a însurat acolo şi a vrut să o ia cu el, dar ea avea gospodărie aici şi nu a plecat. A rămas singură, la 24 de ani, cu trei copii. A murit la 74 de ani şi nu s-a mai căsătorit. Aş vrea să merg dincolo, să văd ce e acolo, poate-mi găsesc rude", a precizat Dumitrina Pindic, în vârstă de 71 de ani.

Parada costumelor populare i-a întrerupt povestea, prin faţa localnicilor şi a turiştilor care au ajuns la Chilia Veche defilând ansambluri folclorice din judeţul Tulcea, dar şi din Isamil, regiunea Odessa, Ucraina.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

"De foarte multă vreme, Chilia avea nevoie de un eveniment care să atragă atenţia asupra acestei localităţi, aflată undeva la marginea lumii, aşa cum o văd mulţi. Am zis că această localitate merită o soartă mai bună, trebuie să intre în rândul localităţilor turistice din ţară şi pentru asta trebuie să începem de undeva, să atragem atenţia asupra ei, asupra potenţialului imens pe care-l are", a declarat preşedintele Asociaţiei 4D, Octavian Motoc, la deschiderea festivalului.

El a amintit că evenimentul face parte dintr-un proiect susţinut financiar de Uniunea Europeană în cadrul căruia la Chilia Veche se amenajează un centru cultural româno-ucrainean, s-au achiziţionat costume populare şi instrumente pentru ansamblurile de pe cele două maluri ale Dunării, tineri ucraineni din România au mers în ţara vecină, iar români din Ucraina au vizitat judeţul Tulcea, s-au realizat ghiduri turistice, iar un festival gastronomic este pe cale să se realizeze.

"Proiectul a fost prelungit cu şase luni şi mai avem un festival pe care ne dorim să-l realizăm la Ismail, luna viitoare", a menţionat Motoc.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

Partenerii ucraineni ai Asociaţiei 4D s-au arătat încântaţi de stadiul avansat al proiectului, iar primarul oraşului Kilia, Veaceslav Cerniavschi, şi-a exprimat interesul pentru o trecere simplificată între cele două localităţi despărţite de Dunăre.

"Deşi suntem atât de aproape, legislaţia nu ne permite să trecem pe aici şi trebuie să facem un ocol mare, să mergem cu autobuzul prin două vămi şi apoi cu barca până aici. Eu consider că satele noastre sunt la fel din punct de vedere istoric. Acum o lună, am compus un acord să facem o trecere simplificată între Kilia şi Chilia Veche şi deja actele sunt pregătite", a explicat primarul.

El i-a oferit omologului său din Chilia Veche un tablou care prezintă silozul şi parcul din Kilia.

"Vă dăruiesc o bucăţică din partea cealaltă", a transmis Cerniavschi.

Discursurile autorităţilor au fost urmate de un spectacol susţinut de ansamblurile folclorice Dor Basarabean, Mugurel, Haiducii şi Bereghinea, Ucraina, precum şi de ansamblurile Zadunaiscaia Sici, Dunai, Veselka, Bila Macovka, Bila Roja şi Ciorne More, din România.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

"Niciodată nu a mai fost aşa ceva la noi. Au fost zilele satului, dar veneau doi sau trei artişti şi gata. Mi-au plăcut fetele din Ucraina, Bereghinea, şi copiii de la ansamblul Dor Basarabean", a spus una dintre bătrânele satului.

Pentru oaspeţii festivalului, 12 localnice au pregătit 100 de litri de borş de peşte, 1.000 de chiftele din peşte, 30 de litri de mămăligă, 10 kilograme de mujdei, aproape o tonă de peşte prăjit, 1.000 de cornuleţe, 1.000 de pişcoturi şi 700 de plăcinte cu brânză.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

"Mai e peşte în Deltă pentru multe festivaluri", dă asigurări una dintre localnicele care le oferă peşte prăjit participanţilor la eveniment.

Oaspeţii din Ucraina au primit instrumentele muzicale achiziţionate de partenerii români.

