În plin sezon al legumelor de toamnă, când gospodinele se pregătesc să umple cămările cu murături şi conserve făcute în casă, Emilia Popa din Coşteiu de Sus, judeţul Timiş, şi-a transformat bucătăria şi curtea într-un pastel de culori şi miresme culinare.

Tanti Emilia, care ştie să facă mâncăruri tradiţionale deosebite cu care a cucerit turiştii care îi trec an de an pragul, a dezvăluit pentru AGERPRES cum potriveşte murăturile pentru a fi cât mai savuroase şi pentru a-şi păstra gustul timp îndelungat.

Un lucru foarte important este ca fiecare legumă să fie pusă la borcan atunci când este sezonul ei. După calendarele vechi, de la Sfânta Maria Mare (15 august) până la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) se pot pune castraveţii la murat, atunci rezistă un an întreg; de la Sfânta Maria Mică până în Vinerea Mare (Sfânta Parascheva, 14 octombrie) se pun murăturile de toate felurile, combinate, acrite în marinată de oţet de calitate ori puse în saramură cu sare grunjoasă; între Sfânta Parascheva şi Sânmihai (Sfinţii Arhangheli, 8 noiembrie) se pot pune conservele amestecate, în funcţie de cum e vremea - dacă e prea cald, nu se pun conserve, ci doar murături; după Sânmihai, dacă a picat prima brumă, se pune varza la murat.

"Eu pun murături de tot felul, dar nu îmi place să fie picante. Castraveţii îi aşez în borcan cu rondele de ceapă şi de morcov, adaug câteva boabe de muştar. Separat fac următoarea marinată, care depinde de cantitate, dar trebuie să fie trei părţi de apă şi una de oţet la fiecare litru de lichid, o lingură de sare şi zahăr după gust. Amestec să se dizolve şi torn în borcane. Aşez capacele şi le pun apoi la fiert până îşi schimbă culoarea'', ne spune gospodina.

Aceeaşi reţetă se aplică şi în cazul gogonelelor, doar că între ele, în borcan, aceasta pune usturoi şi frunză de ţelină.

''Pentru gogoşari, marinata este aproape la fel, doar că pun şi puţin ulei şi o pun să fiarbă în cratiţă. Apoi, gogoşarii tăiaţi în patru îi dau prin această marinată, când fierbe, până se schimbă culoarea, dar nu prea mult, ca să nu se înmoaie. Îi scot cu paleta şi-i pun pe un platou, până termin de opărit toţi gogoşarii. Când sunt gata, îi aşez în borcane şi torn acea marinată, le pun capacele şi aşez borcanele în şpais. Mai pun şi alte murături pentru iarnă, de exemplu colomadă sau ardei umpluţi cu varză, dar şi altele. Colomada este un amestec de murături asortate cu ceapă, castraveţi, ardei, gogonele, conopidă, morcov, varză - toate tăiate rondele sau cum vrem", a precizat tanti Emilia.

Între două reprize de pus murături, Emilia Popa face şi pancove cu brânză dulce închegată cu oţet, fiind "cea mai sănătoasă şi gustoasă brânză dulce", în timp ce brânza închegată cu cheag are gust de caş.

"Deşi te-ai aştepta ca această brânză să fie acră de la oţet, ea rămâne dulce şi cu un gust deosebit. Se pune laptele de vacă la foc mic, când începe să se încălzească se pun trei linguri de oţet şi se lasă la fiert până iese zerul şi îşi schimbă culoarea. Apoi luăm laptele de pe foc. Cu brânza aceasta putem face o plăcintă gustoasă sau pancove. Facem aluat din făină, pregătim maiaua din făină, lapte călduţ în care punem drojdie, puţin zahăr şi sare. Când vreau să frământ aluatul, pun şi două-trei linguri de ulei, ca să fie mai pufoase şi mai moi. După ce aluatul a crescut, facem forme cu paharul. Separat, în brânza dulce închegată cu oţet adăugăm un ou, puţin zahăr. Punem câte o lingură de umplutură pe fiecare pancovă pe care o îndoim astfel încât umplutura să fie în mijloc şi le dăm într-o baie de ulei fierbinte", ne dezvăluie secretul Emilia Popa.

Tanti Emilia se pregăteşte pentru ultimul eveniment din cadrul programului "Banat Brunch", care va avea loc la Coşteiu de Sus, în 25 septembrie, în miez de toamnă, cu arome de ardei şi vinete, cu mirosuri amestecate şi gusturi pline.

Gazda îşi aşteaptă zecile de oaspeţi cu încă o surpriză: va fierbe la căldare zacusca de vinete în prezenţa lor, în timp ce ansamblul "Junii Timişului" va susţine un program de jocuri şi cântece populare vechi. Pentru doritori, există şi alternativa plimbării cu căruţa trasă de cai.

Cei care vor ajunge aici sunt aşteptaţi cu o mulţime de bunătăţi, printre care: zamă de cocoş cu zdrenţe (bucăţi de aluat subţire cu ou, în loc de tăiţei), varză călită cu găluşte şi carne din chiscant (o reţetă cu specific slovac), cârnaţi în pâine (reţetă cu specific slovac), ouă cu crumpi, jumere de porc, pârjoale de cartofi, salată de vinete, pastă de conopidă, brânzeturi de casă. Desertul va fi proaspăt scos din cuptor, aluaturi cu nucă şi cu mac, lapte de pasăre, cornuleţe crescute cu dulceaţă, scoverzi cu dulceaţă, găluşte cu prune.

Nici copiii nu sunt uitaţi. Aceştia vor putea lua parte la ateliere de opincărit şi sculptură în lemn. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)