"Sunt instrumentişti care până acum cântau la rupturi. Din acest motiv, este foarte important că Uniunea Europeană ne ajută şi sper să ne ajute în continuare", a afirmat managerul de proiect din partea ucraineană, Viorel Babaian.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

Unul dintre beneficiarii costumelor populare acordate prin proiectul european este "Dor basarabean", considerat un ansamblu fanion al comunităţii româneşti din regiunea ucraineană Odessa.

"Asemenea costume cu ţesături autentice sunt donaţii foarte rare. Se munceşte foarte mult în aceste ansambluri. Pentru noi, este a doua donaţie de o asemenea amploare, după ce în anul 2004 am primit costume de căluşari din partea Guvernului României şi ne bucurăm că suntem cuprinşi într-un asemenea proiect. Asemenea manifestări sunt însă mai mult o excepţie pentru că problemele noastre sunt foarte mari", a afirmat managerul ansamblului "Dor Basarabean", Anatol Popescu.

El este, în acelaşi timp, liderul Asociaţiei Basarabia românilor din regiunea Odessa.

"Mai avem o singură şcoală cu predare integrală în limba română pe care autorităţile din regiunea Odessa insistă să o numească limba moldovenească. Este o problematică specifică sudului Basarabiei. Alte 17 şcoli deja sunt cu clase mixte şi sunt pe cale de ucrainizare totală. Conform noii Legi a Educaţiei de la Kiev, la 1 septembrie 2022 toate aceste şcoli trebuie să treacă obligatoriu la limba ucraineană de predare. Este o încălcare a unui drept constituţional al minorităţilor din Ucraina. Mai mare decât comunitatea românească din Ucraina este cea rusă, dar laolaltă cu celelalte comunităţi româneşti istorice, din regiunea Cernăuţi, nordul Basarabiei, Maramureşul istoric, pe timpuri, am avut peste 100 de şcoli cu predare în limba română şi este foarte dureros ce se întâmplă acum. Practic, copilul meu este în clasă românească, dar nu am nicio garanţie că va absolvi şcoala în limba română. Avem nevoie de un sprijin diplomatic mult mai puternic de la Bucureşti şi Chişinău decât ce s-a întâmplat până acum", a afirmat Anatol Popescu.

Pe scena amplasată pe stadionul de fotbal au urcat şi atleţii Clubului Sportiv Athletic Delta, dar de data aceasta au dansat în costume populare.

Printre dansatori s-au aflat şi premianţi ai concursului Cupa Dunării, la care au participat nouă cluburi, organizat săptămâna trecută pe stadionul din localitate: Rebeca Simioncencu, locul I la greutate, locul al II-lea la 1.500 metri şi locul I la ştafeta 4x100 metri, Cătălin Şavlovsci, locul al II-lea la greutate, locul al II-lea la ştafeta 4x100 metri, Ionuţ Jelescu, locul al III-lea la 1.500 de metri şi locul al II-lea, la ştafeta de 4x100 m, a precizat antrenorul Nicolae Sandu.

În prima zi a festivalului, pe lângă mâncarea oferită gratuit oaspeţilor, s-au vândut mici şi 50 de kilograme de raci.

Pe malul Dunării, o clădire nouă este împrejmuită cu sârmă ghimpată învelită într-o bandă galbenă.

"Bursa e închisă, dar se va deschide la un moment dat. Nu s-a furat nimic din ea. Sunt sigilii acolo. Sunt greu de rupt", spune paznicul centrului din Chilia Veche, care nu a funcţionat niciodată până acum.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

Unii participanţi la festival, aflaţi pentru prima oară la Chilia Veche, au spus că s-ar întoarce în satul de la marginea ţării.

"M-as întoarce la Chilia Veche pentru peşte, pentru călătoria pe apă şi pentru biserici. Noi am vizitat biserica rusească, cea care nu este în renovare. Cea care se vede din port este impunătoare şi nu se poate să nu vrei să o vezi. Acum însă este în reparaţii şi sperăm ca atunci când ne vom întoarce să o putem vizita", a afirmat Olga Tudor, din Tulcea. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)